O particularitate importantă a liricii post ’90 a fost regăsirea apetitului pentru metafizic (supralicitat în poezia lui Nichita Stănescu), pe care optzeciştii l-au ocolit în general cu o suspiciune programatică şi au făcut din el principala lor ţintă polemică. Nu mai e vorba însă de metafizica „laică“ a celor 11 elegii, nici de „picturile metafizice“ ale oniriştilor sau ale poeţilor inspiraţi de aceştia, cu atît …
N-am avut prilejul să scriu pînă acum despre cele mai recente romane ale Norei Iuga. După vivisecţiile sîngeroase din Lebăda cu două intrări, discursul romanesc al autoarei se relaxează într-o oarecare măsură. Căci Lebăda e una din acele cărţi cardinale din cariera unui autor care nu se pot scrie decît o data, şi după ce a ajuns cu această carte poate chiar dincolo de capătul nopţii, …
Dacă pe vremea lui Macedonski logica poeziei era lipsa de logică, astăzi se pare că poezia există mai ales în măsura în care e ,,nepoezie“, renunţă la veleităţile sale metafizice, la metafore, la toate mijloacele sale ,,poetice“ tradiţionale, anexîndu-şi teritorii ce pe vremuri le aparţineau prozatorilor, din nevoia unui concept superior de autenticitate. Pe o asemenea linie merge şi Gelu Diaconu, poet trecut – ne …
Am auzit spunîndu-se că, în destinul unui poet, cel de-al doilea volum publicat are o importanţă majoră, pentru că îl confirmă cu adevărat, în timp ce cartea de debut poate fi uneori rezultatul unui moment de inspiraţie pasager sau poate chiar al hazardului. Aflat la al doilea volum este acum şi Radu Niţescu, care, după un debut bine primit de critica de întîmpinare, revine cu …
Am avut bucuria să fiu la Berlin în mai multe rînduri alături de Nora Iuga. Acesta este pentru noi un fel de oraş magic, poate şi fiindcă acolo se găseşte sau se găsea mormîntul adevăratului Kostas Venetis. Am hălăduit în apartamentul ei din Stuttgarterplatz, închiriat de la un explorator care obişnuieşte să întîrzie cu anii prin Africa. Un apartament ticsit din abundenţă cu literatură marxistă (ce …
De la bun început, poezia lui Constantin Virgil Bănescu se singulariza prin aerul ei oarecum atemporal, ca şi cum, întorcînd spatele nu numai inovaţiilor poetice de ultimă sau penultimă oră, ci şi „realului“ contemporan, care îi preocupă pînă la obsesiv pe autenticiştii promoţiei sale, poetul ar fi încercat să se fixeze într-o zonă a arhetipurilor, căutînd un fel de limbă primordială a poeziei, …
De la bun început, poezia lui Constantin Virgil Bănescu se singulariza prin aerul ei oarecum atemporal, ca şi cum, întorcînd spatele nu numai inovaţiilor poetice de ultimă sau penultimă oră, ci şi „realului“ contemporan, care îi preocupă pînă la obsesiv pe autenticiştii promoţiei sale, poetul ar fi încercat să se fixeze într-o zonă a arhetipurilor, căutînd un fel de limbă primordială a poeziei, …
Regret din suflet că unele probleme de sănătate mă împiedică să particip la această gală de premiere, cu atît mai mult cu cît am avut marea plăcere să aflu că sînt unul dintre laureați. Trebuie să mărturisesc că acest premiu, care mă bucură și mă onorează în egală măsură, m-a luat oarecum prin surprindere. Mai întîi pentru că Pulberea, praful și revoluția este deocamdată o …
Exponenţilor promoţiei ’70, printre care un rol de frunte îi revine lui George Almosnino, le rămîne meritul incontestabil de a se fi situat intuitiv în răspăr faţă de modelul antropocentric prezent încă în lirica lui Nichita Stănescu sau Cezar Baltag, practicînd o literatură experimentalistă a „circumferinţei“, a „marginii“, care se îndepărtează simţitor de poetica modernismului. După ce …
Mioara CREMENE Şoapte şi strigăte Editura Vinea, Bucureşti, 2008, 118 p. O personalitate plină de dinamism, capabilă de cele mai surprinzătoare metamorfoze, este Mioara Cremene, romancieră, eseistă, poetă, autoare de literatură pentru copii, dar şi de studii erudite, cum sînt A doua iniţiere masonică a marchizului Nicolas de Condorcet sau Dicţionarul iniţiatic al Ordinelor cavalereşti, realizatoare de …
Nu tăgăduiesc că – precum toată fiinţa ce suferă de patima autorlîcului – aş fi ferice dacă, peste 50 sau 100 de ani, numele meu ar fi scris, cu litere cît Casa Poporului, într-o istorie a literaturii pe care, nu ştiu de ce, mi-o imaginez borţoasă şi suculentă ca o colivă. Iar gîndul că din tot ce am …
Constantin ABALUTA Grafferul din lift Editura Paralela 45, Pitesti, 2006, 246 p. Mai intii sa vedem ce inseamna in contextul poeziei actuale lirica lui Constantin Abaluta. De obicei se spune ca marea ruptura in evolutia poeziei romanesti de dupa razboi a inceput odata cu promotia ’80. Eu nu am fost de acord niciodata cu aceasta afirmatie, pentru ca, de fapt, ruptura nu se produce …
