Bianca BURŢA-CERNAT

Cîteva prejudecăţi de lectură

Addenda la receptarea unui roman

Apărut în sfîrşit anul trecut, după o lungă perioadă de aşteptare în care mulţi se vor fi întrebat (în fond, cu o curiozitate legitimă) ce şi cum va mai scrie Gabriela Adameşteanu într-un context – social şi literar – diferit de acela al deceniilor în care autoarea scrisese şi publicase Drumul egal al fiecărei zile sauDimineaţă pierdută, romanul Provizorat a avut parte de o …

Citeşte articolul

O Itacă central-europeană?!

Corina CIOCÂRLIE - În căutarea centrului pierdut

Cu În căutarea centrului pierdut, Corina Ciocârlie (n. 1963) ajunge – după mai bine de un deceniu de „tăcere“ editorială – la a patra carte a sa. Foarte harnică în anii ’90, cînd publică, într-un interval de doar şase ani, trei consistente volume critico-eseistice – Pragmatica personajului (1992), Fals tratat de disperare (1995) şi Femei în faţa oglinzii (1998) –, pe bună dreptate întîmpinate foarte …

Citeşte articolul

Proza lui E. Lovinescu între Jarry şi Breton: o legitimare a suprainterpretării

Ligia TUDURACHI, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu

Ca prozator, ca autor de ficţiune mai precis, E. Lovinescu este astăzi cvasinecunoscut – prea puţin frecventat, spre a nu spune „ocolit“, chiar şi de către criticii şi istoricii literari. Impresionantă cantitativ, ambiţioasa „producţie“ prozastică a amfitrionului de laSburătorul – desfăşurată pe parcursul a mai bine de trei decenii, de la cărţi ca Nuvele (1907), Scenete şi fantezii (1911) ori Aripa morţii (1913) pînă la …

Citeşte articolul

Reveriile de mătase ale Şeherezadei

În Istoria romanţată a unui safari (2009) Daniela Zeca a „lucrat“, cu fineţea unui artist-bijutier, o poveste-poem în care atmosfera unui Maghreb fabulos, descoperit prin ochii unei europene – personaj feminin din specia „lunaticilor“ –, compensează în chip remarcabil uşoara friabilitate epică. În romanul de acum, Demonii vîntului, autoarea nu doar că faţetează, cizelează, montează o altă bijuterie prozastică, la fel de preţioasă (egalîndu-şi, …

Citeşte articolul

Second life

Compromis întru cîtva, de la romantism încoace, de o întreagă literatură sentimentală, motivul îngerului („protector“ ori „căzut“) pune din plin la încercare imaginaţia şi inteligenţa oricărui scriitor care ar intenţiona să-l recicleze, scoţîndu-l din depozitul prăfuit al locurilor comune şi al obiectelor kitsch. Două dintre romanele recent apărute la noi, Oraşul jumătăţilor de înger al lui Florin Toma …

Citeşte articolul

Locul unde nu s-a întîmplat nimic obscen

Ioana BRADEA, Scotch

Al doilea roman al Ioanei Bradea este, aparent, foarte diferit de primul, contrazicînd (sau, după caz, frustrînd) aşteptările de lectură ale celor care ar fi putut paria că „scandalosului“ Băgău de acum şase ani îi va urma o carte pe aceeaşi linie detabuizantă. De la proza erotismului obsedant şi de la subiectul „liniilor fierbinţi“ autoarea, între timp cuminţită, …

Citeşte articolul

Romanul High Definition

Radu Pavel Gheo - Noapte bună, copii!

Noapte bună, copii! pare a fi pariul încheiat de Radu Pavel Gheo cu el însuşi. Pariu pe care cred că l-a cîştigat. Pînă acum prozatorul şi-a dovedit virtuozitatea pe spaţii mici, în ficţiunile fantastice din Valea Cerului Senin sau în stop-cadrele realist-absurdiste din Numele mierlei. Nici romanul Fairia – o lume îndepărtată (mixtură de SF şi fantasy, indecis sub …

Citeşte articolul

„Legături bolnăvicioase“

Omoară-mă!, noul roman al Anei Maria Sandu, nu diferă foarte mult ca formulă de Fata din casa vagon, cum susţin unii comentatori. Şi construcţia întregului – realizată dintr-o succesiune de poveşti aranjate pe model „Matrioşka“ –, şi „universul“ feminin închis asupra căruia focalizează naraţiunea, şi restrîngerea teritoriului „realist“ sub presiunea unui plan fantasmatic, şi obsesia ficţiunii devoratoare (devenită, într-un …

Citeşte articolul

Un episod din aventura legionară

Apariţia consistentului volum ce reuneşte articolele publicate de Anişoara Odeanu, la începutul anilor ’40, în ziarul Viaţa (editat de Ministerul Propagandei, în perioada 1941-1944, şi condus de Liviu Rebreanu) a trecut, din păcate, neobservată. Şi cred că nu numai din cauza tirajului mic sau a distribuţiei deficiente, ci şi pentru că numele acestei scriitoare doar cîtorva specialişti le …

Citeşte articolul

De-a literatura

La momentul bilanţurilor pentru anul 2009, cîteva voci au salutat în presa literară apariţia unui nou prozator, autorul unui... n-aş spune chiar „volum“, mai degrabă opuscul, intitulat Hobby şi alte povestiri. De pe coperta a patra a volumaşului aflăm că Mihai Radu are 32 de ani, a absolvit Facultatea de Filozofie, publică în revista Plai cu boi şi …

Citeşte articolul

Jocul cu timpul

Un bucureştean de la începutul secolului al XXI-lea se trezeşte, în dimineaţa unei zile de decembrie, într-un oraş străbătut de trăsuri şi populat de oameni costumaţi ca în la belle époque. În preambulul cărţii sale din 2005, În intimitatea secolului 19, Ioana Pârvulescu mărturisea că ar fi vrut să dezvolte o asemenea ipoteză ficţională într-un …

Citeşte articolul

Teatrul absurd al cotidianului

Cunoscut ca un sagace eseist – mai ales datorită celor două volume care au făcut ceva vîlvă după 2000, Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a şi Românii e deştepţi –, ca prozator (şi teoretician al fenomenului SF) – nu foarte productiv, dar ingenios –, Radu Pavel Gheo este, cum o arată Numele mierlei, …

Citeşte articolul

Paradisul diversităţii virtuale

Basmul Prinţesei Repede-Repede este un experiment literar care îşi datorează existenţa, într-o bună măsură, spaţiului virtual. Dintr-un dialog literar-amical purtat de Emil Brumaru şi de Veronica D. Niculescu prin intermediul Internetului a ţîşnit la un moment dat ideea unei cărţi-jucărie în interiorul căreia graniţele dintre poezie şi proză – ca şi acelea ce despart stiluri/registre stilistice, atitudini …

Citeşte articolul

Povestiri crepusculare

S-a scris destul de puţin despre Mama Sonya, un volum de povestiri stranii, publicat anul trecut de Nichita Danilov. Motivele nu cred că ţin de un complot al tăcerii, ci, pur şi simplu, de o anumită conjunctură. În primul rînd, cartea cu pricina va fi fost concurată de o alta, apărută în acelaşi an, semnată? culmea! – tot …

Citeşte articolul

Cui i-e frică de Herta Müller?

Este sau nu scriitoare româncă? E scriitoare germană, de limbă germană, cetăţean german, propusă la Nobel de Germania, dar premiul ei se răsfrînge puţin şi asupra României. Bine, dar se cuvine sau nu să ne-o revendicăm. În fond, s-a născut aici şi a trăit aici mai mult de treizeci de ani. Serveşte sau nu premiul pe care l-a …

Citeşte articolul

Cum poţi să fii occidental

Nu am citit încă Îngeri pe carosabil, debutul în proză – de acum nouă ani – al Danielei Zeca (autoarea cîtorva volume despre jurnalismul de televiziune, a unui op de poezie publicat prin anii ’90 şi a unei cărţi despre poetica romanului poliţist), aşa încît nu pot măsura distanţa, dacă aceasta există, dintre eventualele „promisiuni“ ale debutului şi …

Citeşte articolul

Asylant, un roman inegal

Liviu Bîrsan aparţine speciei acelor prozatori care, fără să aibă o pronunţată conştiinţă estetică, reuşesc totuşi să construiască o ficţiune romanescă închegată, scriind cu o mînă sigură, fără derapaje de stil, ajutaţi de un bun instinct al naraţiunii. Astfel de prozatori (un Panait Istrati, de pildă, la nivelul cel mai de sus) – să nu spunem genuini, ci, …

Citeşte articolul

Arahne, firul Ariadnei şi pînza textului

Într-un articol din România literară, Tudorel Urian recomanda cartea Adrianei Babeţi, Prozac. 101 pastile pentru bucurie, ca pe o agreabilă lectură de vacanţă. Şi asta la capătul unui îndelung ocol prin care cronicarul se zbătea să arate că tabletele publicate săptămînal de un scriitor, fie şi talentat, într-o revistă culturală, n-ar fi, din principiu, asimilabile unui gen de …

Citeşte articolul

Povestiri înaripate

Memoriile inedite ale părintelui Anania, de curînd publicate şi, după toate semnele, bine primite şi de literaţi şi de neliteraţi, atrag atenţia asupra unui prozator înzestrat nu doar cu bune intuiţii, dar şi cu un condei îndelung exersat. Împătimit cititor de literatură, atras el însuşi în mrejele vieţii literare încă din adolescenţă (pe la sfîrşitul anilor ’30), cînd, …

Citeşte articolul

În vacanţă cu Radu Tudoran

Pentru oricine a devenit dependent de lectură, o vacanţă nu e o simplă vacanţă, ci o vacanţă livrescă. În bagajul călătorului – îmi place mai mult acest cuvînt cu iz de vechime decît banalul substantiv „turist“ –, cartea nu e mai puţin importantă decît trusa de prim ajutor. Şi, aş îndrăzni să zic, are o la fel de …

Citeşte articolul