Ovidiu PECICAN

În alte culturi, pozitivismul istoriografic a pus în ordine iniţiativele romantismului care, prin proiecte ciclopice, au căutat să răspundă nevoilor speciale iscate în calea celor ce doreau să cunoască trecutul, aducînd la bun sfîrşit sarcina elaborării de instrumente de lucru. (Nu vorbesc, desigur, de cazurile excepţionale din cultura Occidentului, unde Du Cange, Muratori ş.a. începuseră mult mai devreme acest efort, dus incredibil de departe chiar …

Scriind despre Aristotel la Muntele Saint-Michel. Rădăcinile greceşti ale Europei creştine (traducere de Eduard Florin Tudor, Bucureşti, Editura Nemira, 2011, 294 p.), istoricul lyonez Sylvain Gouguenheim redeschide o dezbatere care, în linii mari, părea tranşată: este sau nu este adevărat că fără aportul filozofilor arabi medievali Apusul european nu l-ar fi redescoperit pe Aristotel? Versiunea acceptată asupra faptelor de natură intelectuală la care se referă …

În activitatea istoricului Lucian Nastasă, editarea de documente arhivistice ocupă un loc însemnat. Format la şcoala pozitivismului istoriografic ieşeană a lui Ştefan S. Gorovei şi în lumina profesiunii de credinţă a lui Al. Zub – cu care a împărtăşit, destulă vreme, aplecarea pentru studierea istoriei intelectuale şi aplecarea pentru secolul al XIX-lea şi al XX-lea în istoriografie –, autorul a dezvoltat, de la o vreme, …

Situaţia ediţiilor din operele istoricilor contemporani de relief este, din păcate, tristă. Anii ’80 aduseseră o resurecţie a interesului pentru marile opere ale clasicilor istoriografiei noastre. S-au alcătuit ediţii critice din Istoria critică a lui B.P. Hasdeu, din sinteza lui A.D. Xenopol (din grija lui Al. Zub), din V. Pårvan şi Nicolae Densusianu, s-au editat pentru întîia oară după in-stalarea comunismului Gh.I. Brătianu, Victor Papacostea …

Au trecut zece ani de la plecarea dintre noi a istoricului Pompiliu Teodor (19 iulie 1930-septembrie 2001), lider de școală istoriografică, expert în iluminismul românesc din provincia intracarpatică și profesor de înaltă ținută al Universității clujene. Zilele trecute, într-o lumină aurie de început autumnal cum numai la poalele Feleacului se poate descoperi, a avut loc comemorarea prilejuită de acest deceniu în care doar cărțile …

Estimările critice ale președintelui Traian Băsescu la adresa prestației de șef de stat și de politician a Regelui Mihai la vremea guvernării sale – care a însemnat sfîrșitul monarhiei în România și apusul democrației, urmate de o urgentă și durabilă instaurare a dictaturii totalitare de extremă stînga – au declanșat o dezbatere despre rolul ultimului monarh român pe scena istoriei.   Cele mai …

Am trecut succint în revistă, preţ de cîteva articole, intuiţiile şi metodele, precum şi cîteva proiecţii ţintite ale lui Ioan Petru Culianu referitoare la trecutul românesc. A fost vorba, de fiecare dată, de chestiuni punctuale; de modurile concrete ale punerii problemei, ale căutării răspunsului şi ale metodei prin care s-a procedat la cercetarea acestuia. Nici o clipă nu m-am referit, aici, la concepţia de …

Un terţ exemplu referitor la creativitatea hermeneutică a lui Ioan Petru Culianu în probleme interesînd istoria românilor este legat direct de proiectul unei noi monografii Mircea Eliade la care exilatul lucra în 1982. Pe vremea aceea, Culianu preda la Groningen şi primise de la Siegfried Unseld, directorul editurii germane Suhrkamp, propunerea editării în limba germană a monografiei apărute în Italia. Autorul îi vorbea, în consecinţă, …

Încercarea de descifrare sintetică a istoriei romåneşti, într-o schemă explicativă personală – dar nu şi neplauzibilă –, l-a încercat pe Ioan Petru Culianu în mai multe rînduri, nu doar o dată. Într-o scrisoare către Mircea Eliade, trimisă în 17 mai 1979, mai tînărul istoric al religiilor constata că „… toată istoria României n-a fost dictată decît din afară: aşa s-a făcut Unirea (din 1859 – …

 O împușcătură anonimă, bine țintită, într-o toaletă a Universității din Chicago, a încheiat spectaculosul și scurtul parcurs al vieții lui Ioan Petru Culianu în 21 mai 1991, pe la orele 13.00. În urma lui rămîneau însă lucrări literare și științifice, publicistică și epistolare care, împreună, publicate încă de pe atunci sau inedite în 1991, vorbeau despre o viață intens creativă și de eforturi cognitive …

Impulsurile de a alcătui cărți sînt obscure, iar drumul pe care cineva îl parcurge către istoriografie nu este întotdeauna ușor de înțeles în motivațiile lui intime. În cazul lui Vasile Iuga de Săliște – particula nobiliară trădează orgoliul maramureșeanului care și-a descoperit ascendența cu blazon în perimetrul unei charte emanate de la autoritatea princiară –, pregătirea și locul de muncă legate de domeniul chimiei …

Astăzi Statele Unite ale Americii au dobîndit poziția de lider major într-o lume unipolară. Din 1989, ele și-au pierdut inamicul tradițional postbelic, confruntat la el acasă cu chestiuni deocamdată insolubile și cu transformări structurale care l-au condus pînă la pierderea identității și nevoia de a o remodela (dispărînd U.R.S.S., a apărut Comunitatea Statelor Independente). Nu a fost, însă, întotdeauna astfel. A fost nevoie de …

Chestiunea acurateții istoricului pare să se pună, cel puțin în România, doar la nivelul informației. Lumea verifică, în general, dacă ai scris corect o dată de naștere, dacă nu ai datat prea devreme ori prea tîrziu un eveniment, dacă nu ai confundat dimineața cu după-amiaza sau un personaj cu omologul, omonimul ori opusul lui.   Există în uz, printre o parte dintre experți, …

Nu m-aş fi gîndit, înainte vreme, că un ghid cultural şi turistic ar putea îndeplini simultan şi funcţia pe care o asumă explicit, şi alta, tacită. Apariţia cărţii Roşia Montană. Cultural and Tourist Guidebook (Bucureşti, 2011, 136 p.) este însă şi armă de luptă a societăţii civile din zona localităţii numite împotriva abuzurilor Statului şi ale mediilor politice româneşti, şi mijloc de propagandă folosit …

Dificultatea decupajelor viabile în interiorul unei problematizări istoriografice indică faptul că, în cazul monografiei România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010) (Editura Polirom, Iași, 2010, 524 p.), autorul Bogdan Murgescu a părăsit calea interogațiilor simple, stereotipe, atît de dragi istoricilor care înțeleg să își trateze subiectele ca niște colecționari de timbre – fie ele și rare – ori ca niște anticari, speriindu-se de conceptualizări …

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu la adresa fostului suveran Mihai I de România au surprins. Ele redeschid însă dosarul evaluărilor referitoare la istoria noastră contemporană, arătînd că acolo unde istoricii ezită să se pronunţă, oamenii politici le-o iau înainte. Judecată mai severă Discuţia despre rolul regelui în evenimentele dintre 1940 şi 23 August 1944 nu este nouă. Noutatea o constituie o judecată mai severă a monarhului, …

Una dintre sintezele istoriografice importante apărute în 2010 a fost lucrarea lui Bogdan Murgescu, România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500–2010), publicată la Iaşi, Editura Polirom, 524 p. Cartea aparţine unuia dintre cei mai semnificativi istorici de vîrstă medie preocupaţi de istoria economică – dar şi socială –, care este exersat atît în domeniul sintezelor, cît şi în acela al comparatisticii, al evaluărilor cantitative şi …

Publicînd Casa lui Solomon sau fascinaţia utopiei. Ştiinţă, religie şi politică în Anglia secolului al XVII-lea (Bucureşti, Editura All, 2011, 432 p.), Dana Jalobeanu şi colaboratorii ei, Doina Cristina Rusu, Oana Matei, Cristian Benţe şi Grigore Vida, însoţesc în mod fericit textele traduse prin note introductive, menite să introducă cititorul – conform uzanţelor – în atmosfera şi ideaţia timpului şi a locului. O astfel de …

Preocuparea pentru utopie în cultura română a ultimelor decenii a cunoscut mutaţii importante. Debutînd prin trilogia lui Horia Aramă (Colecţionarul de insule, 1981; Insulele fericite, 1986 şi O insulă în spaţiu, 1991), ea s-a manifestat şi în planul teoretic şi istoriografic prin studiile lui Sorin Antohi (Utopica. Studii asupra imaginarului social, 1991, ediţia a II-a, revăzută, 2004; Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în cultura română, …

Un adevărat eveniment pentru istoriografia română este apariţia celor zece volume de Opera omnia semnate de Pavel Chihaia, la Editura Ex Ponto din Constanţa, în 2010, sub îngrijirea lui Ion Popişteanu. În timp ce primele cinci au relevanţă literară sau mai general culturală, celelalte au fost puse sub genericul de „Cultură medievală“. Acestea din urmă au mai apărut împreună în 1998, dar noua lor versiune …