Daniel CRISTEA-ENACHE

Matur și inegal

Claudiu KOMARTIN - cobalt

La zece ani de la debutul editorial și după trei volume destul de bine receptate de critică, Claudiu Komartin dă, în cobalt, o carte de maturitate, deopotrivă lirică și existențială. La majoritatea poeților „milenariști“, născuți „bătrîni“, se poate observa o precocitate artistică grefată pe viziuni la antipodul celor de ingenuități și inefabile „șaizeciste“. Și chiar în cuprinsul aceleiași generații, pe cînd tinerii prozatori ai …

Citeşte articolul

Portret-robot al viitorului preşedinte ICR

Recenta demisie a dlui Andrei Marga de la conducerea Institutului Cultural Român ne pune în faţa unei dileme. Folosind pluralul, mă refer la cei care am apreciat (la superlativ) activitatea echipei din anii în care dl Horia-Roman Patapievici s-a aflat la conducerea aceleiaşi instituţii. Iar dilema este următoarea. Cum e mai bine, din punctul „nostru“ de vedere? Să se aleagă praful de tot, …

Citeşte articolul

Cine îl apără pe scriitorul român?

Iată o întrebare pe care mi-am pus-o tot mai des, în ultima vreme, pornind de la cazurile unor colegi ai noştri linşaţi mediatic – la Antena 3: Mircea Cărtărescu – sau insultaţi de conducerea unei instituţii – la ICR: Filip Florian –, care ar fi obligată să-i traducă şi să-i promoveze (Filip Florian a fost jignit de „Biroul de Presă al ICR“ pentru exprimarea unor …

Citeşte articolul

Oboseală

Octavian SOVIANY - Pulberea, praful şi revoluţia

O diferenţă marcată există între Pulberea, praful şi revoluţia, cel mai recent volum de poezie al lui Octavian Soviany, şi precedentul, Dilecta, publicat în 2006. După şase ani, plurivalentul autor se reinventează ca poet, renunţînd complet la versul muzical, perfect ritmat şi rimat, de un ludic convenţionalism manierist, pentru o lirică „realistă“ şi autenticistă, cu rănile la vedere. Soviany …

Citeşte articolul

Critica de vîrf (II)

Afirmaţi în epoci diferite, situaţi la anumite paliere generaţioniste, în bogata posteritate maioresciană, E. Lovinescu şi G. Călinescu, Eugen Simion şi Nicolae Manolescu intră (în numeroasele analize care le-au fost consacrate) într-un joc al corespondenţelor, al afinităţilor elective. Cine nu ştie că Eugen Simion este lovinescian? Cine nu a aflat că Nicolae Manolescu e călinescian? Ne-au spus-o ei …

Citeşte articolul

Critica de vîrf (I)

Tema proiectului de cercetare, Generaţia ’60: discursul artistic şi discursul critic. Neomodernismul, este uşor de formulat, dar dificil de epuizat. Ea a presupus o analiză de cîmp cultural, în perspectivă istorică; şi totodată, o relectură critică a celor mai semnificative opere (meta)literare configurînd remodernizarea autohtonă din anii ’60. Acest moment de impact, care a fisurat blocul monocolor al realismului socialist şi apoi l-a substituit, …

Citeşte articolul

De sprijinit

Angela MARCOVICI - Intimitate

O plachetă de dimensiuni liliputane, Intimitate, e forma Angelei Marinescu de a șoca, pe cît se mai poate, o sensibilitate deja tocită de prea mult experimentalism. După valuri reformatoare și falii revoluționare și după ce acțiunea ei poetică a intrat în discursul, ba chiar în reflexul autenticicist al ultimei generații, atît de originala autoare își construiește o identitate retro și un discurs …

Citeşte articolul

„Singuratica“ (II)

Lena CONSTANTE – Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România. GALERIE FOTO: Lena Constante, fotografiată de Dinu Lazăr

„Manejul“ este numai una dintre torturile pe care o femeie încăpățînată ca Lena Constante, care nu se lasă reeducată, le suportă și, mai tîrziu, le descrie. Evadarea tăcută face un inventar al lor, dar nu pe o pagină, ci pe mai multe, în epicitatea cîte unei scene retrăite sub ochii cititorului. Efortul de sistematizare a experienței concentraționare este dublat de unul, scriitoricesc, de …

Citeşte articolul

„Singuratica“ (I)

Lena CONSTANTE – Evadarea tăcută. 3000 de zile singură în închisorile din România. GALERIE FOTO: Lena Constante, fotografiată de Dinu Lazăr

Există în Evadarea tăcută a Lenei Constante două fragmente date cu litere italice și cu un rol important în carte: fiindcă arată cititorului, în chipul lipsit de orice ostentație al autoarei, modalitatea de construcție a mărturiei sale epice. Ambele fragmente sînt dinspre finalul cărții și primul expune direct proiectul, laolaltă cu condițiile lui de materializare și difuzare: „Septembrie 1980. Este …

Citeşte articolul

Fără legătură

O. NIMIGEAN - Mortido

Apărut, după zece ani, într-o a doua ediţie, Mortido de O. Nimigean oferă lecturii nu doar microromanul parodic din 2003, ci şi cîteva dintre interpretările critice extravagante care au fost ţesute pe marginea lui; şi care vor fi incluse acum într-un scenariu comic metatextual. Cel mai aprins a fost Doris Mironescu: „Nu doar politica şi istoria, dar şi poezia, sinuciderea ca soluţie a libertăţii şi …

Citeşte articolul

Tînărul Nichita Stănescu (II)

De ce Nichita Stănescu, şi nu alt poet al emergentei generaţii ’60, poate rupe firul de conformism şi falsitate al poeziei realist-socialiste? El păstrează ideologia unică şi face exerciţii publice de adorare a ei, dar schimbă discursul în care Lenin, Partidul, Comuna apar ca elemente simbolice centrale. Abilitatea tînărului, dar deja maturului poetic Nichita Stănescu este să facă reforma poeticului într-un ambalaj şi …

Citeşte articolul

Tînărul Nichita Stănescu

„Cronica“ lui Matei Călinescu, dintr-o uriașă listă bibliografică generată, în timp, de scrisul stănescian, este din 22 septembrie 1960, precedînd așadar apariția propriu-zisă a cărții. Nu se poate vorbi de o cronică literară de întîmpinare, în acest caz, ci despre un text critic care își asumă susținerea tînărului autor. Articolul lui Matei Călinescu iese din sfera criticii libere în aprecierile, ca și în obiecțiile ei …

Citeşte articolul

Lecția de anatomie

Teodora COMAN - Cîrtița de mansardă

Un debut editorial absolut remarcabil este Cîrtița de mansardă, cartea de mici dimensiuni, dar de o energie implozivă a Teodorei Coman. Alegînd să debuteze la 36 de ani, autoarea are o distanță – nu știu dacă „obiectivă“ ori „calculată“ – față de poezia unor autori mai tineri, întinsă pe durata unui deceniu întreg (2001-2010). Iar dacă în această lirică există mai multe tendințe artistice și …

Citeşte articolul

Un antiinflamator poetic

Dan SOCIU - Poezii naive și sentimentale

În ultimii ani, s-au putut vedea în presa culturală tipărită și mai ales în online mai multe comentarii acide ale unor tineri scriitori la adresa establishmentului; iar criticii literari văzuți ca parte a acestuia (de la Nicolae Manolescu la subsemnatul) au fost trecuți prin toate registrele: de la insulta groasă, de o mahalagească puritate poetică, la cel al rejectării elaborate și reci. …

Citeşte articolul

Un mare poet (II)

Emil BRUMARU – Rezervaţia de îngeri

Cartea lui Emil Brumaru este concepută și rulată ca un epistolar liric-erotic, cu accent și pe „liric“, și pe „erotic“, și pe epistolarul însuși. Acesta e redus la jumătatea lui expeditoare masculină. Poetul scrie sonete, iar iubita „din turn“ le primește, fără ca reciproca să fie valabilă. Prin asta se orientează discursul amoros, care este inclus, de la debut și pînă la final, în sfera …

Citeşte articolul

Un mare poet (I)

Emil BRUMARU - Rezervaţia de îngeri

După opt ani, cîţi au trecut de la Submarinul erotic (2005), cuprinzînd bucăţi frumoase, dar şi texte de simplă versificare, Emil Brumaru revine cu un volum excepţional şi unitar de poezii noi. Rezervaţia de îngeri nu are o „Notă“ a autorului, utilă pentru a le fi spulberat cititorilor mai puţin avizaţi bănuiala că ar fi vorba de o antologie, o „rezervaţie“ de texte îngereşti selectate …

Citeşte articolul

Verbozitate

Bogdan-Alexandru STĂNESCU - Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul

Un curios obicei al vieții noastre literare face ca despre volumele de debut, fie ele de poezie sau de proză, să se scrie într-un regim al indulgenței – nu al exigenței – critice. Debutantul este mai mereu întîmpinat ca un „element de perspectivă“, un autor promițător, în fine, un scriitor pe care se poate conta. Dar se explică destul de rar de ce se poate …

Citeşte articolul

„Pot să folosesc un cuvînt mare: sînt aproape fericit“

Dialog cu Livius CIOCÂRLIE

Daniel CRISTEA-ENACHE: Stimate domnule Livius Ciocârlie, vă mulţumesc mult pentru acest dialog. Mă gîndesc la ultima lui rundă ca la proba cea mai dificilă. Citind Cartea cu fleacuri, am dat peste mai multe fragmente pe care am tot încercat să le „analizez“, să le „comentez“, să le „interpretez“. Dar, pur şi simplu, nu am putut. Vă rog să mă ajutaţi dumneavoastră, comentînd pe marginea …

Citeşte articolul

În „campanie“

Fiindcă pe lumea aceasta şi în viaţa noastră literară mai există şi gratitudine, îi sînt foarte recunoscător criticului şi istoricului literar Alex. Ştefănescu. A fost primul critic care a scris despre mine, în 1996, la o vîrstă a (pre)debutului la care cîteva rînduri binevoitoare despre un tînăr contează enorm pentru acesta. Mi-a urmărit apoi cu atenţie cărţile şi le-a făcut cronici aplicate, cu evaluări flatante …

Citeşte articolul

Zigzag

Liviu Ioan STOICIU – Substanţe interzise

S-a vorbit destul de mult, în ultimii ani, despre epuizarea artistică a postmodernismului „optzecist“, cu o notă, în unele intervenţii, de satisfacţie: iată, după ce „optzecismul“ a contestat „şaizecismul“, a venit rîndul generaţiei ce-l fundamentează să fie contestată şi considerată clasată. În poezie, într-adevăr, vizionarismul nu a putut fi dislocat din centrul textului şi din miza lui; dar asta – dacă e …

Citeşte articolul