Carmen MUŞAT

Din nou despre ICR, despre propagandă şi aberaţiile „depolitizării“

Deşi am criticat constant vechea conducere a Institutului Cultural Român pentru partizanatul politic, asumat în nume propriu de H.-R. Patapievici şi Mircea Mihăieş, n-am ezitat niciodată – nici eu şi nici colaboratorii Observatorului cultural – să recunoaştem meritele acesteia în organizarea şi funcţionarea Institutului, în derularea unor programe culturale care au reuşit, în timp, să pună România pe harta culturală a lumii şi să facă …

Citeşte articolul

Cărţile anului 2012: Poezia

La ora bilanţului, anul editorial 2012 confirmă, o dată în plus, „paradoxul românesc“: deşi România a traversat o perioadă de criză profundă, manifestată deopotrivă în plan politic şi economic, dinamismul şi efervescenţa culturii autohtone nu numai că nu s-au diminuat, ba, dimpotrivă, se pare că scriitorii (şi editorii) au reuşit, în pofida vremurilor, să construiască fascinante lumi din cuvinte. Chiar dacă numărul volumelor publicate anul …

Citeşte articolul

Cărţile anului 2012: Poezia

La ora bilanţului, anul editorial 2012 confirmă, o dată în plus, „paradoxul românesc“: deşi România a traversat o perioadă de criză profundă, manifestată deopotrivă în plan politic şi economic, dinamismul şi efervescenţa culturii autohtone nu numai că nu s-au diminuat, ba, dimpotrivă, se pare că scriitorii (şi editorii) au reuşit, în pofida vremurilor, să construiască fascinante lumi din cuvinte. Chiar dacă numărul volumelor publicate anul trecut …

Citeşte articolul

Despre dreptul celuilalt la diferenţă

Un incident petrecut săptămîna trecută la Muzeul Ţăranului Român a tulburat apele şi aşa destul de tulburi ale vieţii noastre publice. Proiecţia filmului The Kids Are All Right (2010) a fost întreruptă de protestele vehemente (care, din fericire, nu au degenerat în violenţe fizice) ale unui grup de spectatori, reprezentanţi ai unor organizaţii creştin-ortodoxe. Dar nu despre actorii implicaţi în acest eveniment, de-o parte sau …

Citeşte articolul

Performanţă individuală şi clientelism endemic

O mentalitate păguboasă, recurentă de-a lungul anilor, face aproape imposibilă, în România, recunoaşterea meritelor adversarului. Premisa de la care pleacă orice echipă nou instalată într-o funcţie de răspundere – fie că e vorba de un minister sau de o instituţie culturală – pare să fie totala ineficienţă şi incompetenţă a predecesorilor, ceea ce îi îndreptăţeşte pe noii decidenţi să acţioneze ca şi cum ei ar …

Citeşte articolul

Cînd bucuria se transformă în coşmar

Interviu cu Dan SHAFRAN

Stimate domnule Dan Shafran, am citit de curind articolul publicat în ediţia din 9 februarie a cotidianului suedez, Dagens Nyheter, în care se fac referiri elogioase la literatura română şi la rolul extrem de important pe care ICR Stockholm l-a jucat, în ultimii cinci ani, în promovarea scriitorilor români în Suedia. Cum România va participa la ediţia din acest an a Tîrgului de Carte de …

Citeşte articolul

Forme fără fond

Despre Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român – pe care o consider, în continuare, „păcatul originar“ al Institutului – am scris în repetate rînduri, între 2003 şi 2005, semnalînd că „aşa cum a fost gîndit şi statuat prin Legea 356/ 2003, ICR este un «jucător pe piaţa internă», cu atribuţii menite să dubleze activitatea Ministerului Culturii, a Ministerului Educaţiei şi …

Citeşte articolul

„Trubadurii despotismului“

Este ciudat să vezi cît de rapid şi-au schimbat opiniile (poate şi principiile?!) unii dintre cei mai vehemenţi „apărători“ ai virtuţilor poporului, în perioada 2007-2009. Era perioada cînd şeful statului făcea declaraţii de dragoste nestinsă „poporului său“, pe care-l invita, din trei în trei luni, la consultări, în Piaţa Universităţii; cînd atît el, cît şi miniştrii săi apăreau aproape zilnic la „televiziunea poporului“. Erau, …

Citeşte articolul

Dintr-un secol de viaţă

Întîlnirea mea cu scriitorul sloven Boris Pahor a fost o şansă nesperată. Cînd am primit invitaţia doamnei ambasador Jedranka Sturm-Kocjan de a modera „dialogul centenarilor“ – o discuţie între Neagu Djuvara şi un scriitor sloven de care, pînă acum o lună, nu auzisem nimic – am avut un moment de ezitare. Dacă despre opera şi biografia lui Neagu Djuvara ştiam foarte multe, despre Boris …

Citeşte articolul

Modestă propunere

Tovarăşul Cotigă Vasile, născut pe 26 ianuarie (!) – din nuvela lui Norman Manea, Biografia robot –, un personaj cu înclinaţii revoluţionare, oscilînd între extreme, „de la dreapta la stînga şi iar la dreapta“, are o idee briliantă: comunist de nădejde, căzut în dizgraţie, el propunea, în plină „epocă de aur“, ca Partidul să administreze şi hazardul, să aibă grijă, cu alte cuvinte, ca …

Citeşte articolul

Scotocind în arhive şi în colecţiile revistelor literare

Delia UNGUREANU - Poetica Apocalipsei: războiul cultural în revistele culturale româneşti (1944-1947)

Nu sînt mulţi cercetătorii tineri dispuşi să-şi investească timpul şi inteligenţa în incursiuni prelungite în arhive, preocupaţi să investigheze o perioadă de tranziţie precum cea cuprinsă între 23 august 1944 şi 30 decembrie 1947, complicată din punct de vedere politic şi literar, tulbure şi incertă, paradoxală prin contradicţii şi dezamăgitoare prin spectacolul rapidelor convertiri, lepădări şi abdicări morale şi estetice pe care îl oferă. Delia …

Citeşte articolul

Cine şi cum promovează literatura română?

În dezbaterea culturală din România au intrat, mai nou, jurnaliştii justiţiari, cei care dau impresia că se pricep la toate. După schimbarea conducerii ICR, tot mai multe voci „televizuale“ – a căror competenţă în materie de artă este sublimă, dar lipseşte cu desăvîrşire – pun în discuţie criteriile de selecţie a titlurilor şi autorilor traduşi în limbi străine în ultimii şapte ani. Cum Maelstromul …

Citeşte articolul

Victime şi/ sau vinovaţi

Editorial din noul număr al revistei „Observator cultural“

În România, unde secole de-a rîndul a dăinuit mentalitatea că „bietul om e sub vremi“ – un mod de a spune că nimeni nu e dispus să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte, atitudini sau discursuri, cîtă vreme singura vinovată de un eventual eşec al individului este Istoria –, ultimii douăzeci de ani au readus în prim plan o mai veche temă de dezbatere în spaţiul …

Citeşte articolul

Victime şi/ sau vinovaţi

În România, unde secole de-a rîndul a dăinuit mentalitatea că „bietul om e sub vremi“ – un mod de a spune că nimeni nu e dispus să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte, atitudini sau discursuri, cîtă vreme singura vinovată de un eventual eşec al individului este Istoria –, ultimii douăzeci de ani au readus în prim plan o mai veche temă de dezbatere în spaţiul …

Citeşte articolul

Dezbatere despre traducerile din literatura română

În dezbaterea culturală din România au intrat, mai nou, jurnaliştii justiţiari, cei care dau impresia că se pricep la toate. După schimbarea conducerii ICR, tot mai multe voci „televizuale“ – a căror competenţă în materie de artă este sublimă, dar lipseşte cu desăvîrşire – pun în discuţie criteriile de selecţie a titlurilor şi autorilor traduşi în limbi străine în ultimii şapte ani. Cum Maelstromul politicii …

Citeşte articolul

Umbra lui D.H. Lawrence. La Lago di Garda

GALERIE FOTO

Spre sfîrşitul lui august 1912, D.H. Lawrence ajungea în pitorescul orăşel Riva, situat pe malul Lacului Garda, de unde, după doar două săptămîni intense pleca mai spre sud, în Gargnano, unde el şi Frieda închiriau un apartament spaţios, cu vedere spre lac, în Villa Igea. Lăsaseră în urmă o Anglie întunecată şi neprietenoasă, un soţ furios şi trei copii minori – Frieda von Richthofen …

Citeşte articolul

Instituţii şi dosare

România este ţara tuturor paradoxurilor. E un alt fel de a spune că aici logica elementară este sfidată la tot pasul de cine vrei şi de cine nu vrei. Aşa se face că, deşi preşedintele Traian Băsescu vorbeşte despre reforma justiţiei şi despre independenţa instituţiilor statului, tot domnia sa avertizează constant în legătură cu pericolul „preluării controlului“ asupra justiţiei, odată cu debarcarea sa de la …

Citeşte articolul

Practica prostiei şi patologia discursului public

Oamenii politici vin şi pleacă, unii mai repede, fără să lase urme vizibile în viaţa publică, alţii tîrziu şi abia după ce şi-au erodat capitalul de simpatie datorită căruia au ajuns în prim-plan. Aşa s-a întîmplat, în cele două decenii de regim democratic, cu Ion Iliescu, cu Nicolae Văcăroiu sau cu Adrian Năstase, figuri devenite atît de impopulare, încît păreau, la vremea lor, imposibil …

Citeşte articolul

Plagiatul ca armă de exterminare politică

Recunosc de la bun început că fraza potrivit căreia „teza de doctorat elaborată de domnul Victor Ponta şi susţinută public în anul 2003 respectă cerinţele academice din acea perioadă (s.m. C.M.) şi este comparabilă din punct de vedere al acestor cerinţe cu alte teze de doctorat susţinute în acea perioadă“, ce figurează în raportul Comisiei tehnice din Consiliul Naţional de Etică (aflat în subordinea Ministerului …

Citeşte articolul

O boală cronică a învăţămîntului românesc

Nimic esenţial nu s-a schimbat în straturile profunde ale societăţii româneşti în ultimele două decenii. Spectacolul pe care îl oferim, ca societate, de cîţiva ani buni, a căpătat accente de „poemation eroi-comic“, căci hărmălaia de nedescris din ultimele zile, în care toată lumea vociferează, reclamă şi pretinde că are soluţii pentru orice problemă îmi aduce aminte de talmeş-balmeşul din Ţiganiada. Am ajuns să punem la …

Citeşte articolul