DOSAR

MNAR, azi şi în viitor

De la oarecare distanţă, dar întotdeauna cu atenţie, am observat dificultăţile enorme de care s-a lovit primul director al MNAR de după 1989, reputatul şi regretatul istoric de artă Theodor Enescu, în urma dezastrului cauzat de atacarea armată a clădirii muzeului în zilele Revoluţiei din Decembrie 1989. Distrugerile şi pierderile suferite atunci au putut fi reparate în peste zece ani şi s-au încheiat cu greu …

Citeşte articolul

Muzeul de artă ca universitate populară

Citeam zilele trecute, întîmplător, într-un eseu critic (subliniez acest cuvînt) de arheologie a prezentului, despre (printre altele, într-un capitol al său, dar primul) muzeul de artă (modernă și/sau contemporană), următoarele rînduri: „Toate muzeele sînt muzee de artă modernă“; „nu există muzee decît de artă modernă, indiferent de obiectele care sînt prezentate în ele“; „muzeul, ca instituție, ca imaginar, constituie arta, care, ea însăși, nu poate …

Citeşte articolul

Ce vrem să fie MNAR?

Cred că MNAR ar trebui să fie un obiectiv de maximă importanţă pe harta instituţiilor publice, atît pentru Bucureşti, cît şi pentru România. Dincolo de partea de tezaurizare şi depozitare ale valorilor patrimoniale, muzeul trebuie să încorporeze şi o valoare educaţională şi formativă, atît de necesară pentru conturarea unui profil cultural competent al consumatorului de artă. Muzeul trebuie să fie o instituţie vie, să ofere …

Citeşte articolul

Restart: Muzeul Naţional de Artă al României

Interviu cu Călin STEGEREAN, directorul MNAR

Călin Stegerean, manager cultural, grafician, scenograf, curator şi critic de artă, este, de la sfîrşitul lunii iunie, directorul Muzeului Naţional de Artă al României, în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii. A fost director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca în perioada 2009-2014, a absolvit Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu“ din Cluj-Napoca, secţia grafică, în anul 1985, şi are un masterat în management cultural …

Citeşte articolul

Observații preliminare ale Grupurilor de lucru

Ministerul Culturii a demarat un proiect de restructurare și de revitalizare a Arhivei Naționale de Filme și a Cinematecii Române. Opt grupuri de lucru, formate din 55 de cineaști și profesioniști din industria cinematografică au analizat situația Arhivei Naționale de Filme, sprijinind Ministerul Culturii și Arhiva Națională de Filme în demersul de a găsi soluții de durată pentru îmbunătățirea funcționării Arhivei. Este cel mai amplu proiect de acest …

Citeşte articolul

„Se încearcă discreditarea activităţii unei instituţii publice de interes naţional“

Interviu cu Mihai FULGER, redactor-şef al Arhivei Naţionale de Filme

Ştiţi de planul de reformare a cinematografiei. Care sînt limitările acestui plan, în privinţa ANF? Mihai Fulger: Acum cîteva săptămîni, cînd am fost invitat pe e‑mail, la fel ca multe alte persoane care activează în domeniul cinematografic, la audierea publică de pe 2 august, în care ar fi trebuit să se discute propunerile de modificare a Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, am primit şi un link …

Citeşte articolul

Ce facem cu patrimoniul audiovizual?

O arhivă de filme nu poate fi un simplu depozit tocmai pentru că, prin natura materialului pe care îl arhivează, ea este o colecție de imagini în mișcare. Filmul este un „document“ aparte, pentru că „cinematograful realizează straniul paradox de a se mula conform timpului obiectului şi de a exprima în plus şi amprenta duratei sale“ (Bazin). Există deci un „adevăr“ pe care numai imaginile …

Citeşte articolul

Mireasa lui Frankenstein

Frankenstein cu Boris Karloff, văzut la Cinematecă, undeva, prin 1993-1994. Pe măsură ce avansa, filmul era tot mai incomprehensibil. De la un punct încolo, devenea un fel de comedie absurdă, și puținii spectatori din sală se distrau din ce în ce mai tare, rîzînd isteric. Pînă și translatorul (filmul era proiectat cu traducere simultană) avea un ușor tremur de nesiguranță în voce. Tot el, spre …

Citeşte articolul

„Arhiva restaurează filmele în vederea conservării patrimoniului, nu pentru a le difuza și distribui“

Anca MITRAN în dialog cu Andra PETRESCU

Anca Mitran a fost directoarea Arhivei Naționale de Filme timp de aproximativ 17 ani, pînă în anul 2014, cînd a trecut la conducerea Centrului Național al Cinematografiei. Interviul prezent i-a fost solicitat în calitate de fost director la Arhiva Națională de Filme și atinge teme precum: rolul Arhivei în conservarea filmului și mai puțin cultural, diferențele dintre ANF și arhivele europene, importanța restaurării și relevanța …

Citeşte articolul

Orizont

Pe Harold Brown, distinsul tehnician al Arhivei britanice de filme – onorat mai tîrziu pentru întreaga activitate cu importantul Premiu „Jean Mitry“ –, l-am cunoscut în 1968, la un seminar internaţional al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Film, dedicat identificării peliculelor realizate în primii ani ai cinematografiei; de la el am învăţat nu numai „secretele“ acestei specializări arhivistice, ci şi ţinuta demnă şi demnă de …

Citeşte articolul

Digitalul, pelicula de 35 mm și rolul arhivelor de film

Interviu cu Eric LE ROY, președintele FIAF

După dvs., care este principala misiune a Federației Internaționale a Arhivelor de Film? Principale sînt mai multe astfel de misiuni; Să impună respectarea unui Cod Etic pentru conservarea filmelor și a practicilor standard în toate domeniile arhivării de film. Să sprijine crearea de arhive noi în țările unde ele lipsesc. Să îmbunătățească cadrul legal în care activează arhivele de film. Să promoveze cultura cinematografică și …

Citeşte articolul

„Arhivele au o funcție contraciclică: sprijină industria în lipsa unor beneficii imediate“

Interviu cu Nicola MAZZANTI, președintele Asociației Cinematecilor Europene și directorul Cinematecii din Bruxelles

Ce face Asociația Cinematecilor Europene (ACE) și care sînt activitățile ei principale? ACE reunește 45 de instituții de patrimoniu cinematografic din Europa (din Uniunea Europeană, dar și din Est, pînă la Rusia). Majoritatea sînt arhive naționale, iar multe – regionale, importante. Cred că, probabil, colecțiile lor reprezintă 80% din toate filmele conservate în Europa. Rolul Asociației este de conștientizare, să se asigure că patrimoniul cinematografic este …

Citeşte articolul

Arhiva Națională de Filme: ce, de ce și pentru cine?

Colecțiile Arhivei Naționale de Filme (ANF), cu sediul în Jilava, conțin sute de filme românești de lungmetraj și mii de scurtmetraj, mii de copii pe peliculă de filme străine și mii de documentare, jurnale de actualități etc. Are 99 de angajați și un buget de circa un milion de euro, din care 65% reprezintă subvenție a Statului român. Administrează două săli de cinema (Eforie și …

Citeşte articolul

Adevărul (e al) femeilor

Există oameni și oameni (adică bărbați, femei, copii, negri/albi, colorați etc.), bărbați și bărbați (puternici/slabi etc.), femei și femei. Dar mai ales femei și „femei“, adică femei în carne și oase, concrete și particulare, singulare, apoi „Femeia“, ca entitate substanțializată și esențializată, categorie transistorică, și, desigur, la urmă, la margine, ca și nevăzute, „femeile“ sub-categoriale, adică rolul sau postura (poziția) de „femeie“ în societatea contemporană, …

Citeşte articolul

Nu cred în solidarităţile de gen

Spaţiul public este atît de vast încît în interiorul lui există de toate, inclusiv diferenţieri de gen, formulate în varii registre. De la simpli indivizi, la instituţii – cum ar fi Biserica sau Armata, Parlamentul sau Guvernul –, atitudinea faţă de prezenţa femeilor în spaţiul public şi, mai ales, în posturi de decizie sau de mare expunere variază foarte mult, de la mefienţă şi scepticism …

Citeşte articolul

Măştile mele feminine în poezie

Risc să repet niște lucruri spuse, de-a lungul anilor, în variate interviuri sau texte independente, dar nu am altă soluție. Să spun lucruri noi, și în cuvinte întru totul noi, despre lucruri pe care le-am mai punctat este imposibil. Prin urmare, iată ce cred: un soi de mozaic, puzzle, palimpsest al opiniilor mele pe tema solicitată de prezenta anchetă. Firește că există diferențieri acute și acerbe …

Citeşte articolul

Diferențieri de gen există în toate aspectele vieţii sociale

Diferențieri de gen există în toate aspectele vieții în societate, nu numai în poziționarea în spațiul public. Acestea sînt consecința stereotipurilor de gen, credințe care condiționează percepția generală asupra femeii și a bărbatului, a calităților lor specifice, a rolului care li se atribuie prin consens. Din păcate, mai discret sau mai pregnant, în funcție de educație, aceleași stereotipuri condiționează și percepția propriei ființe. Tradiționalele prejudecăți …

Citeşte articolul

Metonimii contemporane pe marginea unei cafele

În secolul al XXI-lea, discuția despre gen e una cu multe griuri. Griuri care înseamnă bani, discursuri de putere, declarații politice, pulsații ale trecutului într-un prezent insuficient pregătit pentru ele. Nici eu nu sînt pregătită pentru ele. Cînd îmi beau cafeaua, în fiecare dimineață, gestul e lejer, comun și, sînt tentată să spun, neconotat. Nud. Lipsit de blazon, de verb și ecou public. E suficientă, …

Citeşte articolul

„Poetul“ – o creatură transgresivă

Încerc, așadar, să mă gîndesc dacă pot să îmi asum titlul onorific de „femeie“. Presupun că, în mod tradițional, ocupațiile literare și artistice (acestea din urmă – atunci cînd nu presupun efort fizic serios și vizibil, ca sculptura) sînt considerate ambigue din punct de vedere al genului. Și nu este vorba aici doar de artele culinare. Din moment ce ocupația lui are de-a face, în …

Citeşte articolul

Fragmente din jurnalul M(ed)uzei

Muză Poate că unul dintre lucrurile care m-au pus pe gînduri în adolescența mea a fost imposibilitatea de a mă imagina drept muză. Nu m-am gîndit că trebuie să vină altcineva să mă descrie atîta vreme cît am toate instrumentele ca să mă descriu singură. Mi s-a părut de la sine înțeles că ne putem descrie toți pe toți și mai ales că putem vorbi fiecare …

Citeşte articolul