La noi, anul 2015 a început ceva mai devreme, pe 16 noiembrie 2014, odată cu victoria în alegerile prezidenţiale a lui Klaus Iohannis. Anul s-a încheiat, de asemenea, mai devreme, atunci cînd primul ciclu al mandatului noului preşedinte se termina, pe 4 noiembrie 2015, odată cu demisia premierului în funcţie, fostul contracandidat în alegerile prezidenţiale, Victor Ponta. Şi, tot în noiembrie 2015, s-a consumat şi …
„În cursul ultimelor luni referinţele la tehnocraţie au devenit din ce în ce numeroase.“ Nu este vorba de un citat din vreo publicaţie recentă, ci de propoziţia cu care îşi începea, în urmă cu 55 de ani, în 1960, marele politolog francez Jean Meynaud articolulQu'est-ce que la technocratie? (Ce este tehnocraţia?). Dezbaterea despre rolul şi locul tehnologiei în influenţarea deciziilor guvernamentale nu este deloc nouă. …
Dacă ne uităm în presă, belgiană sau străină, Bruxelles-ul ar fi paralizat. De frică! Alerta privind ameninţarea teroristă este la cote maxime, nivelul 4 din 4 în regiunea Bruxelles şi 3 din 4 în restul ţării. Metroul şi şcolile închise, viaţa socială şi economică sînt reduse la minimum. Dar experienţa directă este diferită. Am aterizat cu cursa Tarom seara şi, de la aeroportul principal al …
Din motive aparent diferite, mai peste tot în lume, domnia fricii înlocuieşte domnia legii. Pînă şi democraţia de vitrină, menţinută pentru a crea impresia solidităţii regimurilor liberale, devine o nălucă. Justificări pentru această stare de lucru există: în Vest, de la 11 septembrie 2001 încoace, terorismul devenea alibiul restrîngerii libertăţilor şi transformării statului de drept în contrariul său; în Est, peste eterna frica de schimbare …
Există un simţ al măsurii lucrurilor politice care transformă, uneori pe negîndite, o masă de oameni aparent manipulabili într-o mişcare politică cu un scop bine definit. Ideea de dreptate, aparent abstractă, se „întrupează“ în astfel de momente de criză, cînd emotivitatea colectivă se transformă în raţionalitate angajată. Trăim într-o epocă în care indignarea se transformă, facilitată de media socială (social media), dintr-o emoţie individualizată …
Cu simţul său ascuţit de observaţie, pe care doar un catolic englez şi-l putea dezvolta, tocmai pentru că trăia într-o societate care nu-i prea împărtăşea valorile, Lordul Acton a sesizat inevitabila derivă a puterii scăpate de sub control: „Puterea corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut“. Este, pe scurt, ceea ce pare să se fi întîmplat şi în cazul lui Gabriel Oprea, a cărui …
Mais où sont les neiges d'antan? Unde au dispărut intelectualii? Nostalgia intelectualului –de negăsit într-o lume globalizată şi supertehnologizată – pare a cuprinde tot mai multe spirite. Iar imaginea intelectualului rătăcit devine un stereotip la modă. Nu doar Ion Iliescu a pornit în căutarea intelectualului absent...! În ultima vreme, în Franţa, abundă articole în care problema dispariţiei intelectualului, sau, dacă vreţi, a intelectualului de stînga, …
Să fi depăşit Rusia sindromul Afganistan? Implicarea militară directă a Rusiei în Siria ar sugera că ţara lui Putin ar fi depăşit toate complexele militare. După intervenţia indirectă, dar cît de poate de evidentă, din Ucraina de Est, acum Rusia pare total decomplexată, gata să-şi asume misiunea „războiului sfînt“. Chiar Biserica Ortodoxă Rusă, unul din pilierii ideologici ai regimului Putin, a calificat intervenţia rusă în …
Istoria se repetă? Să fi re-căzut societatea românească de astăzi în aceeaşi capcană în care au aruncat-o politicienii şi intelighenţia naţionalistă de acum 150 ani, cînd a izbucnit cu o virulenţă demnă de cauze mai bune celebra „chestiune evreiască“? Să fie, păstrînd proporţiile, „problema refugiaţilor“ de acum doar o continuare peste timp a aceleiaşi tendinţe manifestate în „chestiunea evreiască“? Atunci, după ce membrii comisiei constituante …
„Reprezentanţii statelor UE au aprobat marţi, la Bruxelles, cu o largă majoritate, o decizie de relocare a încă 120.000 de refugiaţi“, anunţă preşedinţia luxemburgheză a Consiliului Uniunii Europene. Principalii oponenţi au fost depăşiţi în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii. Finlanda s-a abţinut …
Disputele privind refugiaţii din Orient, în special pe cei proveniţi din Siria şi care folosesc aşa-numita rută balcanică spre Europa vestică, sînt o dovadă a atitudinii antidemocratice pe care unii reprezentaţi ai radicalismului ortodoxist o promovează. În acest context particular, sensul prevederilor din atît de disputata lege 217 capătă o altă perspectivă. Şi nu doar pentru că reacţia antisemită virulentă, camuflată în anticomunism (precum atacurile …
Metoda nu e nouă şi e menită să creeze diversiune: amalgamul dintre legionarism şi comunism urmăreşte să distragă atenţia de la un subiect, pentru a atrage atenţia asupra altuia, la fel de legitim, dar fundamental diferit. Or, analiza critică a celor două fenomen totalitare trebuie făcută separat. Din păcate, nu asta s-a întîmplat cu aşa-zisa lege antilegionară. Atacul împotriva acestei legi, care a pornit …
După demisia aparent intempestivă a lui Victor Ponta din poziţia de preşedinte al partidului, urmată de alegerea lui Liviu Dragnea ca preşedinte interimar al PSD, criza principalului partid de guvernămînt a revenit în atenţia publicului. Se va schimba PSD după Ponta? De fapt, acest episod era deja previzibil încă din seara de 16 noiembrie 2015. Impactul politic al insuccesului lui Victor Ponta de la alegerile …
Disputa provocată de trimiterea spre reexaminare către Parlament a Codului fiscal a readus în dezbaterea publică de la noi problema politicilor de austeritate. Critica austerităţii rămîne – dincolo de ironiile premierului Victor Ponta la adresa preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu promulgarea Codului de procedură fiscală, dar nu şi a Codului fiscal („avem căruţă, nu avem caii. Dar poate aşa se lucrează nemţeşte“) – principala obiecţie …
Piesa a fost jucată! Dacă Alexis Tsipras a cîştigat pariul referendumului din 5 iulie, a pierdut, în schimb, la masa negocierilor pe 12 iulie! Oare chiar să fi votat cei 61% dintre grecii „nu“ degeaba la referendum? Ba chiar, ca o pedeapsă pentru prea marea aroganţă mediteraneană, să fi primit grecii condiţii mult mai grele decît dacă şi-ar fi asumat, supuşi, erorile şi nu ar …
Referendumul din Grecia nu era o fatalitate. Dar, în absenţa unui consens, refuzat de deţinătorii creanţelor (care sînt atît state, cît și instituţii financiare europene și internaţionale, nu bănci sau fonduri private), Grecia a fost obligată să găsească o soluţie politică la o problemă politică. Căci problema este politică și ideologică, iar nu economică. Economia nu este decît un alibi, prin care cei ce le-au …
Statele naţiune se dezintegrează. Deja, după Al Doilea Război Mondial, tendinţa era evidentă, dar odată cu cel de-al treilea val al globalizării (de după 1990), vechile state naţiune, apărute pe ruinele Evului Mediu, se volatilizează. În acest context, partidele politice ar fi obligate la o strategie de reconstrucţie. Dar, în locul unei strategii de reorganizare, partidele europene, spre exemplu, nu au putut depăşi stagiul de …
Ar fi putut fi evitată criza politică actuală? Să privim evoluţia ciclurilor prezidenţiale din perspectiva relaţiei preşedinte-prim-ministru. Cu excepţia primului mandat prezidenţial constituţional, cel dintre 1992 şi 1996, în toate celelalte cazuri s-au putut constata tensiuni între preşedinte şi premier. Chiar înaintea adoptării Constituţiei, în urma referendumului din 8 decembrie 1991, relaţiile dintre primul prim-ministru, Petre Roman, şi preşedintele Ion Iliescu fuseseră deja încordate şi …
Chiar este România o republică? Nu în sensul formei de guvernămînt, ci în acela mult mai profund al locului fundamental al cetăţeanului în spaţiul public. Ce spaţiu mai putem rezerva res publicii (treburilor publice) într-o vreme în care problemele cetăţii sînt apanajul exclusiv al prinţului? Republica nu se opune monarhiei doar ca formă de guvernămînt, ci ca mod de organizare a guvernării: monarhia se reduce …
Pe 20 mai s-a împlinit un sfert de veac de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 1990. Atunci, pe 20 mai, alegerile – prea repede organizate de un Front al Salvării Naţionale dornic să-şi conserve poziţia de dominaţie ocupată la căderea lui Ceauşescu – au dat naştere unui sistem politic disfuncţional: personalizarea excesivă a vieţii politice, executiv bicefal conflictual, un parlament subordonat şi infantilizat, o …
