De la premierea lui Adrian Marino – savantul care abia ne-a parasit, retragindu-se in galeria marilor figuri culturale ale contemporaneitatii romanesti – distinctia ce poarta numele lui Johann Gottfried Herder nu a mai poposit la Cluj pina deunazi. De asta data ea a fost decernata filozofului si reformatorului de institutii academice Andrei Marga, profesor, decan si rector al universitatii clujene, iar acum presedinte al Colegiului …
Cu numai citiva ani in urma adresai o epistola prietenilor tai romani, semnalindu-le multe si diverse contradictii din viata publica a Romaniei, la dezlegarea carora s-ar fi cuvenit ca ei, in calitate de carturari, sa aiba un cuvint de spus. Felul cum a fost primita atunci scrisoarea ta de unii dintre compatriotii mei – ai nostri, cita vreme, prin biografie si interesul pentru aceasta tara, …
Delia MARGA Introducere in analiza discursului cu referire la istorie si sfera publica, Editura EFES, Cluj-Napoca, 2003, 500 p. Delia Marga a dat la lumina o masiva Introducere in analiza discursului cu referire la istorie si sfera publica. In afara citorva semnalari vadind o receptare de prima instanta, mai degraba descriptiva, aceasta substantiala contributie – la origini o teza de doctorat – nu s-a …
William Ockham Despre universalii Traducere si editie ingrijita de Alexander Baumgarten Editura Polirom, Colectia „Biblioteca medievala“, Iasi, 2004, 182 p. Stradaniile tinarului conferentiar clujean de la Filozofie, Alexander Baumgarten, de a cultiva in Romania interesul pentru filozofia medievala sint notorii si au deja o oarecare vechime. Fara a veni pe un teren virgin – amintesc, dintre preliminarii, numai paginile consistente dedicate de Anton …
Spre deosebire de alti istorici, care prefera sa discute subiectele pe care le aleg dintr-o postura calma si echidistanta (chiar si atunci cind este vorba despre istoria recenta), dar aidoma lui Dennis Deletant, un alt excelent romanist britanic, Tom Gallagher isi expune cinstit propriile pareri si judecati de valoare. De aceea, el nu ezita sa recurga si la publicistica de stringenta actualitate, uneori, demonstrind – …
Bogdan TATARU-CAZABAN(coord.) Pluralitatea metafizicii medievale. Istorie si structuri Editura Polirom, Colectia „Seminar. Filo-zofie“, Iasi, 2005, 374 p. Sub titlul Pluralitatea metafizicii medievale. Istorie si structuri, Bogdan Tataru-Cazaban reuneste o suma de texte mai mult sau mai putin recente – de la Étienne Gilson pina la antologatorul insusi – in jurul temei „ce este filozofia medievala?“. Intrebarea nu este formulata in gol. Telul ei …
De cite ori citesc vreo carte care are drept subiect natiunea etnica in Evul Mediu rasaritean ramin descumpanit. Este nevoie, mi se pare, de o mare indepartare de la ceea ce pare sa fi fost spiritul medieval pentru a conchide, fara infinite precautii, ca solidaritatile etnice au precumpanit asupra celorlalte forme de asociere si traire comunitara. In epoca de dupa Antichitate, formele de dependenta umana …
De fapt, ceea ce se demitizeaza prin cercetarea istoricului si publicarea rezultatelor acestui proces de cunoastere a trecutului este o anumita versiune, amplu raspindita, asupra evenimentelor, faptelor, figurilor acelui trecut. Acest tip de „corectii“ operate de expertii domeniului sint, practic, continue. Atit doar ca unele personalitati, fapte ori intimplari de odinioara sint, inevitabil, mai frecventate, mai populare decit altele, lasind un rasunet mai mare in …
Grea (re-)nastere mai are si feminismul autohton! Compromis de „cuplarea“ femeii la politica demografica fortata a ceausismului, dupa ce fusese deja anexat de stalinism, el se reinventeaza astazi cu eforturi, in mai multe centre – preponderent urbane, din cite se vede! – prin mediile academice. Uneori, aceasta localizare a lui este pusa pe seama modelor, a imitatiei unor curente occidentale. De pe aceste pozitii, el …
Sorin Adam MATEI Boierii mintii. Intelectualii romani intre grupurile de prestigiu si piata libera a ideilor Editura Compania, Bucuresti, 2004, xxx p. Cercetarea despre Boierii mintii. Intelectualii romani intre grupurile de prestigiu si piata libera a ideilor a lui Sorin Adam Matei – coleg istoric si poet optzecist brasovean pe care l-am intilnit prin Clujul si Bucurestii inceputului anilor ’90 cu bucuria pe …
De mai bine de doi ani public, in forma unei rubrici permanente, in revista Steaua, sub titlul Poarta leilor, o succesiune de articole referitoare la istoriografia transilvana tinara din anii de dupa 1989. Intre timp, articolele s-au ordonat intr-o structura de carte, alaturindu-se altora, publicate in volume colective si prefigurind un volum de sine statator. Reactiile nu au lipsit nici ele si uneori au fost …
In vremuri de razboi, saracia este o realitate aproape obligatorie. Si cum in societatile de odinioara razboiul era o permanenta, pauperitatea il insotea in forma ei clasica: a penuriei materiale. Dupa pacea din Westphalia (1648) si, mai apoi, dupa revolutiile burgheze si dupa finalul razboaielor napoleoniene (1815), in Europa s-au configurat insule geografice si temporale de pace. Pentru primele, pilduitor este exemplul Suediei, unde vikingii …
Nicolae-Serban TANASOCA Balcanologi si bizantinisti romani Editura Fundatiei Pro, Seria Biblioteca Nationala de Istorie, Bucuresti, 2002, 232 p., f.p. Gheorghe I. BRATIANU Studii bizantine de istorie economica si sociala Traducere si prefata de Alexandru-Florin Platon, Editie, note si comentarii de Ion Toderascu si Alexandru-Florin Platon, Editura Polirom, Iasi, 2003, 288 p., f.p. Mircea MUTHU Balcanismul literar romanesc Editura Dacia, Cluj-Napoca, …
Abia dupa un prim deceniu de democratie si numai dupa ce am depasit limitele secolului al XX-lea, ne dam seama, treptat, ca veacul pe care l-am parasit a fost unul atroce. Mai prudent, Eric Hobsbawm il numea o „era a extremelor“, identificindu-l, implicit, cu o ancadratura in care excesele – in bine si in rau – s-au facut simtite sincopat si antitetic. Doua razboaie mondiale …
„Spune-mi cine esti ca sa-ti spun ce gindesti!“ De ce n-ar fi posibila si o asemenea reformulare a vechiului adagiu romanesc? Aruncind o privire asupra echipei care a pilotat noul tratat de Istoria romanilor in patru volume (Academia Romana, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 2001) e cu putinta sa intelegi si ce scriere a istoriei se ofera acum publicului romanesc. Fiindca tratatul – din ale carui zece …
Dupa mari discutii televizate, la OTV, despre faimosul – deja – Rohonczi Codex (de ce nu Codexul Rohonczi?), iata-l fotocopiat, transcris, descifrat si tradus, dupa cum ne asigura editoarea, Viorica Enachiuc. Alcor Edimpex SRL din Bucuresti s-a insarcinat cu aceasta opera editoriala care, dincolo de orice alte considerente, are un aspect grafic remarcabil (coperta si supracoperta, echivalare franceza a traducerii romanesti, prefata de Mihail Diaconescu …
Dragi prieteni redactori, Magazin istoric imi face cinstea unei intimpinari pe seama celei mai recent aparute carti ale mele, publicind un text polemic semnat de Ioan Aurel Pop. Cum o polemica in paginile respectivei publicatii – cu aparitie lunara si fara cea mai buna difuzare in teritoriu – ar muri din pricina lentorii, va rog sa gazduiti raspunsurile mele, cu atit mai mult cu …
Publicind o interesanta luare de pozitie a istoricului Ioan Aurel Pop cu privire la un volum recent al subsemnatului – Arpadieni, angevini, romani. Studii de medievistica central-europeana, Cluj, Editura Fundatiei Desire, 2001 –, revista Magazin istoric (Nr. 6, iunie 2002, p. 33-38) se vadeste… mai catolica decit papa. Acolo unde colegul meu titreaza decent, spunind Mai multe descalecaturi si o controversa, redactorul anonim prefera un …
Un recent interviu acordat de Sorin Antohi revistei iesene Timpul repune pe tapet chestiunea „corectitudinii politice“. Dupa cel intervievat, revista Observator cultural incearca „sa indigenizeze la noi canonul «corectitudinii politice», aparent din convingerea ca asta este solutia problemelor Romaniei (trecute, prezente si viitoare). Este un proiect superficial si discutabil, pe care il inscriu in linia mimetismelor noastre traditionale, de la bonjurism incoace, desi e prima …
De vreme ce zilele acestea se implinesc trei ani de existenta a Centrului Cultural SINDAN si cum directoarea, buna mea prietena Maria Rus Bojan, e plecata la Bucuresti, am aruncat o privire solitara prin albumele cu poze si intr-unul din depozitele memoriei computerului meu. Cu doi ani in urma – iata, am dovezile sub ochi – am aniversat un an de glorie sindaniana printr-o mare …
