Cătălin BADEA-GHERACOSTEA

SFada cu literatura. Discursul fascistoid în fantastica noastră recentă (II)

Amîndoi autorii ucroniilor Das Mioritza Reich și Chestionar pentru… – Victor Cilincă și Liviu Radu – sunt niște esteți foarte stăpîni pe ideologia politică folosită în punctele de inflexiune temporală. Nu există confuzie între germanism și militarism, la primul, așa cum nu există confuzie între raportul de cauzalitate dintre comunism și fascism/nazism, la cel de-al doilea: de unde rezultă refuzul demonizării tropilor culturali germani și …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Discursul fascistoid în fantastica noastră recentă (I)

Trăim timpuri interesante. Cîndva, istoricii viitorului vor pune degetul pe o zi și un eveniment oarecare (să zicem, depunerea jurămîntului de către un președinte proaspăt ales) și vor spune că de atunci încolo se poate vorbi despre căderea în desuetudine a valorilor democratice (și/sau ale liberalismului), iar populismul de dreapta (numit cîteodată „fascism“) a redevenit „mainstream“, în traducere eliberată de orice inhibiție, „calea principală“, „calea …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. 35 de ani pentru Exploratorii Lumii de Mîine

În 28 ianuarie 2017, pentru cea mai longevivă emisiune dedicată science fiction-ului din Europa, se împlinesc 35 de ani de la prima ediție, iar publicul român primește pe undele radio vești despre science fictionul mondial, este informat despre experimentele și sincronizările autorilor autohtoni de gen și ascultă dramatizări ale unor proze literare clasice ori ale debutanților merituoși, în lectura unor actori legendari ai scenei și …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre nerecunoașterea unei revoluții: Ovidiu Bufnilă (II)

Înainte de a circumscrie revoluționarul Ovidiu Bufnilă cu un compas literar, aș vrea să ne eliberăm de prejudecata romantică a neaderenței la realitate, la pragmatică, cu care suntem gata să asociem artiștii excentrici. Este important nu numai pentru dosarul de stare civilă, ci, în cazul de față, practica textuală a lui Ovidiu Bufnilă este una continuă, el trăiește după urma a ce scrie, dacă nu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre nerecunoașterea unei revoluții: Ovidiu Bufnilă (I)

Dacă am mai scris despre „cărți care lipsesc“, fie că autorii nu sunt mulțumiți cu proiecția volumului, fie că sunt satisfăcuți numai cu prezența electronică a textelor, a sosit timpul ‒ și care moment ar fi mai potrivit decît prima Sfadă la începutul unui an? ‒ să circumscriu un alt fel de lipsă, una paradoxală, a unor cărți uitate, cărora nu li se recunoaște apartenența …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Pragul și Marele Prag, despre evoluție

Una dintre cele mai discutate cărți ale ultimilor trei ani, trilogia Pragul a Doinei Roman (Tracus Arte, București, vol. I 2014 – premiul pentru debut la RomCon 2015, vol. II 2015, vol. III 2016), este un foarte bun mijloc – un „prag“ am putea zice – prin care se trece la ce este fantastica românească actuală. Departe de mine gîndul să fac critica criticii, deși …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. De la istorie, prin enciclopedie, la canon

Așa cum se întîmplă și altor literaturi „mici“, despre care se vorbește „politicos“ în termenii postcolonialismului sau postcomunismului literar – cu evitabilele ambiguități și confuzii între acestea –, și fantastica românească, în ceea ce ar presupune ierarhia valorică a autorilor săi, ori, cu un termen încetățenit și înțepenit, „canonul“ său, beneficiază de priviri mai lucide din partea exegeților proveniți din școlile literaturilor „mari“. Astfel, Mircea …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Coprolalii – Arhanghelul Raul et co.

Aceasta nu este o analiză literară, ci comunicațională. Pentru că prin Arhanghelul Raul, romanul lui Ovidiu Eftimie (Nemira, 2016), și campania lui, zice-se, promoțională, fantastica românească a pășit într-un nou stadiu, sincronizîndu-se din nou cu 90% din fantastica mondială – procentele de care Sturgeon zicea că sunt „crap“, icre de crap, dacă ar fi să ne jucăm ca la Times New Roman – adică avem …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Un tîrg de carte fantastic(ă) – Gaudeamus 2016

Este a doua oară în acest an cînd, unul dintre bloggerii de la https://fansf.wordpress.com/, anunță „o captură“ de peste 100 (105, mai exact) cărți aparținînd genurilor fantasticului. Liviu Szoke pune laolaltă în rucsacu-i încăpător traducerile din literatura mondială cu cărțile scrise de autori români și, pînă la un punct, așa e firesc. În ceea ce urmează, să ne concentrăm atenția doar asupra celor din urmă, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ce înseamnă să fii „No. 1“? Răspunde Dănuț Ungureanu

Puțini sînt scriitorii care își păstrează energia și stilul dacă, după debut – iar în cazul lui Dănuț Ungureanu acesta s-a numit Așteptînd în Ghermana (roman, Nemira, 1993) și Marilyn Monroe pe o curbă închisă (proză scurtă, Adevărul, 1993) – lasă literatura la o parte și se dedică jurnalismului sau scenaristicii – domenii de producție de text absolut onorabile, cu estetică proprie și, aproape întotdeauna, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Sub cerul Barcelonei, fantastica europeană

Între 3 și 5 noiembrie s-a desfășurat în capitala Cataloniei, Barcelona, în Centrul de Cultură Contemporană, Convenția Societății Europene de Science Fiction, Eurocon 2016, manifestare care aduce împreună profesioniștii și fanii devotați genului, cu o tradiție începînd din 1972. Probabil cei peste 800 de participanți înscriși pe site-ul BCon-ului (cum a fost denumită ediția de anul acesta) au avut tot atîtea așteptări de la organizatori, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Noumenoir, manifestul unei generații fără iluzii

Flavius Ardelean sau A.R. Deleanu se află cu romanul Noumenoir la a șasea carte și, deși planurile care transpar din deschiderea unor cicluri ca Miasma cer desfășurări pe decenii de acum încolo, el poate foarte bine să se retragă acum – cum cei care îl invidiază o cer – fiindcă se arată capabil nu doar să înțeleagă ce înseamnă literatura (română), să își asume locul …

Citeşte articolul

Progresia Andru

(la moartea lui Vasile Andrucovici, 22 mai 1942 – 21 octombrie 2016)

„Măi, oameni buni, ni se duce viața!“, aceasta este propoziția prin care, deschizînd la întîmplare romanul Turnul, într-o librărie din Brașov, la mijlocul anilor ’80, am aflat despre Vasile Andru. Puterea de evocare dintr-o propoziție centrală într-un tablou altfel anost – un birou dintr-o instituție producătoare de hîrtii – m-a îndemnat să iau cartea și să rețin numele autorului. După lectura romanului – în ciuda …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Căutarea zadarnică a originalității – două exemple

Debuturile cu roman au preponderență în fantastica noastră, cel puțin pentru generațiile de creație de după 2000. Iar dacă s-ar urmări proporția între debuturile masculine și cele feminine, acestea din urmă preferă romanul. De asemenea, dintre sub-genuri, în fantastic, fantasy (fie și cu atributele „dark“ și „urban“) și horror, romanul conduce detașat ca specie aleasă pentru debut. Ceea ce, parcurgînd invers traseul decupajului cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Trei autori „noi“ și mai multe cărți

În vara acestui an s-a întîmplat ca o nouă colecție de carte science fiction să vadă lumina tiparului, cu nu mai puțin de cinci titluri de la trei autori români, o colecție care se vrea fanionul genului nu doar pentru editura în cauză – PAVCON – , ci pentru întreaga fantastică românească actuală. Este vorba de ofensiva pe front larg, deschisă de Constantin „Cătălin“ Pavel, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (V)

Cred că fantastica românească și-a atins în 2014-2015 maximul numeric, în cel puțin trei direcții: titluri de autori români publicate anual, debuturi și mijloace de informare în masă. Un titlu de autor român de fantastică pe săptămînă, la 2016, echivalează cu un sfert din întreaga producție de carte originală a literaturii române, în ansamblul ei, la 1980. Da, fantastica noastră crește odată cu țara! Dintre …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (IV)

Legătura între cercetare și popularizare, între scriitori și cititori, între profesioniștii cu experiență și amatorii cu pasiune într-ale fantasticii se poate decela – cu bune și rele – urmărind activitatea clubului timișorean HELION și a revistei omonime. Bune: simultaneitatea unei conferințe internaționale (în 2016: Morus and His Legacy. Humanism, Utopia, Modernity; în 2015: Utopia, Science Fiction, and Their Significant Others in the 21st Century, cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Prezentul istoric al Ioanei Vișan

Ioana Vișan se naște în 1 iulie 1978, la Iași, devine informatician, web-designer, freelancer, debutează cu proză scurtă, scrie și publică trei volume de autor în românește, cinci serii și trei volume de autor în engleză, moare la Milano, în 21 septembrie 2016. Textul cu care debutează chiar de ziua ei de naștere din 2008, Înghețul, apărut în revista „Nautilus“, primește premiul Cititor SF pentru …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (III)

Pentru ultimii 15 ani, Centrul de Cercetare a Imaginarului „Phantasma“ de la Cluj (http://phantasma.lett.ubbcluj.ro), sub directoratul lui Corin Braga, este echipa cu cea mai mare coeziune, cu o producție coerentă de text care să răspundă standardelor academice internaționale. Prin Caietele Echinox (cu apariție semestrială, ajunse la volumul 30 - Repenser le politique a travers des imaginaires dispersés), profesorii și doctoranzii de la Phantasma, precum și …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (II)

O descriere a unui spațiu literar nu este o chestiune de tipul „place-nu place“, de aceea, indiferent la consecințele de politică literară, fie ea de nișă, nu am cum să nu plasez în centrul fantasticii românești, la 2016, romanul Solenoid al lui Mircea Cărtărescu (editura Humanitas, București, 2015). Începutul argumentării a făcut obiectul a două articole separate, în alte două reviste, și nu am de …

Citeşte articolul