Carmen MUŞAT

Eseu despre orbire

Nu, acest text nu este o cronică la celebrul roman al lui José Saramago, deşi parabola orbilor „care, văzînd, nu văd“ e foarte actuală pentru lumea noastră. Şi nici o analiză a stării naţiunii nu ambiţionează să fie textul meu, cît mai degrabă un comentariu despre iresponsabilitatea şi orbirea voluntară a celor care şi-au arogat, în ultimii zece ani, statutul de formatori de opinie şi …

Citeşte articolul

În numele tatălui

Gheorghe Ursu, dizidentul român care a avut curajul să i se opună deschis lui Ceauşescu – pe vremea cînd acesta era încă la putere –, acuzînd-l, printre altele, de neglijenţă criminală faţă de locuitorii din blocurile avariate la cutremurul din 1977, a murit în 17 noiembrie 1985, în penitenciarul de la Jilava, după şase luni de anchetă instrumentată de maiorul de Securitate Marin Pârvulescu. …

Citeşte articolul

Iaşii în Festival

Despre literatură, libertate şi valoare

„Dacă clasa noastră politică ar fi la nivelul vieţii artistice de la noi, am fi una dintre cele mai fericite ţări din lume”. Această afirmaţie a lui George Enescu, citată de Norman Manea la finalul ultimei dezbateri din cadrul Serilor FILIT, de la Iaşi, ar putea funcţiona ca o concluzie la sfîrşitul celor cinci zile de festival. Cinci zile în care oraşul a fost invadat …

Citeşte articolul

Mentalitate servilă şi ruine morale

Disperaţi că îşi vor pierde privilegiile obţinute în ultimii zece ani, ca răsplată pentru serviciile prestate în tot acest interval, o droaie de „analişti“, „sociologi“, „psihologi“ şi „strategi electorali“, omniprezenţi pe toate canalele media, se străduiesc din răsputeri să ne convingă, împotriva tuturor evidenţelor, că pămîntul e plat şi că între bordel şi mînăstire nu există nici o diferenţă (decît, eventual, în favoarea primei instituţii). …

Citeşte articolul

Semnul egalităţii între DD şi EU

Nu pot lua în serios candidatura lui Dan Diaconescu la preşedinţia României nu pentru că „celebrul“ DD este bărbat, alb, ştirb şi absolvent al Facultăţii de Mecanică, ci pentru că numitul personaj nu are nici o consistenţă politică şi, în plus, s-a dovedit în nenumărate rînduri un aventurier lipsit de scrupule. Nu pot lua în serios candidatura Elenei Udrea la preşedinţia României nu pentru …

Citeşte articolul

Ipocrizia, traseismul şi „domnia“

De prea multă vreme, în societatea românească, normalitatea a dobîndit un statut de excepţie, cînd nu e privită de-a dreptul ca o ciudăţenie. Dacă urmăreşti aşa-zisele „analize“ politice ale unora dintre cei ce îşi dispută titlul de „formatori de opinie“, „analişti“ sau „consultanţi“ politici, ajungi să crezi că decenţa, sobrietatea, refuzul de a recurge la atacuri la persoană, perseverenţa în a propune idei, proiecte şi …

Citeşte articolul

„Există o bucată mare de istorie, nerezolvată la nivelul traumelor“

Dialog cu Călin DAN

Noul director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), Călin Dan, este una dintre personalităţile artistice din România cu cea mai mare vizibilitate internaţională. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, Secţia de Istoria şi Teoria Artei, Călin Dan este artist, critic de artă, curator şi muzeograf. De-a lungul timpului a fost redactor-şef al revistei ARTa (1990-1994), director artistic al Centrului …

Citeşte articolul

Iluziile anilor romantici

Cu Anii romantici, Gabriela Adameşteanu reuşeşte o dublă performanţă, aceea de a oferi, între copertele unui singur volum, două naraţiuni la fel de puternice: un excurs autobiografic de intensă autenticitate şi, pe de altă parte, povestea dramatică a unei întregi categorii sociale – intelectualitatea – prinse în vîltoarea istoriei, într-un cu totul alt moment istoric decît cel evocat în Dimineaţă pierdută, dar la fel de …

Citeşte articolul

„Pelerini prin suflete“: între povara memoriei culturale şi libertatea spiritului

Viaceslav IVANOV, Mihail GERSCHENSON – Corespondenţă de la un colţ la altul

Într-o lume aflată în plină ebuliţie, precum societatea rusă în perioada 1910-1920, dialogul epistolar dintre Viaceslav Ivanov – reprezentant de frunte al simbolismului rus şi filozof al culturii, şi Mihail Gerschenson, traducător, critic şi istoric literar – aduce în prim plan una dintre cele mai provocatoare polemici cordiale, mustind de idei şi de argumente care să le susţină. Într-un context istoric extrem de dinamic, în …

Citeşte articolul

Stilistica intoleranţei

Răspuns tîrziu unui denunţ „absolut jegos“

Dintre toţi scriitorii francezi care au trăit experienţa celui de-al Doilea Război Mondial şi anii de după prăbuşirea ideologiei naziste, Camus este, probabil, cel care a reuşit în vremuri tulburi să gîndească împotriva curentului, refuzînd partizanatele ideologice şi nelăsîndu-se amăgit de „vînzătorii de iluzii“ care propovăduiau superioritatea ideologiei comuniste şi a societăţii întemeiate pe principiile marxist-leniniste. Lucid pînă la capăt, Camus ştia că „mitul lui …

Citeşte articolul

Despre rezistenţă în vremuri potrivnice

„Observator cultural“ a ajuns la 700 de numere

Lumea contemporană, care pare că se poate dispensa de dimensiunea culturală, are astăzi, mai mult ca oricînd, toate şansele şi neşansele pe care o criză profundă le presupune. Are, în primul rînd, şansa de a redescoperi valorile uitate ale spiritului, de a se reîntoarce către ceea ce ne defineşte ca fiinţe umane. Dacă supravieţuieşti, după o dramatică şi vertiginoasă coborîre în Maelström, singura variantă este …

Citeşte articolul

Despre rezistenţă în vremuri potrivnice

„Observator cultural“ a ajuns la 700 de numere

Lumea contemporană, care pare că se poate dispensa de dimensiunea culturală, are astăzi, mai mult ca oricînd, toate şansele şi neşansele pe care o criză profundă le presupune. Are, în primul rînd, şansa de a redescoperi valorile uitate ale spiritului, de a se reîntoarce către ceea ce ne defineşte ca fiinţe umane. Dacă supravieţuieşti, după o dramatică şi vertiginoasă coborîre în Maelström, singura variantă este …

Citeşte articolul

„O, ce zile frumoase!“

Nimic mai potrivit decît titlul lui Samuel Beckett pentru a descrie atmosfera celor patru zile de intensă comuniune, umană şi artistică, desfăşurate între 3 şi 6 octombrie 2013, în cadrul celei de-a treia ediţii a Întîlnirilor Internaţionale de la Cluj! Organizate de Teatrul Naţional din Cluj, căruia i s-au asociat Teatrul Maghiar de Stat şi Muzeul de Artă, ambele din Cluj, Întîlnirile internaţionale de …

Citeşte articolul

Studii româneşti în spaţiul germanofon

Săptămîna trecută, între 12 şi 14 iulie, a avut loc la Universitatea din Heidelberg reuniunea româniştilor din Germania, cărora li s-au alăturat universitari din Iaşi, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. Cel care a avut iniţiativa constituirii unei reţele a specialiştilor în studii româneşti din spaţiile culturale de limbă germană este Iulian Costache, lector dr. la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. Dorind să adune laolaltă pe toţi …

Citeşte articolul

Cultura şi politicul

E oare imposibil să construieşti, în România postcomunistă, instituţii durabile, care să funcţioneze indiferent de culoarea politică a echipei guvernamentale? Sau, altfel formulată întrebarea, cît timp ar trebui să mai treacă pînă cînd domeniul cultural şi cel politic să se despartă „cum s-au despărţit apele de uscat“? E trist să vezi că, după mai bine de două decenii de la căderea regimului comunist, Partidul (oricare …

Citeşte articolul

„Managerul a refuzat să aibă o întîlnire cu echipa redacţiei“

Dialoguri cu Claudiu GROZA şi Ştefan MANASIA

Cum a motivat managerul decizia demiterii celor trei redactori? Ştefan Manasia: Stimată doamnă Muşat, la ora la care scriu aceste răspunsuri, colegii mei nu au primit încă plicurile recomandate în care li se anunţă – cum mi s-a întîmplat deja mie – „încetarea contractului individual de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului“. Ni se trimit prin poştă, de parcă n-am putea fi …

Citeşte articolul

Trei redactori concediaţi de la revista Tribuna

Dialog cu Ştefan Manasia

În pofida tuturor protestelor lumii culturale, din Cluj şi din multe alte oraşe, împotriva manierei abuzive în care noua conducere a revistei Tribuna înţelege să-şi exercite funcţia, dl Mircea Arman a decis să concedieze trei redactori recalcitranţi: Ştefan Manasia, Claudiu Groza şi Ioan Pavel-Azap. Uitînd (sau, poate, neştiind) că redactorii sînt colegi şi nu subordonaţi şi că, în domeniul culturii, libertatea de expresie (precum şi …

Citeşte articolul

„Orice film este un portret al regizorului“. Interviu cu Metod PEVEC

Regizorul, actorul, scriitorul şi scenaristul Metod Pevec, născut în 1958, este licenţiat al Facultăţii de Filozofie din Ljubljana, Secţia de literatură comparată, respectiv de filozofie. Primele sale apariţii pe marele şi pe micul ecran datează din vremea liceului şi a studenţiei, cînd a jucat în filme precum Cînd se coc căpşunile (1978) şi Ne vedem în următorul război (1980). În anii ’80, la teatrul radiofonic …

Citeşte articolul

Un roman inedit

Una dintre obsesiile lui Gheorghe Crăciun, recurentă în întreaga sa operă, este aceea de a „povesti detaliul“, convins că „descrierea la care te invită aparatul de fotografiat este de fapt un alt fel de naraţiune“, o naraţiune marcată de „o foarte acută foame de concreteţe“, la fel de evidentă în acest ultim roman ca şi în cele anterioare. Deosebirea majoră este însă una de ritm, …

Citeşte articolul

„Dincolo de mode şi timp…“

Şi a fost ediţia a VII-a a Premiilor revistei Observator cultural. La sfîrşitul galei, lista laureaţilor de anul acesta oferă o imagine elocventă a diversităţii culturii româneşti în anul de graţie 2012-2013. Pentru că, în fond, orice palmares este un instantaneu – o fotografie de grup ce reflectă în egală măsură dinamica fenomenului cultural şi opţiunea membrilor juriului. Cum în materie de evaluare nu există …

Citeşte articolul