Carmen ANDRAS

PRIMIM LA REDACŢIE. În loc de replică: un eseu de imagologie

O analiză imagologică a textului semnat de dr. Drace-Francis, care a apărut în paginile Observatorului cultural, reflectă aceeaşi atitudine condescendentă a britanicului faţă de român pe care am întîlnit-o în nenumărate rînduri în reprezentările britanice despre România. Domnia sa a „găsit“ totuşi „loc“ şi pentru o evaluare mai favorabilă a „introducerii sofisticate“ şi a „bogatei bibliografii“, atunci …

Citeşte articolul

Divizarea simbolica a Europei

Divizarea simbolica a Europei are o istorie indelungata, trasarea hartilor politice, economice si filozofice, asa cum a definitivat-o Iluminismul apusean, prefigurind polarizarea Europei inaintea caderii Cortinei de Fier. Nu intentionez sa fac o analiza istorica si politica aprofundata a Razboiului Rece, a cauzelor care l-au declansat, a evenimentelor importante si a institutiilor antrenate in conflict, a istoriografiei dedicate Razboiului Rece (care cauta sursa declansarii acestuia …

Citeşte articolul

In tacere, ca inteleptii Indiei!

Liviu BORDAS Iter in Indiam. Imagini si miraje indiene in drumul culturii romane spre Occident Cuvint inainte de Radu Bercea Editura Polirom, Hors collection, Iasi, 2006, 512 p. Prin cartea sa, Iter in Indiam. Imagini si miraje indiene in drumul culturii romane spre Occident, Liviu Bordas aduce un argument esential in recunoasterea studiilor viatice ca domeniu distinct de cercetare. Vom fi poate priviti cu …

Citeşte articolul

Elitele intelectuale ale societatilor comuniste

Eseu asupra devenirii lor

O data cu prabusirea blocului sovietic in Europa Centrala si de Rasarit, tema elitelor, si in special a devenirii vechilor elite comuniste, a inceput sa ocupe un loc important in cadrul cercetarilor sociale si politice aplicate unor domenii precum istoria, literatura, arta etc., desfasurate in acest spatiu. Mult timp interzisa ori imposibila, cercetarea istorica a elitelor comuniste si a raporturilor dintre sistemul politic comunist si …

Citeşte articolul

Reprezentari heterotopice Intre localizarile reale si cele imaginare ale Romaniei comuniste

Romania periferica a fost adesea perceputa (ori s-a perceput pe sine) in oglinda unei multitudini de spatii culturale, ca, de pilda, centrele imperiale fata de care a fost subordonata la un moment dat in trecut, existind, cu toate acestea, intr-o retea de influente care evoca spatii culturale indepartate. Analizind ceea ce el denumeste heterotopii, „ceva asemanator contra-amplasamentelor“1, Michel Foucault este interesat doar de teritorialitate sau …

Citeşte articolul

Romania – tara disidentei anticomuniste si/sau tara dictatorului comunist disident

Spre deosebire de alti calatori britanici, foarte critici si sceptici cu privire la capacitatea romanilor de a infrunta dictatura comunista, ziarista Jessica Douglas-Home, colaboratoare la publicatii precum The Guardian, The Telegraph, The Times ori Wall Street Journal, a facut, in anii ’80, citeva calatorii de documentare in tari aflate in spatele Cortinei de Fier, printre care si Romania, pentru a cunoaste intelectuali disidenti si a-i …

Citeşte articolul

Romania – tara disidentei anticomuniste si/sau tara dictatorului comunist disident

Spre deosebire de alti calatori britanici, foarte critici si sceptici cu privire la capacitatea romanilor de a infrunta dictatura comunista, ziarista Jessica Douglas-Home, colaboratoare la publicatii precum The Guardian, The Telegraph, The Times ori Wall Street Journal, a facut, in anii ’80, citeva calatorii de documentare in tari aflate in spatele Cortinei de Fier, printre care si Romania, pentru a cunoaste intelectuali disidenti si a-i …

Citeşte articolul

Mitul politic al dictatorului exemplar

Distopii comuniste

Utopicele reprezentari ale conducatorului „liberal“ din Carpati, cu care Ceausescu a fost temporar onorat de politicieni si oameni de cultura importanti ai Occidentului, au fost contracarate in plan literar de reprezentari distopice, sumbre sau parodice, care dezvaluiau adevarul ce se ascundea dincolo de legenda. Ce este distopia? Distopia (dys-/dus- – radacina latina/greaca: „rau“ sau „anormal“ + -topos – radacina greaca: „loc“ , asadar „loc …

Citeşte articolul

Postcomunism sau doar postcomunism sovietic?

Au trecut numai citiva ani de cind Francis Fukuyama anunta „sfirsitul istoriei“, adica triumful democratiei liberale apusene asupra totalitarismului socialist, aceasta devenind astfel forma finala a ideologiei si guvernarii umane. Apusul a invins, indelungata lupta pentru libertate s-a incheiat, istoria insasi a ajuns la capat1. A invins insa oare Apusul? A devenit oare universala democratia liberala? A fost infrint socialismul? Se indoiesc de acest …

Citeşte articolul

Atitudinea fata de trecut – decomplexata si critica

Istoria, ca orice constructie discursiva, nu ne este data pentru totdeauna, ci poate fi privita cu suspiciune, fara a tine cont de acuzatiile de blasfemie fata de ceea ce trebuie, fara nici un drept de apel, sa reprezinte ce este mai „bun“ si mai „sfint“ in fiinta ta nationala. Miturile istorice esentializeaza tocmai acele trasaturi identitare rivnite, dorite cu ardoare, concentrate in modelele imaginare ale …

Citeşte articolul

O calatoare irlandeza in cautarea strigoilor balcanici

Dervla Murphy si Transilvania post-comunista

Initial, Dervla Murphy – experimentata calatoare si scriitoare irlandeza, pe nelipsita sa bicicleta – si-a propus, prin 1990, sa urmeze pasii inaintasilor sai, Patrick Leigh Fermor si Walter Starkie, in Transilvania antebelica si sa reinvie frumoasele povesti ale tatalui sau despre o Transilvanie legendara, pierduta in negura timpului. Relatarea calatoriei sale (Transylvania and Beyond, London, Arrow Books, 1993) demonstreaza ca autoarea s-a confruntat, in schimb, …

Citeşte articolul

Romania vazuta de britanici: un spatiu de frontiera culturala

Reflectii imagologice

Semnificarea si valorizarea postmoderna a diferentei au influentat redefinirea unor concepte al caror suport este insasi diferenta, in ipostazele sale (dualitatea sau ambiguitatea, apropierea sau departarea, contactul sau separarea, conflictul sau coexistenta), cum ar fi: reprezentarea, imaginea, discursul, frontiera. Accentul cade pe caracterul lor arbitrar, conventional, polisemic, diferential si adesea non-referential, ca pentru orice fapt social, lingvistic, cultural abordat de noua „hermeneutica discursiva“. Statutul de …

Citeşte articolul

Din nou despre „balcanitatea“ noastra

Maria TODOROVA Balcanii si balcanismul Traducere din engleza de Mihaela Constantinescu si Sofia Oprescu, Editura Humanitas, Seria „Istorie“, Bucuresti, 2000, 400 p., f.p. Este greu de imaginat o persoana mai competenta decit Maria Todorova pentru o analiza a evolutiei conceptului de „Balcani“, de la sensul denotativ initial la conotatiile ulterioare cu o incontestabila incarcatura negativa motivata politic de nevoia de legitimare si justificare a …

Citeşte articolul

Comparatismul, studiile de imagine si comunicarea intelectuala

„Cu cit e mai multa demarcare, cu atit mai bine, dar o demarcare binevoitoare. Fara dispute pentru frontiere. Cooperare.“ (M. Bahtin, Note, 1970-71) Studiile asupra reprezentarii Celuilalt au luat amploare in contextul postmodernismului global care valorizeaza diferenta, multiplicitatea, eclectismul intr-o noua societate a informatiei si comunicarii. Postmodernismul global promoveaza o deschidere ambigua fata de diferenta si periferie, pluralism cultural si descentrare a marilor naratiuni …

Citeşte articolul

Balcanii lor… sau ai nostri?

Mai degraba interesanti in Apus prin ceea ce reprezinta inventia, imaginatia in reprezentarea lor, decit concretetea spatiului geografic real, Balcanii ar fi punctul nevralgic pe harta cu geometrie variabila a Europei. In prelungirea orientalismului pe care il proiecteaza in Europa sud-estica, balcanismul este definit, la rindul sau, ca o strategie discursiva, de legitimare a imperialismului, de data aceasta insa, un imperialism al imaginatiei. La …

Citeşte articolul

Balcanii intre real si imaginar (II). Interviu cu Vesna GOLDSWORTHY

De ce este oare atit de importanta analiza formarii stereotipurilor cu privire la alteritate? Fara indoiala, un astfel de studiu este interesant din perspectiva istorica si literara, dar are si dimensiuni politice importante. Perceptiile stereotipice influenteaza luarea de decizii, ca de pilda pentru tarile care sint invitate sa intre in „Europa“ (adica in Uniunea Europeana) ori NATO sau pentru cele care atrag investitiile straine …

Citeşte articolul