Toamna asta nu am ajuns la Tîrgul de Carte Gaudeamus, dar am participat la Simpozionul Internaţional Cioran-Pessoa, organizat la Bucureşti de Muzeul Naţional al Literaturii şi de Academia Română, între 23 şi 24 noiembrie. În timp ce la Bucureşti lumea alerga de la un stand la altul, de la o lansare de carte la alta, eu stăteam încă la masa mea de lucru, la Ierusalim, …
Întrerup secvenţa intersecţiilor japoneze pentru a răspunde la apelul redacţiei de a comenta rezultatele alegerilor din SUA. Scriu miercuri, 9 noiembrie, la ora prînzului, la Ierusalim (cinci dimineaţa în Statele Unite) şi ştiu de-acum că zarurile au fost aruncate. Donald Trump a ţinut un discurs cît se poate de prezidenţial, statisticile sînt necruţătoare şi ele: 276 de voturi al colegiului electoral (la această oră) şi …
M-am întors aseară dintr-un sejur de două săptămîni în Japonia. Mi-e greu şi acum să cred că cel care m-a readus după mai bine de zece ani în Ţara Soarelui-Răsare a fost… Benjamin Fondane. Am fost invitat de un tînăr profesor de la universitatea din Kanazawa, ca să ţin o prelegere despre poetul filozof, născut la Iaşi. Cum a ajuns acesta tocmai la Fundoianu-Fondane este …
Nu cred că are noimă să introducem categorii filozofice precum „epistemologie“ sau „ontologie“ pentru a justifica un fel de trăirism douămiist la tinerii poeţi studiaţi în volumul menţionat în nota precedentă. În orice caz, mai limpede şi mai acceptabilă îmi pare a fi constatarea că stereotipurile care încearcă să parceleze o suprafaţă poetică foarte diversă – pentru a ne lăsa doar cu crîmpeie de interpretare …
Citesc alternativ, la acest sfîrşit de săptămînă, ultima ediţie din The New York Review of Books şi cîteva numere recente ale Observatorului cultural, găsite în căsuţa mea poştală, la reîntoarcerea din vacanţă. Poate că asta a făcut ca atenţia mea să se îndrepte mai degrabă asupra articolelor de critică literară. Poate şi fiindcă citisem de curînd cîteva lucruri de şi despre pleiada de critici literari …
Zilele trecute, am întîlnit la New York un grup de tineri actori ai Naţionalului clujean, veniţi cu o piesă despre Tristan Tzara şi episodul Dada în Elveţia, The ghost of Elsinore: Every Tzara has his Dada, un spectacol foarte reuşit, care i-a impresionat pe cei prezenţi în sala de la Riverside Church Theatre. Erau pentru prima dată aici, în marea metropolă, unde mai tot ceea …
Au trecut zece ani de cînd s-a stins, la Bucureşti, Iordan Chimet. Scriam, tot într-o „intersecţie“ din Observator cultural, imediat după moartea sa, survenită la 23 mai 2006, că Iordan, aruncat de istorie în 1947 „într-un coşmaresc tunel al timpului“, a publicat foarte puţin, vreme de mai bine de 40 de ani, dar a revenit în forţă după 1989, pentru a deveni unul dintre cei …
Întrebările legate de critica literară, de raţiunea ei de a exista, de formele în care se manifestă şi de sursele autorităţii celor care o practică şi/sau o promovează revin cu o insistenţă şi intensitate crescînde (vezi, spre exemplu, ultimele numere din Observator cultural). Din multe şi diverse motive nu mai putem să spunem ca poetul (Horațiu) că literatura ne stîrneşte interesul pentru că este pur …
Îmi pare ciudat să-mi scriu „Intersecţia“ la Bucureşti. Am venit aici după un sejur de cîteva zile la Cluj, pentru a participa, săptămîna viitoare, la Tîrgul de Carte Bookfest. Nu ca reprezentat al Israelului, ci pentru a lansa un nou volum, în cadrul programului de recuperare a lui Zevedei Barbu, iniţiat de Editura Tracus Arte. Este vorba despre autobiografia sa, intitulată Drum şi destin printre …
Am citit acum cîteva zile, într-unul dintre cele mai importante cotidiene americane, că o anchetă efectuată recent la Harvard University constata că 51% dintre studenţii de 19 pînă la 28 de ani sînt împotriva societăţii capitaliste (vezi articolul „A majority of millennials now reject capitalism, poll shows“, în ziarul Washington Post, din 26 aprilie 2016). Surprinzător? Poate nu la Paris sau la Bucureşti, la Londra …
Am citit dintr-o răsuflare romanul recent, publicat de Vasile Igna, Ora închiderii. Cartea, aparută recent la Editura Cartea Românească, are ca motto un citat din Wittgenstein (Tractatus Logico-Philosophicus) care m-a intrigat: „Dacă prin veşnicie nu se înţelege o durată de timp infinită (endless temporal duration, în original), ci atemporalitate (timelessness), atunci trăieşte veşnic cel care trăieşte în prezent“. Înaintea frazei citate în motto, Wittgenstein, în …
În casa geamănă, lipită de aceea în care m-am născut imediat după război, la Cluj, locuia un fost maior de cavalerie, care avea doi copii născuți cu puţin înainte de izbucnirea acestuia. Îmi amintesc cît au suferit şi ei, şi părinţii lor în anii ’50, cînd trecerea prin liceu le-a fost îngreunată, şi drumul înspre studiile superioare le-a fost blocat din motive de „origine socială“. …
E greu să rămîi un „observator“ cantonat exclusiv în domeniul cultural, într-o atmosferă saturată de vaporii unui combustibil explosiv, constituit din fragmente de discurs politic amestecate cu considerente economice, abundent condimentate cu boabe de mesianism religios. Mi se va obiecta că a fost dintotdeauna cazul şi că o asemenea constatare nu face decît să confirme Eclesiastul, cu al său „nu e nimic nou sub soare“. …
Tocmai cînd mă pregăteam să-mi scriu „Intersecţia“, am primit un mesaj care-mi reamintea că tema viitorului Colocviu Cioran, care are loc în fiecare lună mai, este „Singurătatea“ şi că am întîrziat să-mi confirm participarea. Nu uitasem deloc, dar nu ştiu încă dacă voi reuşi să ajung la data la care e planuită conferinţa. Îmi amintesc şi acum cu mare plăcere de întîlnirea de anul trecut, …
S-a anunţat, în mod public, zilele acestea, vestea punerii în evidenţă a existenţei undelor gravitaţionale. Prezise de teoria generală a relativităţii, a lui Einstein, acum o sută de ani, ele au rămas „invizibile“ mult timp, deoarece, interacţionînd foarte slab cu materia, sînt foarte greu de identificat. De fapt, pînă în 1957, nu era clar că aceste „unde“ au o realitate fizică şi că sînt capabile …
Prizonier al nămeţilor, privesc absent ecranul calculatorului în căutarea unui subiect pentru următoarea „Intersecţie“. Zăpada, viscolul îmi par subiecte banale; prin extrapolare, aş putea să vorbesc despre catastrofele naturale care sfidează atotputernicia noastră tehnologică, post-umană (umanistică?) şi ne abandonează fără milă în faţa unor forţe la fel de oarbe ca şi Moirele Antichităţii eline. Sau despre probleme ecologice, precum încălzirea globală, pe care le înfruntăm …
Problemele avangardei româneşti trebuie abordate într-un mod serios, fără parti-pris-uri politice sau naţionaliste, în primul rînd. În general, mişcările de avangardă din spaţiul european pot fi definite în diverse feluri: ele pot fi considerate filozofii sau curente cultural-artistice sau interpretate ca teorii mai mult sau mai puţin explicite ale modernităţii tardive sau ale postmodernismului în feluritele sale întrupări. Fiecare definiţie va conduce la o interpretare …
La fiecare început de an ne punem, explicit sau nu, întrebarea de mai sus. Din teamă? Cu speranţa că vom găsi un răspuns care să ne încurajeze şi să ne ţină pe drumul pe care ne propunem să-l urmăm? Pentru a ne forţa să privim prin ceaţa unui viitor incert şi imprevizibil? Probabil fiindcă nu avem un răspuns clar la toate aceste întrebări, preferăm aniversările: …
După periplul meu românesc – cineva mi-a atras atenţia că „periplu“ înseamnă o călătorie pe mare, am răspuns: „Da, România mi-a apărut ca o mare, mereu agitată, mereu bîntuită de valuri“. Încerc să-mi trag sufletul în acest sfîrşit de săptămînă şi să scap de jet-lag. A încerca o trecere în revistă a celor trăite, a interpreta semne şi semnale, a re-gîndi zecile de conversaţii avute, …
B.Fundoianu a fost un poet modernist care, în perioada sa românească, s-a încadrat într-un curent pornit de la Macedonski – cu toate că acesta nu-i plăcea de loc! –, continuat (şi mai apoi deviat) de Arghezi şi Bacovia, de Ion Pillat şi de Minulescu. Considerat, alături de Blaga, şi unul dintre primii expresionişti români, poetul a continuat, după o „criză“ care s-a prelungit vreme de …
