Florin COLONAŞ

Un ,,adrisant“ inedit în corespondenţa Caragiale

La lista celor aproape două sute de nume, persoane sau instituţii, cu care Caragiale a corespondat, aşa cum reiese din al cincilea volum al Operelor, editat în 2011 de Academia Română, mai adăugăm unul, cel al pianistului Emil Michael. Scriitorul avea pasiune pentru muzică, purta corespondenţă cu compozitorii Eduard Caudella şi Eduard Wachmann sau cu Cella Delavrancea, urmărea Cvartetul Ceh, era un pasionat al concertelor …

Citeşte articolul

Zarifopol şi Caragiale

În 1930, editura bucureşteană Cultura Naţională, avînd sediul în centrul Capitalei, în Pasajul Mocca, iniţiază editarea ediţiei Opere de I.L. Caragiale. Ediţia urma să fie îngrijită de criticul şi scriitorul Paul Zarifopol, fiind gîndită să apară în mai multe volume, primul volum avînd o substanţială prefaţă de 44 de pagini semnată de Zarifopol. Tirajul ediţiei, la primul volum, ce cuprinde prima parte din Nuvele şi …

Citeşte articolul

Zarifopol şi Caragiale

În 1930, editura bucureşteană Cultura Naţională, avînd sediul în centrul Capitalei, în Pasajul Mocca, iniţiază editarea ediţiei Opere de I.L. Caragiale. Ediţia urma să fie îngrijită de criticul şi scriitorul Paul Zarifopol, fiind gîndită să apară în mai multe volume, primul volum avînd o substanţială prefaţă de 44 de pagini semnată de Zarifopol. Tirajul ediţiei, la primul volum, ce cuprinde prima parte din Nuvele şi …

Citeşte articolul

Banchet la Lupta, veste către Constantin Mille

Nenea Iancu era un mare amator de benchetuială şi nu rata nici un prilej ce se ivea. Unul dintre convivii preferaţi era Barbu Delavrancea. Ambii se dădeau în vînt după festinuri copioase, stropite cu vinuri dintre cele mai bune, zăbovind, cel mai adesea, cu mult după miez de noapte. De aceea, nu de puţine ori s-a întîmplat ca doamna Maria Delavrancea să trimită în căutarea …

Citeşte articolul

Vikingul Nordului: un mesaj de la Caragiale către Delavrancea

GALERIE FOTO

În cel de al VII-lea volum dinOpere de I.L. Caragiale, editat în 1942 de Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, întîlnim trei scrisori adresate scriitorului şi politicianului Barbu Delavrancea, toate după anul 1907. Iată însă o carte poştală ilustrată, expediată de undeva din nordul Germaniei, de la Travemünde, un important punct de trecere cu feribotul spre Scandinavia, de unde, la 7 iulie 1906, Caragiale îi …

Citeşte articolul

Matisse şi România

Interesantă tema expoziţiei organizate la etajul şase al Centrului Pompidou. Întotdeauna, în acest spaţiu, prezentarea, tematica şi modalitatea de expunere sînt la înălţime. De data aceasta, a fost organizată o expoziţie cu lucrări de pictură semnate Henri Matisse, intitulată Perechi şi serii. Curatorii au căutat să sugereze ideea operelor înrudite, pe structura perechilor tematice, şi au reuşit să ilustreze aceste subiecte cu lucrări reprezentative ale …

Citeşte articolul

„Der Sturm – centrul avangardei“

Elevul şi profesorul: M.H. Maxy şi Arthur Segal

Hotărît să devină artist plastic, stăpîn pe mijloacele sale de expresie, tînărul pictor Max Herman pleacă în vara anului 1922 în Germania, la Berlin, pentru a-şi desăvîrşi tehnica şi cunoştinţele teoretice. Ce l-a determinat să ia drumul Berlinului şi nu al Parisului, aşa cum făcuseră mulți înaintaşi? În primul rînd, influența lui Iser – mentor spiritual şi primul său dascăl, care de altfel l-a şi …

Citeşte articolul

Autori şi reviste româneşti în constelaţia mondială a avangardei

Cu vreo doi ani în urmă, am zăbovit într-o sală a bine-cunoscutei case de vînzări „Hotel Drouot“, unde se desfăşura o licitaţie cu publicaţii de avangardă. La o masă, în faţa rîndurilor de scaune, un domn în vîrstă, foarte preocupat de mersul licitaţiei, urmărea cu atenţie catalogul şi licita piesele cele mai valoroase. După ce-şi adjudeca o piesă, o primea imediat. Era un procedeu aparte, …

Citeşte articolul

„Brauner a fost omul vieţii mele“

Dialog cu Samy KINGE

Cînd plănuieşti o excursie, este recomandabil să te pregăteşti cît de cît, să-ţi propui ce vizitezi, pe cine vizitezi, ce relaţii noi stabileşti în domeniul care te pasionează. Afară de multele expoziţii pe care-mi propusesem să le vizitez la Paris, doream să-l reîntîlnesc pe renumitul specialist al operei lui Brauner, Samy Kinge, pe care avusesem bucuria de a-l cunoaşte în urmă cu un an. Între …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Mereu, surprinzătorul Brauner

Terminasem de adresat domnului Samy Kinge cele cîteva întrebări ale interviului. Eram mulțumit că reușisem o plăcută conversație despre relația lui cu opera lui Brauner. Mulțumindu-i călduros pentru amabilitate, mă pregăteam să-mi iau rămas-bun. Schimbăm cîteva cuvinte despre efervescența evenimentelor expoziționale din acest început de noiembrie. Îi spun că am vizitat expoziția Munch de la Pompidou, ca și pe cea a familiei mecena Stein, de …

Citeşte articolul

Simbolul militant al lui Brauner

Expoziţia Brauneriana este deschisă la Galeria Galateca a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, între 10 şi 19 mai, în fiecare zi, între orele 11.00-19.00. Vernisajul va avea loc în ziua de miercuri, 11 mai 2011, ora 19.00. O expoziţie de afişe reprezintă un eveniment cultural mai puţin obişnuit pe meleagurile noastre. În Occident, dar şi mai aproape de Balcani, există suficiente asemenea manifestări, …

Citeşte articolul

„Pe mine modernismele nu m-au interesat“

Dialog cu Medi DINU

Sărut mîna, doamnă Dinu! Aşa cum v-am promis la întîlnirea de săptămîna trecută, am revenit pentru o nouă discuţie în legătură cu un prieten din tinereţile dumneavoastră, un om despre care astăzi se discută mult pe toate meridianele, pictorul Victor Brauner. Este un personaj înconjurat de mister, despre care se vorbesc vrute şi nevrute, multe informaţii fiind învăluite în ceaţă. Oricum, la noi nu se …

Citeşte articolul

Despre fotograful Aurel Bauh

Interviu cu Medi DINU

Născută la 22 decembrie 1908, în judeţul Vîlcea, la Brezoi, fiică a contabilului Daniel Wechsler şi a muzicienei Amalia Wechsler (Hirschfeld). Absolventă în 1932 a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti. Frecventează cursuri la Facultatea de matematică şi filozofie din Bucureşti. Debutează în 1932, la Salonul Oficial, iar în 1937 are prima expoziţie personală, în Sala Mozart din Bucureşti, unde va expune şi Victor …

Citeşte articolul

Modigliani la Praga

Soare şi minus cincisprezece grade la Praga. După o promenadă pe animata esplanadă Vaclavske namesti, cu acea largă perspectivă asupra statuii lui Venceslav, de la poalele Muzeului Naţional, un afiş atrage atenţia trecătorilor amatori de artă: Modigliani. Da, da, este vorba chiar despre o expoziţie Modigliani. Expoziţia este în proximitate, într-o clădire splendidă, decorată cu o mare copertină din fier şi sticlă, deasupra căreia …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. În vizită la Galeria „Samy Kinge“

S-a întîmplat minunea! L-am cunoscut pe Samy Kinge! Îmi doream de mult, sînt ani buni de atunci, de cînd, auzind despre el, nădăjduiam să-l cunosc şi speram să se ivească această ocazie. Mai ales că era privit ca un personaj de legendă. Trebuia să-mi pregătesc atent o vizită în laboratorul său... Am beneficiat de bunăvoinţa unui prieten din străinătate, care-mi promisese de mai mult timp …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Discutînd despre Cojan

Aflîndu-mă la Paris, era normal să fac o vizită într-o galerie în care un român este bine reprezentat şi nu de azi, de ieri, ci de vreo cincisprezece ani. Este vorba despre Galeria „Alain Margaron“, din cartierul Marais, 5 rue du Perché, în care compatriotul nostru, Aurel Cojan, a expus de nenumărate ori. Galeristul Margaron a acţionat asemenea unui profesionist de clasă. I-a organizat o …

Citeşte articolul

Hotel Drouot

În prima gară de pe teritoriul francez, se urcă vameşii şi poliţia franco-germană. Un control atent al documentelor de călătorie, al bagajelor şi chiar al poşetelor. Vameşul francez, un roşcovan la faţă, în preajma pensiei, îmi studiază paşaportul, mă priveşte atent şi îmi spune că mama sa este originară din Orşova, şi nu scapă ocazia de a evoca călătoriile, …

Citeşte articolul

O toamna bogata

In toamna anului 2003, avangarda romaneasca a avut o recolta bogata, daca facem o trecere in revista a expozitiilor dedicate ei sau a evenimentelor in care au fost implicati reprezentantii ei. Fara a fi citusi de putin protocronisti, putem afirma ca avem unele prioritati in domeniu si un patrimoniu pe care nu stim sa-l folosim asa cum se cuvine in favoarea impunerii acestui segment al …

Citeşte articolul