Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

Cîteva întîlniri între SF și AM

Alexandru Mușina a fost un cititor redutabil de ficțiune speculativă. Cu siguranță, lecturile sale de gen au fost mai mult decît un divertisment, fiindcă în proiectul său cultural și literar, literatura de masă, de consum a fost înțeleasă ca noul folclor. Alexandru Mușina nu mai gîndea în categorii de „literatură mare“ și „subliteratură“. Cine i-a citit cărțile și l-a auzit vorbind știe că una dintre …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Între „hard science” şi autoficțiune: Cristian-Mihail Teodorescu

După Serge Dubrovsky, autoficțiunea ar fi „o ficțiune de evenimente şi fapte strict reale“, în care cititorul va fi condus intenționat de către autor într-un text cu referințe derutante, întrucât identitatea scriitorului şi a persoanelor din viața sa reală se suprapun peste cele ale naratorului şi personajelor. Genul science fiction ar putea fi definit, să zicem cu ajutorul catalogului de definiții întocmit de Mircea …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un debut de efect: Ioana Vișan

Știu că nu greșesc cînd spun că debutul anului 2013 în ficțiunea speculativă românească aparține ieșencei Ioana Vișan, chiar dacă mai avem aproape jumătate de an pînă la revelion. Cu două volume scoase la Millenium Books din Satu-Mare, Efectul de nautil – pentru Final Frontier – și Instincte umane – pentru Bookfest – , la care adaugă pe deplin meritatul Premiu de încurajare de la …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. 40 de ani de sf „în grai bănățean“ – Marcel Luca

Dumitru Luca s-a născut la Ianova (județul Timiș), în 1 iulie 1946, și a murit la Timișoara în 28 aprilie 2013. Pseudonimul său literar și jurnalistic este Marcel Luca. Între 1970 și 2012, publică proză scurtă sau versuri sau articole în peste 25 de reviste și almanahuri, majoritatea din vestul țării. Proza scurtă aparține genului sf, versurile parodice și umoristice aduc a Topârceanu și Teodoreanu, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Bookfest SF: între traduceri, reeditări și debuturi

Să simplificăm: pe nișa ficțiunii speculative, târgul de carte de săptămâna aceasta este dominat de traduceri. Dacă doar acestea vă interesează, da-ți un click pe x-ul din dreapta-sus, vă rog! Aparițiile de carte ale autorilor români vreau să vi le semnalez aici. Și putem începe cu o carte care, se pare, va fi (fost) reeditată de Nemira, sub imperiul traducerii întâmplate peste Ocean: Cuadratura cercului, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. La aniversare: „Metoda Mircea Opriță“

Probabil Descartes este cel la care se gîndește majoritatea cînd termenul „metodă“ apare într-un text scris sau vorbit în românește. Din motive pe care nu are rost să le enumăr aici, aș vrea să rămîn în minoritatea care se gândește la Kant, subiectul rîndurilor de mai jos îmi dă toate argumentele a posteriori că motivele sînt întemeiate. În Logica sa, Kant făcea diferența între „manieră“ …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Românii la Eurocon 2013

Convenția Asociației Europene de Science Fiction (EASF) s-a desfășurat anul acesta la Kiev, între 11 și 14 aprilie. O ediție importantă, dacă se ține cont de faptul că s-au propus mai multe schimbări în statut și s-a ales o nouă conducere, o ediție obișnuită, dacă se observă că numărul participanților și conținutul dezbaterilor s-a înscris în tendința descrescătoare cantitativ și calitativ a ultimului deceniu. …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Marian Truță este „un pericol extrem pentru orînduirea comunistă“ (II)

Spusesem că piesele de rezistență din A doua venire a lui Marian Truță sînt nuvelele Cumania 2010 și Aevum Aeternum. În ambele, autorul preferă să se întoarcă la narațiunea heterodiegetică actorială, adică povestește la persoana a III-a, iar timpurile verbale folosite sînt cele ale „trecutului“, și are un centru de orientare individual, un personaj-actor, ale cărui percepții, judecăți interioare, exprimări verbale și acțiuni sînt elementele …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Marian Truță este „un pericol extrem pentru orânduirea comunistă“ (I)

La 24 de ani de la prăbușirea regimului comunist și la 27 de la debutul său, Marian Truță publică al doilea său volum de ficțiune speculativă, A doua venire. Perspectiva istorică și milenaristă – trecută spre exploatare în sub-genul ucroniei sau a istoriei alternative, cu tușe pronunțat distopice, în maniera „new wave“-ului românesc, a optzeciștilor, adică – constituie marca distinctivă a scrierilor lui Marian Truță. …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. „Crux“, portal, lup: Șerban Andrei Mazilu

Debutul lui Șerban Andrei Mazilu este un caz care trece peste canoanele și obișnuințele spațiului literar de la noi. Tânărul ofițer de marină (Iată un „lup“ dintre cei pe care i-am anunțat fără a-i cunoaște, fie el și „de mare“, activi literar în schimbarea de generații!) a scris cu superbă încredere în sine (unii au taxat-o deja ca aroganță) un roman, începutul unei trilogii, după …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Frontiera literară în primăvara lui 2013

În zilele de 23 și 24 martie, a avut loc în București, la Cafeneaua „Brătianu“ de pe strada Doamnei din București, încă o ediție a Tîrgului de carte, jocuri și benzi desenate SF&F, „Final Frontier“. Această manifestare este prilejul pentru întîlnirea dintre scriitorii, artiștii și fanii pasionați de formele de expresie din ce în ce mai diverse ale fantasticului în literatură și artă, întîlnire care …

Citeşte articolul

SFADA CU LITERATURA. Waldemar și Taravik, adică fantasticul (lui) Liviu Radu

Editura Nemira își confirmă interesul pentru ficțiunea speculativă românească continuînd publicarea autorilor autohtoni de gen în volume proprii, deci nu numai cu relansarea Almanahului Anticipația, aColecției Povestirilor Științifico-Fantastice și menținerea revistei electronice Nautilus, intrată, în februarie 2013, în al cincilea an de activitate. După Aurel Cărășel, Ana-Veronica Mircea, Marian Truță, nume „de casă“ ale Nemirei, iată-l și pe cel mai prolific autor român de …

Citeşte articolul

SFADA CU LITERATURA. Narcise pentru transferul de putere din SF-ul românesc

Michael HAULICĂ – Transfer; Narcisa STOICA – Taxidermie

Unul dintre motivele pentru care mi-ar fi plăcut să fiu istoric, cîndva, prin secolul al XVIII-lea, era și acela că aș fi luat parte la discuții acerbe despre cum trebuie periodizat trecutul și, astfel, să fie transformat în istorie de o argumentare victorioasă. Arbitrariul stabilirii datei căderii Imperiului Roman, spre exemplu, oricît de logică pare astăzi data aceea – o logică a obișnuinței, mai degrabă …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Tangentă la spirala speculativă a lui Dănuț Ungureanu

Reeditarea volumului de proză scurtă Marilyn Monroe pe o curbă închisă, de către Dănuț Ungureanu la Tritonic, la aproape 20 de ani de la ediția princeps, nu este repetarea între alte coperți a aceluiași conținut, pentru a atrage atenția unei alte generații de cititori de ficțiune speculativă. Autorul a umblat destul de mult peste texte și unii ar folosi termenul de „stilizare“. Eu aș folosi …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Sergiu Someșan rîde apocaliptic de ceaușei

Cine vrea să găsească semne oculte sau interpretări politice ba de stînga, ba de dreapta, la ce urmează mai jos, este liber să o facă pe cont propriu. Literatura le include pe toate, chiar dacă nu-și bazează valoarea pe ele. Sergiu Someșan știe cu siguranță acest lucru, suferind cîteva fracturi după ce a fost lovit de o mașină împinsă de o altă mașină, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ce e nou în ficțiunea speculativă românească în această toamnă

Cu doar două săptămîni înainte de Tîrgul de Carte Gaudeamus știam că vor apărea numai patru cărți de autori români de ficțiune speculativă. Însă, după documentarea propriu-zisă, am fost surprins să aflu că nu mai puțin de 11 titluri cu și despre literatura română SF&F se află pe standurile de vînzare de la trei edituri. Surpriza s-a sublimat într-o bucurie similară cu a unei …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Victor Martin. De ce niciodată nu

Zona de ambiguitate din titlu are surse multiple. Prima ar fi că îmi propusesem să nu scriu niciodată despre scrierile lui Victor Martin și, cu atît mai puțin, despre Victor Martin ca persoană care scrie. A doua ar fi că îmi propusesem să nu scriu despre un autor român, mai ales dacă pretinde că scrie science fiction, în termeni negativi – și-așa sîntem puțini, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Viziunea lui Cornel Robu asupra ficțiunii speculative românești

Universitarul clujean Cornel Robu a reușit să aducă în cercetarea science fiction-ului propria sa cheie, fapt ce i-a adus recunoașterea internațională: pe lîngă prezența sa obligatorie în bibliografiile de specialitate, el continuă să fie autorul articolului despre România la fiecare actualizare a Encyclopedia of Science Fiction, de sub îngrijirea universitarului britanic John Clute. Numind-o chiar așa, O cheie pentru science fiction (cu două ediții, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Aporiile ficțiunii speculative după Mihail Grămescu

Au trecut mai bine de 30 de ani de la debutul fulminant al lui Mihail Grămescu, cu un „Glosar de civilizații imaginare“ sub titlul Aporisticon. Tirajul de 150.000 de exemplare, Premiul Convenției Naționale de SF și premiul Uniunii Scriitorilor au dus cartea și pe autorul ei în sferele cele mai înalte ale lumii literare, suficient de înalte pentru a creea legendă, iluzii, invidie și …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Pîlpîirea Gazetei SF

Unul dintre site-urile pe care le-am dat ca exemplu de vitalitate în spațiul literar SF românesc din 2012 a fost Gazeta SF de la www.gazetasf.ro. Asta s-a aflat la Convenția Europeană de la Zagreb, odată cu Istorioara Ficțiunii Speculative Românești (ai cărei cei mai buni editori sînt, pînă la ora de față, portughezii de la International SF Magazine). Or deja se știa în fandom …

Citeşte articolul