Aurelia MOCANU

ARTE VIZUALE. Negru de arin

Sorin Ilfoveanu la Galeria Annart (desene)

Marile desene sinoptice – chip/ pămînturi, sistolă/diastolă – sînt vedetele recentei expoziţii de desene Sorin Ilfoveanu, din noua galerie privată Annart, de la Şosea. Pictorul-desenator aude şi ritmează sevele vegetale pe măsură ce alungă teluricul din uman. Surdinizează portretul, îi captează aura în proiecţie arhaică, dar răscoleşte sonor-grafic pămînturile locuite. Ilfoveanu este un patronim originar din slavul arboricol elhov, adică arinişul unui rîu de prin …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Coagulări

Salonul Mic Bucureşti – ediţia a V-a

SMB (Salonul Mic Bucureşti) a crescut ca participare la a V-a ediţie, precum coca bună, cam de 15 ori. S-a extins dincolo de Bucureşti şi a convocat vîrste de la masteranzi la octogenari. Îşi merită subtitlul de mixed-media şi semnalăm prezenţa elaborată a ceramicii şi a textilului (pe lîngă sculptură, obiect, bricolaj, fotografie). Dimensiunile (de 50 cm, eventual x 3, pentru maximum patru lucrări …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Angelus

Angelica Alexa – 147, Galeria Orizont, 23 februarie-10 martie

Corpul alegorizat, ritualizat, emblematizat este, în ordinea figurativului, precum prisma care relevă, în ordinea luminii, toate culorile. Schimbările thanatice din evoluția corporală nu pot scăpa mitului, devin un traseu inițiatic, o aventură controlată prin poveste, prin stații narative. Este cazul celei de a patra expoziții personale a pictoriței Angelica Alexa (147 – Galeria Orizont, 23 februarie-10 martie), reprezentantă a generației 1996, adică prima absolvență …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Şeptar norocos pe Ruhr

Doina Talmann este galeristă la Bochum, în Renania, dar nu uită studiile de arhitectură începute la sfîrşitului anilor ’70, la Bucureşti. Construieşte în alt fel. Nu e deloc simplu să susţii de cîţiva ani proiecte culturale româneşti în conurbaţia Ruhrului. În anii ’90, predecesor i-a fost, la Wuppertal, omul-orchestră Mircea Florian. Sînt manageriate cu tenacitate şi cu sprijinul ICR efective punţi culturale prin muzică, literatură, …

Citeşte articolul

Panorama ceramicii româneşti la Paris

Cariera de ceramist a devenit, la noi, o aventură personală cu baze materiale „inflamabile“. Situaţia instituţională a acestei vocaţii artistice a suferit pierderi considerabile în ultimele două decenii. După căderea comunismului, industria ceramicii a dispărut treptat ca protector al experimentelor individuale şi ca susţinătoare a simpozioanelor de artişti. Uniunea profesională a ceramiştilor, ca secţie a U.A.P., controlată, într-adevăr, …

Citeşte articolul

Venerabila L.B.*

Despre Louise Bourgeois

Dacă nu există un obiect antropologic mai important decît corpul, nu există nici altă schemă simbolică, în afara celei corporale, aptă să povestească vizual echilibrarea psihanalitică a unei vieţi. O confesiune prin creaţie şi o longevitate artistică precum cea a sculptoriţei Louise Bourgeois se poate reconstitui exemplar din arhiva sa grafică. Iată ce reprezintă „a desena“ pentru nonagenara …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Ferentari, ferment pictural

Bătrîni cerşetori, oameni ai străzii dormind pe bănci, ambulatorii de psihiatrie, toate amestecate în evenimente stradale aflate între sărbătoresc şi represiune bîntuie, toate, pe pînzele găzduite de Căminul Artei (Centrul Artelor Vizuale al UAPR, parter). Chiar dacă pictura expusă se ambientează de cîteva ori cu depuneri pe (sub simeză), de gunoaie ale decăzuţilor urbani, expoziţia devine miraculoasă, salvată …

Citeşte articolul

Alb de corn şi pestriţ urban

În loc de un autoportret parabolic, ce poate fi mai potrivit pentru tînărul sculptor Cristian Răduţă (n. 1982) decît lucrarea Revelaţie, lungă de 2,5 m? Este posteriorul cu codiţă în vînt al unui cîine ce se ascunde, pe dinainte-i, sub un pled, astfel că partea lătrătoare şi muşcătoare se topeşte în fine pliuri. După primul an studenţesc în …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Trei martori ai lui Messiah

Dialog cu Diana Dochia şi Alexandru RĂDVAN

Ne aflăm la Galeria Anaid din Bucureşti, dar vom relata despre un eveniment cultural al Ungariei, la Debrecen, al doilea oraş ca importanţă economică al ţării vecine. Începînd cu 13 august, Modem-Centrul pentru Artă modernă şi Contemporană de la Debrecen a propus expoziţia Messiahs, cu o distribuţie internaţională remarcabilă şi cu lucrări importante aduse din Statele Unite ale …

Citeşte articolul

De-colaje

Un Ariel feminin, lăsat într-un cabinet de curiozităţi, n-ar fi imaginat altfel forme ale plutirii. „Mă preocupă ideea zborului încă din copilărie, iar acum, zborul e prezent în lucrările mele prin motivul aerului. Sînt preocupată de anumite teme de ani de zile, teme cărora le găsesc diferite rezolvări. În general, îmi doresc şi încerc să înaripez obiectele. Ţin la o lucrare mai veche, care …

Citeşte articolul

Anluminuri

Lansarea albumului Desene, la vernisajul expoziţiei Saga Ilfoveanu, de la noua galerie bucureşteană ArtSociety, în 17 februarie

În desenele lui Ilfoveanu, Femeia este subiectul grafic atins de imponderabil. Ea pare-că-apare dintr-o legănare-pregătitoare, prin aer, a mîinii destinse peste pupitrul de desen. Femeia desenului tinde mereu să se prelungească dincolo de limitele poveştii, prin fuioarele corpului ei. Apar grafiate rîuri de lapte ori rîuri de plete. Somnolentă sau lubrică, prezenţa femeii nu declanşează senzualităţi baroce ale …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Prin expoziţiile de acum 150 de ani

Adrian-Silvan IONESCU Mişcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea, Editura Noi Media Print, Bucureşti, 2008, 288 p. Cunoscutul cercetător al secolului al XIX-lea Adrian-Silvan Ionescu, poate singurul bucureştean de azi cu joben, favoriţi şi pince-nez, a dat de curînd la lumina tiparului o nouă carte despre veacul prodigiozităţii creatoare: Mişcarea artistică oficială în România …

Citeşte articolul

Umbra chipului. Exfolieri şi depuneri

În 1930, Aragon anunţa practicile originare care ar trebui puse la baza reprezentării, în care colajul prefigurează era postartistică, cea a materialelor heteroclite din care se compun mixturi magico-artistice. Astfel, cea dintîi tăietură de foarfece a lui Picasso, din luna mai a lui 1912, a însemnat obţinerea primului „fragment de pictură“. Prin intermediul esteticii colajului se recheamă vechi …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Lacră cu imagini

Despre albumul aniversar Marin Gherasim

Albumul monografic Marin Gherasim, lansat la o zi de la aniversarea a 70 de ani a pictorului şi profesorului (februarie 2008), sub egida Institutului Cultural Român, este un dublu model de tipăritură. Excelentă, pînă la impecabil, este concepţia monografică a artistului însuşi, pusă apoi în compunere tipografică prin designul semnat de eminenta profesionistă Doina Dumitrescu. Imaginea aleasă pentru …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Septima mare

Despre Gh. I. Anghel şi Întoarcerea lui Odiseu

Berbec de aprilie, născut cu un an înaintea declanşării celui de-al Doilea Război Mondial, într-o familie de machedoni gălăţeni, din onorabila profesie a căilor ferate interbelice, Iorgu Gelu Anghel (adică prof. univ. dr. Gh. I. Anghel de la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti) poate fi fermecător repovestit, ca traiectorie de viaţă, după numele celui mai recent ciclu …

Citeşte articolul

Daruit cu har

Daca vreti sa vedeti cum arata o biografie de pictor daruit cu har (cu placerea transfigurarii unui ciob de realitate), mergeti la Cazino! Acolo veti vedea cum peretii somptuos decorati ai Casei Vernescu, recuzita hipnotica a instalatiilor sale de joc, atmosfera perfida si excitanta a figurantilor din cazino sint realmente dejucate de caleidoscopica retrospectiva a pictorului Virgiliu Parghel (n. 1954). Nu cred ca din lista …

Citeşte articolul

Carnea povestilor

Galeria Orizont, 15-28 noiembrie

Cu statura, concentrare si eschive contondente de matador, personajul public Rares Pantea este, in distributia profesiunii de artist din zilele noastre, un singuratec alergator de cursa lunga si un fost tinar furios (n. 1957). Rares Pantea a fost si un copil star-desenator, care a debutat profesionist in jurul anului 1984, ca neoconservator in plina alternativa optzecista. „Scene istoriate“ ar putea fi genul muzeal pe care …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Dincolo de transparenta

Sticla optica detine potentialul absolut de lumina-culoare, duritatea si fragilitatea, exacerbate in perfectiunea muchiilor. Astfel, dificila prelucrare a bolovanilor de sticla optica sta la baza fascinatiei pe care o emana, de vreo doua decenii la noi, sculptura in cristal, pe care o slujesc citeva nume importante de creatori romani, precum Cristina Iliescu, Catalin Hrimiuc, Valer Neag, Vlad Cioroiu. Dincolo de virsta …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. „Sa te tesi intre lucruri“

Dialog cu Constantin Hostiuc

Criticul de arta Aurelia Mocanu ne-a oferit citeva din gindurile si zicerile ei memorabile despre lumea complexa si incitanta a artelor plastice romanesti, despre memoria ei culturala si despre lipsa acesteia, despre sansele mai mult sau mai putin virtuale ale artei romanesti. O arta care traieste din vocatia haoticului, in care citeva minti dublate de sensibilitate incearca sa intrevada o posibilitate de ordonare. O …

Citeşte articolul

Pitesti, noua vitrina a artelor plastice

„Ca sa ajungi la arta iti trebuie in primul rind o personalitate puternica, pe care sa o treci prin masina de tocat sociala s…t Ce-mi propun eu sa fac, cu o solemnitate decimata, e sa-mi creez universul meu heraldic de unul singur“, spunea Lawrence Durrell. Atunci cind evaluez, la orice raport de telescopare de tip metropola-colonie, destinul artistic al unui creator care isi …

Citeşte articolul