În urma recensămîntului desfăşurat anul trecut, se pare că, în România, mai trăiesc doar în jur de 36.000 de etnici germani. Cifra este infimă: în perioada interbelică, aproximativ 800.000 de cetăţeni români se declarau membri ai minorităţii germane. În ciuda absenţei pe scară largă a nemţilor, în România continuă să existe o reţea de şcoli cu predare în limba germană, al căror număr este …
De ceva vreme, se tot aduce în discuție proiectul transformării Pieței Universității într-o „agora civică“. În minunata sa tautologie, proiectul vrea să transforme protestul în ceva organizat, ordonat, cu număr limitat de participanți. Nu o „agora civică“ ar deveni astfel Piața Universității, ci un țarc pentru supușii care se plictisesc acasă. Oricum, pare că, parțial, asta a devenit deja. Zi de zi, în Piața …
Folosindu-se de ierarhia de partid și trimițîndu-l pe Dan Șova la Washington, Victor Ponta răstoarnă, aparent, ordinea firească a lucrurilor. Cel dintîi este absolvent de Istorie și de Drept, în timp ce președintele pesedist este „doar“ absolvent de Drept. La prima vedere, normal și firesc ar fi ca Șova să vorbească despre Holocaust cu autoritatea și legitimitatea istoricului. În mod evident însă, …
„În locul“ investiţiei Nokia de la Cluj se vor instala la Jucu nemţii de la Bosch şi italienii de la DeLonghi. Cele două noi investiţii, alături de altele potenţiale, sînt prezentate ca anulînd problemele cauzate de plecarea celor dintîi. Pe termen scurt, aşa o fi, dar pînă la urmă, e la mintea cocoşului că Nokia, Bosch, DeLonghi şi care or mai vrea să investească în …
După căderea lui Ceauşescu, forțele din politica românească s-au aşezat în linii mari pe două coordonate: pe de-o parte, „neocomuniştii“, aparatcikii din eşaloanele doi şi trei ale fostului PCR, iar pe de cealaltă parte, „reformatorii“, „democrații“, „europeniştii“, „anticomuniştii“. Primul deceniu de după 1989 reprezintă o ilustrare perfectă a acestei antonimii. Între 1992 şi 1996, fostul PDSR (actual PSD) guverna alături de PRM, PUNR şi PSM, …
Istoric de meserie, fost diplomat şi fost „spion-şef“, Mihai Răzvan Ungureanu nu e genul de prim-ministru pe care să-l ia gura pe dinainte şi care să nu fie întotdeauna conştient de valoarea cuvintelor rostite din poziţia sa. Nu e Traian Băsescu, fost comandant de navă, care mai face cîte o „gafă“, că aşa e temperamentul lui, mai impulsiv. Declaraţia lui Ungureanu din urmă cu cîteva …
Reinstalarea lui Raed Arafat ca subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, demiterea lui Teodor Baconschi şi apoi demisia lui Emil Boc – judecînd după aceste evenimente recente, ai putea să crezi că în ultimele săptămîni Băsescu a învăţat să piardă. Numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de prim-ministru sugerează însă contrariul, fiind o încercare de ultim moment de a propune o soluţie cît mai …
Popularitatea în creştere vertiginoasă a Regelui Mihai reprezintă unul dintre fenomenele deopotrivă surprinzătoare şi fascinante din România ultimelor luni. În septembrie 1991, Sergiu Andon publica în Adevărul un editorial de prost-gust, intitulat „Fir-ai al naibii, Majestate!“. În octombrie 2011, acelaşi Sergiu Andon era unul dintre parlamentarii care aplaudau probabil discursul lui Mihai I al României, ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului. E ilustrarea repoziţionării …
Politica românească e un sistem în care actorii au rămas, practic, aceiaşi de la începutul anilor ’90 încoace şi în care, în ciuda aparentelor poziţii ireconciliabile exprimate cu virulenţă într-un moment sau altul, ajung apoi să se înţeleagă perfect puţin timp mai încolo. Tot în ciuda aceloraşi aparente poziţii ireconciliabile, forţele politice perpetuează, de comun acord, un sistem în care este, practic, imposibil să …
Presa scrisă și vorbită, Internetul, discuțiile în cîrciumi și în autobuze – toate tratează problema revoltelor, așa cum înainte de weekendul protestatar tratau chestiunea conflictului Arafat vs. Băsescu. Chiar dacă s-au auzit voci argumentînd că e posibil ca protestele să aibă drept consecință o regrupare și o întărire a forțelor PDL-ului, într-o situație asemănătoare cu cea din Franța gaullistă a anului 1968, tind să …
Crizei economice din Ungaria, guvernul lui Viktor Orbán îi răspunde cu o doză serioasă de populism, ca să nu-l numim fascism, iar noua Constituţie, intrată în vigoare la începutul anului, este una dintre dovezile cele mai elocvente ale acestui fenomen politic. Conform preambulului la noua lege fundamentală a Ungariei, divinitatea este conjurată să-i binecuvînteze pe maghiari, exact genul de fantasmagorie conservatoare care poate merge perfect …
La prima vedere, ar putea părea o performanţă intelectuală deosebită să argumentezi despre stînga şi dreapta, despre libertate şi tiranie, pornind de la o declaraţie a antrenorului argentinian de fotbal César Luis Menotti. E ceea ce face Alexandru Hâncu, în editorialul (!) său din Observator cultural, intitulat „Fotbalul e de dreapta“. Titlul e înşelător – pe mine, unul, m-a …
Germanofilii, ultimul volum semnat Lucian Boia, stîrneşte interesul încă din titlu: într-o ţară oficial francofonă şi tradiţional francofilă, o cercetare acribioasă care îi pune sub lupă pe cei care, la începutul secolului trecut, priveau mai degrabă către Berlin decît către Paris, are darul să provoace. Iar Boia e un autor care ştie să provoace, a mai făcut asta …
Cum scrii o cronică la o carte precum cea de faţă? E o întreprindere cel puţin stranie: volumul constă într-o prezentare cronologică, succintă, dar pregnantă, a unei urmăriri, a modului în care scriitorul bănăţean Johann Lippet a fost urmărit de Securitatea română, instituţia aceea care apăra Statul român de propriii cetăţeni. Dificultatea provine din aceea că nu este …
După Lumi în destine. Memoria generaţiilor de început de secol din Banat (Nemira, 2000), Germanii din Banat prin povestirile lor (Paideia, 2000) şi Memoria salvată. Evreii din Banat, ieri şi azi (Polirom, 2002), Smaranda Vultur coordonează un nou volum dedicat problematicii memoriei şi identităţii în Banat, Banatul din memorie. Studii de caz. Bibliografia dedicată Banatului s-a îmbogăţit, în …
Fragment dintr-un interviu publicat în Observator cultural, pe 27 septembrie 2007 Critic şi istoric literar, Ştefan Sienerth a studiat la Universitatea din Cluj, secţia germană-română. În 1979 şi-a luat doctoratul la Universitatea din Bucureşti, iar din 1986 a fost cercetător stiinţific la Centrul de Ştiinţe Sociale din Sibiu. În 1990 a emigrat în Republica Federală Germania, …
În 17 februarie, acum 23 de ani, Rolf Bossert îşi punea capăt zilelor, în Frankfurt am Main. În urma lui a rămas o poezie a cotidianului românesc ceauşist şi a unei vieţi interioare în căutarea unor orizonturi cît mai largi, o poezie scrisă cu candoare şi furie deopotrivă. Anul trecut, la Editura Institutului Cultural Român, a apărut, în …
Rolf Bossert „Ich steh auf den Treppen des Winds“. Ausgewählte Gedichte 1972-1985/ „Stau pe treptele vîntului“. Poeme alese 1972-1985 Selecţia textelor şi versiunea în limba română de Nora Iuga; prefaţă de Gerhardt Csejka; postfaţă de Ernest Wichner Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2008, 268 p. Poate cele mai nimerite rînduri despre Rolf Bossert le-a scris deja, în …
Dieter Schlesak, Capesius, farmacistul de la Auschwitz, Traducere din limba germană şi note de Cosmin Dragoste, Editura Polirom, Colecţia „Proză XXI“, Iaşi, 2008, 408 p. Avînd la bază o cercetare care s-a întins pe o perioadă de trei decenii şi folosindu-se de documente interesante pentru orice istoric al minorităţii germane din Transilvania ori al Holocaustului, Schlesak reuşeşte …
Gregor von Rezzori, Memoriile unui antisemit, Traducere din limba germană de Catrinel Pleşu, Editura Humanitas, colecţia, „Raftul Denisei“, Bucureşti, 2008, 306 p. Pe de-o parte, titlul Memoriile unui antisemit nu ar trebui să inducă în eroare mai mult decît şi-a propus să o facă. Fiind vorba de literatură, textul lui Gregor von Rezzori este unul ficţional. Pe …
