Florin COLONAŞ

Memento expozițional parizian

Sezonul de iarnă, la Paris, este unul foarte bogat și în domeniul expozițiilor de artă. Un număr enorm de turiști, veniți de pretutindeni, au parte de un bogat calendar cultural. Luna decembrie este cea mai aglomerată perioadă din an. Mulți turiști vin la cumpărături, dar petrec o bună parte a timpului vizitînd marile muzee, care se întrec, care mai de care, să organizeze expoziții, gîndite …

Citeşte articolul

Paris Photo : pariul cu fotografia

În noiembrie 1997, Parisul inaugura un nou salon, cel de fotografie: Paris Photo. Manifestarea artistică de viu interes se va dezvolta de la an la an, atît din punctul de vedere al numărului de galerii participante (40, inițial), al numărului de artiști prezenți, cît și în privința calității pieselor expuse. Spre deosebire de piața desenelor, a picturii și a sculpturii, unde piesele se vînd la …

Citeşte articolul

Dada Craiova

În cadrul unui plan cultural care urmărea plasarea cît mai favorabilă a Cetăţii Băniei în disputa pentru Capitala Culturală Europeană 2021, s-a organizat simpozionul naţional Craiova şi avangarda europeană, găzduit de Casa de Cultură „Traian Demetrescu“, sub egida Consiliului Local şi a Primăriei Municipiului Craiova. Ediţia inaugurală a avut loc în 2013, avînd ca temă opera avangardistului Gherasim Luca. În 2014, lucrările i au fost dedicate …

Citeşte articolul

Pe cînd Maxy se numea Mişu Weinberg

În ultima zi a campaniei oficiale de strîngere a celor şase milioane de euro pentru Cuminţenia Pămîntului, la Digi 24 s-a difuzat un documentar de o oră privind istoria acestei afaceri. Publicaţia Observator cultural s-a ocupat în mai multe rînduri, acordînd un spaţiu generos atît subiectului controversat al repunerii în posesie, cît şi preţului de achiziţie. De data aceasta, vom puncta un element eronat, care …

Citeşte articolul

Conferinţa Librarului

Prin bunăvoinţa prietenilor de la anticariatul Unu, am putut studia un încîntător caiet, cuprinzînd textul conferinţei prilejuite de a doua sărbătorire a Cărţii Româneşti, la 12 mai 1934. Transcris de pe foaia dactilografiată într‑un caiet de 32 de pagini, cu vigniete la început de capitol şi litere iniţiale desenate şi colorate în roşu apins. Scribul care a trudit la copierea paginilor cu mireasmă de cronică, …

Citeşte articolul

Maxy, lungul drum către Chicago

Abgemacht! Un cuvînt fermecat, care definește totul este în regulă! Expresie cu valoare de Sesam, deschide-te! Un cuvînt care poate lumina un drum și care, pentru un artist, a însemnat mult, a fost hotărîtor la început de carieră. Acesta a fost cuvîntul cu încărcătură magică rostit de Herwarth Walden, om de litere și galerist, inițiatorul furtunoasei mișcări născute la galeria berlineză Der Sturm și în egală …

Citeşte articolul

Pinacoteca sau jocul de-a Fata Morgana

Bucureştiul candidează pentru titlul de capitală culturală europeană în 2021. Metropola se află în întrecere cu alte oraşe din România, fiind, fără doar şi poate, un concurent de primă mărime. Toţi edilii localităţilor nominalizate fac eforturi vizibile pentru această mare competiţie. Desigur, cu cît ne apropiem de data desemnării cîştigătorului, faptele vor deveni din ce în ce mai evidente. Chiar dacă Bucureştiul nu va obţine …

Citeşte articolul

Taina florii de măr la Paul Gherasim

Coborîtor de undeva din sfera ţinuturilor Cetăţii de Scaun a Sucevei, poposit pentru deprinderea artelor frumoase în cetatea lui Bucur, tînărul Paul Gherasim a adus cu el simţirile şi obiceiurile omului pentru care glia este elementul cel mai pur al trăirii, alături de credinţă. Asta i-a fost busola, în perioada cînd a fost învăţăcelul maeştrilor Jean Alexandru Steriade şi Nicolae Dărăscu, la Academia de Arte …

Citeşte articolul

M.H. Maxy – conferenţiar la Paris

Studiul activităţii unui artist nu se încheie niciodată. Cercetătorii scot mereu la iveală noi şi noi elemente privitoare la opera şi la biografia acestuia, ceea ce completează în mod fericit personalitatea unui mare creator. Aşa stau lucrurile şi în cazul unui artist complet şi complex, formulă frecvent vizitată astăzi. Dar, în cazul de faţă, chiar se potriveşte! Este vorba nu doar despre un pictor, dar …

Citeşte articolul

Desenele unui „zugrav“

Despre expoziţia Ştefan Luchian – desenator, de la Biblioteca Academiei Române

Expoziţia Ştefan Luchian – desenator, ce comemorează centenarul morţii pictorului, este deschisă la Biblioteca Academiei Române. Lucrările de grafică înfăţişează portrete, nuduri, flori şi peisaje ale pictorului. Expoziţia cuprinde şi fotografii (imagini de familie, portrete, lucrări ale pictorului) şi o serie de scrisori selectate din Colecţiile Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Expoziţia este deschisă pînă pe 29 iulie 2016, în sala „Theodor Pallady“ …

Citeşte articolul

La braţ cu Morice III, pe Lipscani

Titlul suscită, desigur, nedumeriri. Cine este acest personaj misterios? O fi vreun descendent al unei familii nobiliare, o fi cumva un fotbalist venit de la Antipozi sau marca unei maşini decapotabile a vreunui personaj de fiţe? Nici una dintre aceste variante. Morice III este un personaj acoperit. Dar nici aici nu se potriveşte termenul uzitat mult astăzi, cînd este vorba despre oameni ai Serviciilor Secrete. Nu …

Citeşte articolul

Memento: Dada vizual

Centenarul Dada continuă! Şi încă în forţă. Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii, (CESI), departament al Universităţii bucureştene – secondat de MNAR, BCU – ne promite în această vară fierbinte satisfacţia unei săptămîni Dada Vizual. Din dorinţa abordării paletei largi aparţinînd vizualului, organizatorii caută să prezinte o sferă a preocupărilor din domeniu, în diferite puncte din Capitală, iar noi ne propunem să-i urmărim pas cu …

Citeşte articolul

Geneza Dada la Rolandseck

Pe încîntătoarea Vale a Rhinului, în localitatea Rolandseck, funcţionează, din septembrie 2007, Fundaţia „Hans Arp“. În acest an, cînd se sărbătoreşte Centenarul Dada, este, desigur, normal ca această instituţie – cu o arhitectură ultramodernă, avînd nu mai puţin de 2.500 de metri pătraţi, găzduind săli expoziţionale generoase, cu suprafeţe de mari dimensiuni, care oferă vizitatorului nu numai confortul unor spaţii expoziţionale de mare anvergură, dar …

Citeşte articolul

Dadaglobe Reconstructed la Zürich

La 8 decembrie 1916, Tristan Tzara îi scria de la Zürich prietenului necunoscut, italianul Francesco Meriano, poet futurist, viitor om politic şi diplomat, ameninţîndu-l cu o vădită încîntare că se ocupă de organizarea unei expoziţii de pictură modernă: „Prima manifestare Dada, care se va vernisa în ianuarie 1917, în galeria lui Han Coray, inimos anticar, înfocat colecţionar de artă, director al şcolii Pestalozzi, prieten al …

Citeşte articolul

Art Safari, 1, 2, 3

De trei ani, în prima săptămînă a lunii mai, se desfăşoară, la Bucureşti, un Pavilion de Artă, care, după această ediţie, ne oferă posibilitatea să facem un prim bilanţ şi să-i acordăm valenţele unui eveniment cultural prestigios. Ediţia de anul acesta s-a desfăşurat pe o perioadă de timp generoasă, între 5 şi 15 mai, iar drept sediu s-a ales clădirea fostei societăţi de asigurări Dacia-Română, un …

Citeşte articolul

Dada original

Exerciţii de contemplaţie, exerciţii de admiraţie

În după-amiaza zilei de joi, 14 martie 1921, avea loc, din iniţiativa lui André Breton şi Tristan Tzara, prima vizită Dada la Biserica Saint Julien la Pauvre. Dadaiştii doreau să înlocuiască incompetenţa ghizilor – „acei dubioşi cicerone“ –, luînd hotărîrea să întreprindă o serie de vizite sub o conducere colectivă, din care făceau parte Louis Aragon, Arp, André Breton, Paul Eluard, Benjamin Péret, Picabia, Philippe …

Citeşte articolul

Florile de mină ale colecţionarului

Recent, am avut fericitul prilej să vizitez o colecţie a unui medic şi chirurg, aflată nu într-o instituţie muzeală, ci chiar la domiciliul său, aflat undeva în inima ţării, într-o veche localitate, oraşul Brad, celebru cîndva prin exploatările sale aurifere şi care găzduieşte un muzeu al acestei vechi meserii, mineritul. O colecţie de artă poate fi, şi aceasta, prin nestematele ei, o mină de aur. O …

Citeşte articolul

Sus, în han la Gabroveni

Strada purtînd numele negustorilor din Lipsca, de odinioară (actualul Leipzig), era una dintre cele mai aglomerate străzi ale Capitalei, înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Chiar şi în zilele cumplite ale bombardamentelor din aprilie-august 1944, strada avea forfota caracteristică. Sute de dughene înghesuite, ticsite de mărfuri în galantar, ocupînd şi străzile laterale, toate purtînd nume de bresle sau de localităţi de unde soseau continuu …

Citeşte articolul

Un prieten al României: Serge Fauchereau

Legăturile de suflet şi de limbaj între culturile franceză şi română au vechi şi trainice tradiţii. Ar fi suficient să invocăm legăturile tinerilor paşoptişti români aflaţi la studii în Franţa cu oameni de mare importanţă în lumea spirituală şi culturală a Franţei. În secolul al XX-lea, legăturile s-au amplificat şi s-au diversificat ca urmare a multiplicării şi perfecţionării mijloacelor de comunicare, conducînd implicit la o …

Citeşte articolul

La bal cu Hugo Ball

La 5 februarie 1916, unda unui şoc seismic străbătea lumea artei. În neutra Elveţie, în capitala cantonală Zürich, la cabaretul purtînd numele ilustrului filozof Voltaire – retras la senectute undeva la graniţa cu Franţa –, germina o mişcare cu un nume sonor, dar a cărei origine lingvistică venea, parcă, de undeva din adîncuri. Era un nume uşor de pronunţat, se memora repede şi se răspîndea …

Citeşte articolul