Cînd l-am întîlnit prima oară – nu chiar cu un deceniu în urmă –, Giuseppe Stabile era încă un învățăcel prins în felurite trasee academice. Cartea lui, Valacchi e Valacchie nella letteratura francese medievale (Roma, Edizioni Nuova Cultura, 2011, 266 p.), este însă una care marchează clar drumul științific parcurs de atunci încoace de tînărul cercetător napolitan pasionat de literatura română veche. Între timp, el …
Unele mărturii istorice ni se transmit după bunul plac al istoriei. Și acesta este unul dintre punctele în care devine vizibilă diferența dintre culturile organizate instituțional și cele marcate de sincope și discontinuități. Sub acest raport, păstrarea paginilor memorialistice ale lui A.C. Cuza, publicate în cele din urmă sub titlul Însemnări din viață și documente omenești (ediție de Marian Ștefan, Editura Oscar Print, București, …
Printre personalitățile României contemporane se cuvine numărat și Theodor Lavi. O demonstrează volumul de scrisori editat de Mihaela Gligor și de Miriam Caloianu, Theodor Lavi în corespondență (Cluj-Napoca, Presa Culturală Clujeană, 2012, 500 p.), care cuprinde epistole trimise și primite de acest autor interbelic, adept al sionismului, arestat între 1950 și 1957 și emigrat în Israel după doi ani de la eliberarea lui. Activitatea lui …
Printre evaluările lui Lucian Boia în dialogul lui cu Rodica Palade (vezi „Românul e mare specialist în «supunerea aparentă». Interviu cu Lucian Boia“, în Revista 22, nr. 51-52/18 decembrie 2012-7 ianuarie 2013) există și una referitoare la evoluțiile actuale ale Uniunii Europene, împreună cu un pronostic referitor la viitorul acesteia. Istoricul diagnostichează o adevărată curbură a civilizației umane, o turnură radicală și alertă la care …
După Lucian Boia, în schimbul de idei pe care l-a avut cu Rodica Palade (vezi „Românul e mare specialist în «supunerea aparentă». Interviu cu Lucian Boia“, în revista 22, nr. 51-52/18 decembrie 2012-7 ianuarie 2013), istoria românilor „e o istorie care începe foarte tîrziu şi e marcată de o teribilă instabilitate, cu toate luptele între boieri, luptele pentru domnie. Nu întîlneşti nicăieri aşa ceva în …
Discuţia dintre Rodica Palade şi Lucian Boia, intitulată „Românul e mare specialist în «supunerea aparentă». Interviu cu Lucian Boia“ (în revista 22, nr. 51-52/ 18 decembrie 2012-7 ianuarie 2013, dialog prilejuit de apariţia cărţii De ce este România altfel?, Humanitas, 2012) atinge şi chestiunea mutaţiilor de conştiinţă din România de după 1989. Una e ceea ce socoteşte istoricul – azi mai instruit şi mai permeabil …
Cei care se interesează de istoria scrisă astăzi în România ştiu că, în ultimele două decenii, Lucian Boia a fost văzut ca purtătorul de drapel al înnoirilor în discursul istoriografic. De aceea, interviurile lui – care mărturisesc, cum este cazul oricărui interviu, despre concepţia în virtutea căreia se articulează înnoirile metodologice şi de discurs regăsite în mod concret în cărţi – nu pot decît …
Schimbarea în diferitele societăţi atestate istoric face parte dintre problemele care continuă să îi preocupe pe cercetători, în pofida unor răspunsuri sonore pe care preocuparea respectivă le-a primit deja. Răsturnare sau continuitate? Revoluţie sau reformă? Societăţile urmează un model organic, vegetal, crescînd, dezvoltîndu-se şi apoi „ofilindu-se“? Ori nu au nimic de-a face cu legile naturii, urmînd în exclusivitate propriile legi? Fără inhibiţii, într-un limbaj decantat, …
Visul marii opere scrise, văzute ca univers încăpător, care poate îngloba lumea şi cu cele văzute, şi cu cele nevăzute, cu concreteţea realităţii şi cu dimensiunea ei simbolică, l-a întruchipat pentru întîia oară un tînăr teolog şi filozof, fiu, frate şi ginere de domnitor, aflat ca garant al fidelităţii familiei lui în preajma curţii sultanului, la Istanbul, pe atunci în vîrstă de circa treizeci de …
Distinsul coleg de publicistică Liviu Ornea, matematician performant și eseist față de textele căruia mi-am exprimat în scris admirația, îmi face onoarea unei interpelări colegiale în articolul „Bilanț de etapă“ (apărut în Observator cultural, nr. 652 din 30 noiembrie, a.c.). Dezacordul domniei sale are în vedere o frază a mea din cuprinsul unui text de opinie publicat în România liberă (26 noiembrie 2012): „Anul …
Am mai spus-o chiar aici: istoriile literare sînt o specie a istoriografiei, pur și simplu; cu nimic mai puțin istorii decît istoria civilizației, istoria artei, istoria științei sau istoria filozofiei. Acestea fiind zise, este timpul însă ca un anume spirit rigid în considerarea lor să fie depășit și la noi, acceptîndu-se că acest tip de recapitulări-sinteză poate cunoaște o uluitoare diversitate. Pledez, altfel spus, …
Există, în interviul lui C. Rezachevici apărut în două părţi în Ziarul de duminică (de vineri, 19, şi respectiv de vineri, 26 octombrie 2012) multe lucruri bine spuse, cu care nu poţi să nu fii de acord. Ele merită subliniate, pentru că în lumea istoricilor nu sînt astăzi mulţi care să le spună la fel de articulat şi de curajos. După istoricul menţionat, în …
În Ziarul de duminică (de vineri, 19 şi, respectiv, de vineri, 26 octombrie 2012), Constantin Rezachevici exprimă în interviul pe care îl acordă o serie de opinii despre istorie, istoriografie, cercetarea ştiinţifică, pregătirea de specialitate a experţilor în studiul trecutului, despre Academia Română şi despre tratatul ei de istorie, despre multe lucruri de interes pentru istorici şi pentru publicul interesat de expertiza istorică. În calitate …
Interviul pe care istoricul Constantin Rezachevici l-a acordat Ziarului de duminică (vineri, 19, și, respectiv, vineri, 26 octombrie 2012) prezintă interes prin chestiunile pe care le aduce în atenție, chiar și atunci cînd acestea nu sînt noi. Persistența lor în orizontul specialistului arată că, din punctul de vedere al acestuia, nu au fost încă rezolvate, ceea ce necesită discuții suplimentare. O asemenea incomoditate se leagă, …
Ultimele săptămîni au adus în prim-plan – prin intermediul unui interviu publicat în două părți de Ziarul de duminică (vineri, 19, și, respectiv, vineri, 26 octombrie 2012), figura unui medievist ajuns la maturitate profesională și deplin afirmat. După o viață de explorări ale trecutului ca angajat al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române, Constantin Rezachevici oferă un set de reflecții despre istorie şi …
Istoria artei ca disciplină universitară a ajuns să intereseze şi din perspectiva evoluţiei sale istorice. Avem acum, altfel spus, şi o istorie a istoriei artei, după cum o dovedeşte şi volumul scris şi editat de Nicolae Sabău, Corina Simon şi Vlad Ţoca – sub coordonarea celui dintîi –, Istoria artei la Universitatea din Cluj, vol. I (1919-1987), apărut la Cluj-Napoca, la Presa Universitară Clujeană, în …
Frecvența cu care revine, în ultimii zece ani, în discuție tema reorganizării pe baze regionale a României indică faptul că problematica aceasta – cu o lungă tradiție în spațiul țării noastre – a ajuns la o nouă scadență, atît din punctul de vedere al dezbaterilor intelectuale, cît și din cel al deciziilor politice. Mai multe evidențe stau la originea acestei situații: precedentele în materie de …
Studiile penitenţelor apostolice şi ale rolului şi funcţiei acestora la nivelul tuturor straturilor sociale din medievalitatea tîrzie au devenit un cîmp de cercetare autonom, validat de interesul internaţional actual. Materialul predilect pentru acest tip de explorare ştiinţifică îl oferă solicitările de iertare ale creştinilor din acele timpuri către curia papală. Diversele nevoi şi chestiuni cu care se confruntau cei din turma pusă sub autoritatea spirituală …
Atunci cînd vine vorba despre apoteoza de stabilitate și prosperitate internă din timpul lui Carol I, care a coincis nu numai cu întemeierea Statului român de sine stătător (1877), ci și cu transformarea domniei din principate în regalitate (1881), analiza vieții politice românești evidențiază activitatea a două partide: cel Liberal și cel Conservator. Se uită cîteodată că în aceeași perioadă, chiar dacă puțin mai tîrziu, …
Un nume aproape uitat, pe nedrept, desigur, este cel al lui Ilie – Elie! – Dăianu. Din producția acestui militant român din Transilvania aparținătoare la Monarhia Bicefală, Ilie Moise a alcătuit o colecție de Scrieri (Editura Renașterea, Alba Iulia, 2010, 360 p.), căci protopopul a fost nu doar un om politic important, ci și un condeier exersat. La numai două decenii după ce Titu Maiorescu …
