Caius DOBRESCU

Umilirea universitara a scriitorului

Una dintre amintirile mele cele mai pregnante din timpul pe care l-am petrecut ca student al Facultatii de filologie a Universitatii Bucuresti, in a doua jumatate a anilor ’80, este avertismentul, repetat pe tonuri variate, dar intotdeauna ferme, de multi dintre profesorii nostri (e drept, nu dintre cei inteligenti) ca nu sintem acolo pentru a deveni scriitori. Un asemenea tratament era perfect logic intr-un stat …

Citeşte articolul

Un Bertrand Russell de respiratie wagneriana

Romanul lui Gheorghe Craciun nu poate fi simpla poveste a nefericirilor unei femei. Resortul sau trebuie sa fie altul decit compasiunea fata de destinul unei „victime a societatii“. Numai la suprafata Pupa russa poate fi vazuta ca un roman „realist“ care expune modul in care Leontina Guran, o fata „tipica“, dintr-un sat oarecare, este golita, treptat, de umanitate, prin presiunile, cind directe, cind insidioase, ale …

Citeşte articolul

Follow the Money Track

Din nou despre „Mostenitorii Securitatii“

Intr-o scrisoare cu un vadit caracter de, ca sa spunem asa, intima intimidare, dl Dan Voiculescu, director, inainte de 1989, al filialei de la Bucuresti a firmei Crescent, actualmente multimiliardar, patron mediatic si presedinte de partid parlamentar, il acuza pe dl Marius Oprea, cel mai important istoric si analist al Securitatii, o voce care nu a obosit sa sustina importanta expunerii complete a retelei de …

Citeşte articolul

Mircea Horia Simionescu – antieroul civilizator

Marea traditie sceptica tine de uniunea dintre indoiala principiala si o stare de calm, de echilibru imperturbabil. S-ar putea spune chiar ca linistea interioara este dedusa, in cazul sau, direct din constiinta incertitudinii. Ceea ce pare un imens paradox sau mister. Cum este posibila serenitatea, si inca in forma ei cea mai vesela si, oricit ar parea de ciudat, energica, tocmai atunci cind, teoretic, …

Citeşte articolul

Constantin Ticu Dumitrescu: un elogiu

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu este un simbol. Asupra acestui punct sint de acord, astazi, chiar multi dintre cei care l-au contestat, mai mult sau mai putin vehement, de-a lungul anilor ’90. De acord sint si cei care i se opun in continuare, chiar daca nu frontal, ci prin chinezarii si bizantinisme, fiindca o asemenea spaima si incrincenare nu poate fi produsa decit de cineva care …

Citeşte articolul

Estetica lui Adorno ca devotio moderna

Theodor W. ADORNO Teoria estetica Traducere din limba germana de Andrei Corbea, Gabriel H. Decuble, Cornelia Esianu. Coordonare, revizie si postfata de Andrei Corbea, Editura Paralela 45, 2005, 498 p. Daca este adevarat ca sansele de receptare ale unei carti depind esentialmente de contextul in care este citita, Teoria estetica a lui Theodor Wiesengrund Adorno, aparuta pentru prima data in traducere …

Citeşte articolul

Mania grandorii

Care sint mizele culturale ale Romaniei de astazi? Formulata astfel, intrebarea suscita imediat un numar de alte intrebari. Acceptind ca notiunea de „mize culturale“ ar fi foarte intuitiva (fapt pe care, sint convins, multi ar fi inclinati sa-l conteste), ce inseamna exact, in acest context, „Romania“? Este vorba despre societatea romaneasca si, deci, despre valorile care, in urma unei libere competitii mediatice, ajung sa domine …

Citeşte articolul

De la „rostire“ la „dictiune“

De obicei, teoria literaturii nu a intervenit, in mod explicit, in disputele intelectuale romanesti. Ca atitea alte discipline umaniste, ea s-a pastrat intre cele mai stricte limite academice. Si totusi, la o analiza mai atenta, vom descoperi ca, in aceasta sfera de reflectie, exista si elementele unor proiecte critice de o mai larga respiratie. In lucrarea de fata, va fi vorba despre conceptul de „dictiune …

Citeşte articolul

O decizie ambigua

Istoria Fundatiei Culturale Romane si apoi aceea, deocamdata mult mai scurta, a Institutului Cultural Roman a fost marcata pina acum de: stilul investitiilor de prestigiu, in detrimentul estimarii realiste si al utilizarii intensive a unor resurse fatalmente limitate; lipsa unei viziuni sau a unei strategii, a unor politici coerente; un interes marginal pentru diversitatea vie a culturii, in favoarea unei viziuni mai degraba ceremoniale fata …

Citeşte articolul

Marius Oprea – Director al Serviciului Roman de Informatii?

Marius OPREA Mostenitorii Securitatii Editura Humanitas, Bucuresti, 2004, 270 p. A devenit foarte confortabil, dupa caderea lui Ceausescu, sa tii discursuri minioase despre „dictatura“ si despre „manipularea maselor“. Este foarte probabil ca, de la primele ore ale Revolutiei, urechea activistilor si securistilor se obisnuise deja cu asemenea discursuri generale, cu iz filozofic. Mai mult decit atit: nu exista sluga abjecta a vechiului regim …

Citeşte articolul

De ce am acceptat sa fac parte din Consiliul consultativ al Observatorului cultural

Dat fiind contextul reaparitiei Observatorului cultural intr-o noua formula editoriala, dupa o intrerupere ce a creat, desigur, o stare de dramatica asteptare, atit in rindurile prietenilor, cit si in cele ale dusmanilor sai, mi se pare necesar sa expun public motivele pentru care am acceptat sa fac parte din Consiliul noii publicatii. Optiunea mea se datoreaza, pe de o parte, convingerii ca redactorul-sef al noii …

Citeşte articolul

„Diabolizarea“ a mers in multe directii

1. „Diabolizarea“ a mers in multe directii. Contraelitele liberale ale Vechiului Regim au fost diabolizate, cu sistem, la inceputul anilor 1990, de catre reprezentantii de rangul doi ai elitei politice, care luasera puterea prin instrumentele lor, fosti agenti de influenta ai propagandei nazisto-comuniste de tipul dlui Corneliu Vadim Tudor. Pe de alta parte, multi reprezentanti ai elitelor culturale oficiale de dinainte de 1989, gratificati din …

Citeşte articolul

Holocaust si Gulag

Citeva consideratii

I. Chestiunea comparatiei, asocierii sau asimilarii dintre Holocaust si Gulag reprezinta de mult un punct nevralgic al relatiilor intelectuale dintre lumea occidentala si Estul Europei. In majoritatea tarilor din partea noastra de lume, care au cunoscut sistemul penitenciar de tip sovietic, tema unicitatii Holocaustului este resimtita ca o insulta personala, ca o impietate grava fata de victimele comunismului. In general, problema relatiei dintre cele …

Citeşte articolul

De la „boierii mintii“ la „viza de om“

Sorin Adam MATEI Boierii mintii. Intelectualii romani intre grupurile de prestigiu si piata libera a ideilor Editura Compania, Bucuresti, 2004, 216 p. Structuri moderniste Aparent, Boierii mintii. Intelectualii romani intre grupurile de prestigiu si piata libera a ideilor de Sorin Adam Matei (Editura Compania, 2004) reprezinta o sfidare a ierarhiilor culturale romanesti. Primul eseu al volumului, Secretul sanatatii sociale, expune, printre …

Citeşte articolul

Cultura procedeelor impersonale

Vladimir TISMANEANU Ghilotina de scrum Editura Polirom, Colectia „Opus“, Iasi, 2002, 129.000 lei In ultimii ani, dl Vladimir Tismaneanu a comentat pozitiv actiunile intreprinse de presedintele Romaniei si de PSD (fost PDSR, fost FDSN, fost FSN): pentru aderarea Romaniei la NATO; pentru a stavili (e drept, numai la somatiile repetate ale opiniei publice internationale) tendintele de negare a Holocaustului si de reabilitare a …

Citeşte articolul

Replica la interviul cu Lyggia Naum

Stimata Doamna Lyggia Naum, Ma adresez dumneavoastra in legatura cu unele afirmatii din interviul pe care i l-ati acordat dnei Svetlana Carstean, publicat in Observator cultural Nr. 159/2003. Intr-unul dintre raspunsuri, va referiti la un articol publicat de mine in numarul dedicat, in 1995, de revista Poesis operei si personalitatii lui Gellu Naum. Referirea apare in contextul mai larg al relatarii revenirii in viata …

Citeşte articolul

Mizeria „pacifismului“. O pledoarie pentru America (II)

VI Un alt tip de argumentatie „pacifista“, despre care am amintit constant, considera ca „fortele obscure“, „gruparile de interese“, „centrele oculte de putere“ care sustin razboiul ar fi reprezentate nu neaparat de persoane cu dorinte pervertite, ci de creaturi incapabile de orice dorinta, de veritabili roboti, care nu fac decit sa-si calculeze la rece interesele. Asemenea idei isi au emulii lor, nu putini, si …

Citeşte articolul

Mizeria „pacifismului“. (I)

O pledoarie pentru America

I. Inauntrul internationalei numite poetic „Coalitia Curcubeului“, Franta si Germania, tarile occidentale care se impotrivesc unei interventii militare in Irak, au devenit, dupa toate aparentele, eroinele zilei. Internationala despre care vorbesc contine: ecologisti de toate nuantele, care, ca sa parafrazam o formula celebra, „vor Pamintul, dar fara paminteni“; dusmani, mai potoliti sau mai violenti, ai experimentelor pe animale; persoane angajate intr-o lupta inversunata impotriva …

Citeşte articolul

Conservatorism de ieri si de azi

Edmund BURKE Reflectii asupra Revolutiei din Franta Traducere Nemira, Seria „Societatea politica“, Bucuresti, 2001, 334 p., f.p. In Romania postcomunista, definirea termenului de „conservatorism“ este cit se poate de problematica. Prin aceasta notiune sint desemnate alternativ, de mediile de presa interne si internationale, evolutii politice, sociale, de mentalitate dintre cele mai diverse: aspiratia de intoarcere la legitimitatea constitutionala si la structura proprietatii de dinaintea …

Citeşte articolul

Din nou despre principiile ultime si valorile fondatoare

Leszek BALCEROWICZ Libertate si dezvoltare. Economia pietei libere Traducere de Dana Cojocaru, Editura Compania, Bucuresti, 2001, 284 p., f.p. Economistului academic care incearca sa asorteze la costumul lui (aducind a) Armani un discurs public de un scepticism elevat-ezoteric, cartea dlui Leszek Balcerowicz Libertate si dezvoltare ii pare, probabil, nimic mai mult decit o opera de marunta popularizare. Fostul viceprim-ministru polonez nu face, la urma …

Citeşte articolul