Daniel CRISTEA-ENACHE

Marca Aldulescu

Radu ALDULESCU - Cronicile genocidului

Debutînd editorial după Revoluţie, dar format ca prozator încă din a doua jumătate a anilor ’80, Radu Aldulescu duce mai departe acea febrilitate a scrisului care îi face şi pe Dumitru Radu Popescu ori pe Nicolae Breban să dea carte după carte. Cînd ele sînt în interiorul aceluiaşi gen, iar nu, ca la D.R. Popescu, împărţite între mai multe, romancierul care le scrie este permanent …

Citeşte articolul

Creierul & inima

Radu VANCU - Frînghia înflorită

Să începem cu un fragment din Frînghia înflorită, dintr-un text fără titlu, cum sînt toate în acest volum-poem al lui Radu Vancu: „Ce-ţi spune unul dintre morţii tăi/ cei mai dragi, cel mai iubit dintre morţi,/ cînd te lasă inima să-l visezi:// «Dragule, în fiecare dimineaţă,/ de pe la 4-5, în pieptul meu/ un bătrîn cu ochii plesniţi// citeşte cu degete tremurătoare/ ca vocea …

Citeşte articolul

RETROSPECTIVĂ 2012 – LITERATURĂ. Epoca ideală

Bilanţurile şi retrospectivele pentru un întreg an editorial sînt la fel de frumoase ca şi tîrgurile de carte care le fac posibile. Numai că aici se manifestă (cînd există, desigur) discernămîntul critic, în timp ce acolo centrul de greutate este dat de plăcerea de a scana cărţi, sute de cărţi, mii de cărţi, indiferent de valoarea lor. Acum se vede la ce sînt buni criticii …

Citeşte articolul

Feţele tăcerii. Strategii epice (II)

Augustin BUZURA - Feţele tăcerii

De ce ar fi fost „cea mai mare nevoie“ în 1974 de un roman traversînd epic drama colectivizării, proces imediat consecutiv instalării comunismului în România, declanşat în 1949? Dacă Feţele tăcerii a ieşit nu dintr-o obsesie creatoare a scriitorului (varianta cu care lucrez), ci, aşa cum susţine Augustin Buzura în 2011, pentru a striga „întrebările oamenilor de rînd“, este relativ curios defazajul dintre drama ţăranului …

Citeşte articolul

Feţele tăcerii. Strategii epice (I)

Augustin BUZURA - Feţele tăcerii

Două moduri diferite de a înţelege şi evalua romanele curajoase apărute în România, în timpul socialismului real, s-au confruntat critic ori publicistic după 1990. Primul, în ordinea constituirii şi a expunerii în sferă socioculturală, a apăsat pe acest termen, curaj, şi a listat în dreptul lui aproape toate contribuţiile literare care au luat distanţă faţă de modelul realismului socialist, influent …

Citeşte articolul

În contra direcţiei fake

Ionuţ CHIVA - instituţia moartă a poştei

Cronicarii noştri au scris despre instituţia moartă a poştei, debutul în poezie al „fracturistului“ Ionuţ Chiva: „se reinventează, cu forţa evidenţei, ca unul dintre cei mai buni poeţi români ai generaţiei sale“ (Paul Cernat, în 22); „chiar citite în registrul farsei sau al pastişei, astfel de versuri, redactate parcă şi într-o română proastă, sînt de tot nesărate“ (Alex Goldiş, în Vatra şi Ziarul de Duminică); …

Citeşte articolul

Două proze

Andrei OIŞTEANU - Cutia cu bătrîni, roman

Două lucruri reţin atenţia cititorului încă dinainte de a începe lectura cărţii lui Andrei Oişteanu, Cutia cu bătrîni, calificată ca „roman“. Primul este un dosar de receptare critică destul de consistent, în care au fost reunite cronici şi comentarii scrise la cele două ediţii anterioare; şi din care autorul nu le-a selectat pe cele favorabile, pentru a le exclude pe celelalte (cum se practică). Andrei …

Citeşte articolul

Pe muchie

Vlad MOLDOVAN - Dispars

În pofida verdictelor minimalizatoare aruncate din vîrful buzelor, în ultimii ani, asupra prozei şi poeziei „tinere“, ambele genuri dovedesc vitalitate pe acest palier generaţionist. Baremi romanele, cu sute şi sute de pagini, sînt mai greu de citit (nu şi în cazul unui critic care îşi respectă meseria). Însă volume precum Dispars al lui Vlad Moldovan nu pun nici măcar această problemă: a doua carte …

Citeşte articolul

„În serviciul nostru“ (II)

Clara MAREŞ - Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

Efortul Clarei Mareş de a fi urmărit, în arhivele Securităţii, arborescenţa cazului Ion D. Sîrbu este întru totul admirabil. Rezultatul e un volum blindat documentar, cu exact acea dimensiune ce lipsea din abordările anterioare ale subiectului: notele informative, rapoartele şi adresele clasificate „strict secret“, înregistrările telefonice şi interceptările numeroaselor scrisori trimise ori primite de Sîrbu. Uneori, stilul cercetătoarei devine prea participativ, ca în acest …

Citeşte articolul

„În serviciul nostru“ (I)

Clara MAREŞ - Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

„Posteritatea lui Sîrbu este o sferă ce creşte necontenit, prin pulsaţia neîntreruptă a centrului ei vital“, scriam la finalul unui studiu monografic dedicat celui mai atipic component al Cercului Literar de la Sibiu. Nu era o extraordinară intuiţie critică. Era ceva uşor de observat şi de explicat, în condiţiile în care opera lui Ion D. Sîrbu, pe cele mai semnificative segmente ale ei (jurnalul şi …

Citeşte articolul

Final de ciclu

Mihail GĂLĂŢANU - Douăsprezece cîntece înaintea naşterii

Am scris în mai multe rînduri despre poezia prolificului Mihail Gălăţanu, cu aprecierea cuvenită pentru talentul genuin al autorului „nouăzecist“, dar şi cu rezerve şi obiecţii, tot mai multe de la o carte la alta. Poetul nu s-a supărat şi nici nu s-a făcut livid fiindcă n-a fost „înţeles“ (simptomul artistului mai presus de orice critică, totuşi extrem de atent la receptarea operei sale). Gălăţanu …

Citeşte articolul

Un concentrat poetic

Aurel PANTEA - Nimicitorul

Sînt două direcţii ale unei generaţii poetice (a „optzeciştilor“) căreia unii comentatori s-au grăbit să-i cînte prohodul literar; şi ele se suprapun destul de bine unor sfere cultural-geografice. Există un stil regăţenesc, sudic, „bucureştean“, în care poetul (fie el Mircea Cărtărescu, Florin Iaru ori Traian T. Coşovei) are o jubilaţie lingvistică şi o logoree figurativ-ironică, trase peste biografism, prozaism şi familiaritate tranzitivă. Textul este amplu …

Citeşte articolul

În lumea lui Swift

În teatru, dacă nu vezi un spectacol la vremea lui, nu-l mai vezi niciodată. În toamna lui 1988 sau 1989, într-unul din ultimii ani ai ceauşismului, dirigintele nostru, profesorul de fizică Friedmann, ne-a dus la Naţional, la O scrisoare pierdută. Rîd şi acum amintindu-mi scena listelor electorale, cu Dem Rădulescu jucîndu-l pe indimenticabilul Farfuridi. „Te joci cu puterea?“ „Ce să fac?... Batem o depeşă la …

Citeşte articolul

În plasă (II)

Ioana DIACONESCU - Scriitori în arhivele CNSAS

Documentarea minuţioasă făcută de Ioana Diaconescu oferă nu numai fondul volumului Scriitori în arhivele CNSAS, ci şi perspectiva din care acesta e alcătuit. Cercetătoarea vine spre unul sau altul dintre cazuri din interiorul unor arhive, iar nu din „exterioritatea“ combativă a justiţiarelor discursuri post festum, de după căderea comunismului. Satisfacţia, dacă nu jubilaţia penalizării actelor de „colaboraţionism“ scriitoricesc, încercată periodic de spirite inchizitoriale lucrînd, în …

Citeşte articolul

În plasă (I)

Ioana DIACONESCU - Scriitori în arhiva CNSAS

Încet-încet, adevărul factual al unor secvenţe şi episoade din vieţile traumatizate ale unor intelectuali români, în timpul regimului comunist, capătă o solidă bază documentară. Nu mă refer, bineînţeles, la „revelaţiile“ şi la scandalurile mediatice suscitate, periodic, prin livrarea pe piaţă a cîte unui subiect gras. Am analizat această reţetă a compromiterii publice într-un articol, „Adevărul, bucăţele“, ce a atras replici vehemente din partea unui intelectual …

Citeşte articolul

„Apocalypse Now“

Radu VANCU – Eminescu. Trei eseuri

A fost destul de puţin comentată întreprinderea lui Radu Vancu din Eminescu. Trei eseuri, carte apărută, e drept, nu la o editură cu difuzare şi vizibilitate, ci prin coeditare... la două mai mici. Despre Eminescu se vorbeşte la noi foarte mult şi apăsat, de două ori pe an (în ianuarie şi în iunie). Dincolo însă de această meteorologie omagială, în interval, interesul pentru poetul naţional …

Citeşte articolul

Urcarea muntelui şi cenzura (II)

Urcarea muntelui stă, ca şi volumul anterior al Ilenei Mălăncioiu, Linia vieţii, între două cerinţe maximaliste. Prima vizează estetizarea literaturii contemporane şi expurgarea ei de orice referinţă la realitatea sociopolitică înconjurătoare. Dacă, în anii ’50, scriitorii noştri erau obligaţi să proslăvească realizările noului regim (condiţia pentru a fi publicaţi), în ultimul deceniu al socialismului de stat, ei se văd îngrădiţi într-un fel de cerc de …

Citeşte articolul

Urcarea muntelui şi cenzura (I)

S-a vorbit şi s-a scris foarte mult, în ultimele două decenii, despre „rezistenţa prin cultură“ (ghilimelele au fost adesea folosite ironic) a scriitorilor şi a criticilor noştri în regimul socialismului de stat. Subiectul a fost legat, cum era şi firesc, de cel, la fel de mult dezbătut, al cenzurii. Rezistenţa presupune în chip logic o constrîngere şi o presiune exterioară, acestea fiind resimţite în întreg …

Citeşte articolul

Lamă de cuţit

Angela MARINESCU - Sînge albastru

Se spune că e dificil să mai scrii poezie foarte bună după o anumită vîrstă. Oare? Angela Marinescu se numără printre poeţii care infirmă această regulă „organică“. Nu doar că a făcut corp comun cu visceralitatea metafizică, oximoronică a „nouăzecismului“ (de la Ioan Es. Pop la Daniel Bănulescu) şi, apoi, cu anarhismul răsturnat al „milenarismului“ (în linia Marius Ianuş-Ruxandra Novac, cu o buclă autenticistă la …

Citeşte articolul

Desfășurarea

Nichita DANILOV - Imagini de pe strada Kanta

Se poate observa, în ultimii ani, o revenire a generației ’80 (dar nu ca generație, ci ca sumă de individualități) în sfera creativității literare. Poeți și prozatori care nu mai publicaseră de mult ceva nou sau o făcuseră rar, cu mari spații de tăcere editorială, au dat cărți remarcabile; și, de la Ion Mureșan la Cristian Teodorescu, „optzeciștii“ și-au făcut revenirea printr-o reinventare. În proză, …

Citeşte articolul