DOSAR

Despre scriitura „feminină“

Am avut dintotdeauna o nedumerire legată de formula „scriitură feminină“. Pasămite, dacă scrii graţios, plastic, rotund, în volute şi acante, gata, ţi-ai dat arama pe faţă, ai o scriitură feminină. De asemenea, dacă scrii despre dragoste (nu despre poftă), despre îmbrăţişări (nu despre sex), despre idei şi sentimente (nu despre hachiţe şi apucături), despre bărbaţi (nu despre porci), asta e, în sertar cu tine! Eşti …

Citeşte articolul

Solidaritate pentru auto(re)cunoaștere

După mine, diferențierile de gen în spațiul public se văd ori de cîte ori cineva justifică o anumită performanță publică sau un anumit succes/eșec social-cultural pe baze naturale: „pentru că e femeie“ sau „pentru că e bărbat“. În România, acest lucru se întîmplă tot timpul, motiv pentru care sînt convinsă că discriminarea de gen este o realitate. Partea oarecum bună este că diferențierile despre care …

Citeşte articolul

Solidaritatea feminină schimbă progresiv lumea

Înainte de decembrie 1989 și chiar și cîțiva ani după aceea, era o regulă ca la prezidiile ședințelor, întrunirilor publice, dezbaterilor de tot felul să se afle numai bărbați și, din cînd în cînd, cîte o femeie, una singură, pentru ilustrarea unei fantomatice egalități de gen, promovate de sus, ideologic și găunos, de regimul comunist și apoi postcomunist. Încet-încet, mentalitatea asta masculină – cu certe …

Citeşte articolul

Femeile în spațiul public

Mică introducere Pe 11 martie, la Librăria Humanitas Cişmigiu, am iniţiat o dezbatere Femeile în spaţiul public, sub egida organizaţiei PEN România, dezbatere la care au participat: Magda Cârneci, preşedinte PEN România, Ioana Bâldea-Constantinescu (jurnalistă radio, scriitoare), Svetlana Cârstean (scriitoare, traducătoare) şi Bogdan Ghiu (eseist, traducător). PEN Club, cu sediul central la Londra, este o organizaţie de scriitori din întreaga lume (din aproape 100 de ţări) …

Citeşte articolul

Alexandru Talex despre Panait Istrati

Alexandru Talex l-a cunoscut pe Panait Istrati cu puţin înainte de moartea scriitorului, dedicîndu-se ulterior, cu devotament, readucerii în actualitate a operei autorului Chirei Chiralina. Au fost numai 5 luni, care au schimbat complet sensul existenţei tînărului absolvent al Facultăţii de Litere şi Filozofie. Dintr-un martor al dramei unui om şi scriitor, a devenit o fiinţă implicată în posteritatea operei acestuia, în paralel cu activitatea …

Citeşte articolul

Ultimele peregrinări ale lui Panait Istrati

Mă leagă de Panait Istrati amintiri mai adevărate decît orice cunoaştere livrescă: mi se înfăţişează un fel de anamneză stranie, recurentă, cu scene şi mărturii dintr-o viaţă de familie. Evocări de tot felul se perindă prin acest du-te-vino al conştiinţei, cu aluviuni latente sau cu tot felul de instantanee, ivite cum ar sări o scînteie din amnar. Biografia sa de povestitor sortit peregrinării şi darul …

Citeşte articolul

Panaït Istrati – écrivain sans frontières

La 12 noiembrie 2015, La Maison Culturelle Belgo-Roumaine – ARTHIS, condusă de Carmen şi Liviu Hopârtean – doi dinamici promotori ai culturii române în Regatul Belgiei –, a organizat la Bruxelles seara literară Panaït Istrati – écrivain sans frontières, care a cunoscut un frumos succes. Am remarcat acolo prezenţa eurodeputatului şi actorului Mircea Diaconu, a unor personalităţi belgiene şi a unor intelectuali români din diaspora. …

Citeşte articolul

Între o aniversare şi o comemorare

La 10 august 2014, se împlineau 130 de ani de la naşterea lui Panait Istrati, iar pe 16 aprilie anul trecut, 80 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care, deşi şi-a scris cea mai mare parte a operei în limba franceză, este unul dintre cei mai traduşi autori români. Au onorat evenimentele două instituţii culturale din Brăila, loc de naştere al „pelerinului …

Citeşte articolul

Soarta schimbătoare a unui scriitor din Levant

Prin atitudinea sa, mai generală, de revoltat împotriva convenţiilor, implicit împotriva celor literare, Panait Istrati este, în epoca interbelică, şi în literatura română mai mult decît în cea franceză, un marginal. Preţuit de puţini prieteni literari, în special de aceia din cercul Vieţii româneşti şi, în genere, din zona social-democrată. Un marginal al literaturii române, un „caz“, un autor greu de încadrat, de anexat unei …

Citeşte articolul

Viaţa şi opera

Panait ISTRATI (în actele oficiale: Gherasim Istrate; 10 august 1884, Brăila - 16 aprilie 1935, Bucureşti) – fiu al Joiţei Istrate şi al contrabandistului grec (originar din Insula Kefalonia) Gheorghios Valsamis (decedat în 1885). După ce absolvă (în 1897) patru clase primare, la Şcoala nr. 3 din Brăila, devine băiat de prăvălie la locanda lui Kir Leonida. În anii următori va fi, pe rînd, ucenic în …

Citeşte articolul

Panait Istrati: un dosar (re)deschis

În august 2014, s-au împlinit 130 de ani de la naşterea lui Panait Istrati; în aprilie anul trecut – 80 de ani de la dispariţia acestuia. Marcate, în spaţiul francez, prin semnificative reeditări, prin articole în presa cotidiană, prin dezbateri, seri de lectură sau evenimente mai de amploare – între care Festivalul „Panait Istrati“, organizat la Librăria pariziană Quilombo (15-17 mai 2015) –, cele două momente au fost …

Citeşte articolul

Vortexul Pound

Preliminarii Cîteodată am impresia că trăim într-o cultură amnezică, care cunoaşte sentimentul unui început perpetuu. De aceea, ori de cîte ori au fost publicate seriile de opere ale unor autori precum Pessoa sau T.S. Eliot, am considerat aceste apariţii un gest de normalitate, o recuperare cu o scadenţă de mult depăşită. În acest cadru se înscrie efortul Denisei Comănescu şi al editurii pe care …

Citeşte articolul

„Geniul lui Pound e chiar acesta: a reușit să facă nouă și vie frumuseţea din toate marile limbi poetice“

Interviu cu Radu VANCU

Dragă Radu Vancu, voi începe abrupt, cu o mărturisire. Sînt unul dintre admiratorii monografiei tale despre Mircea Ivănescu, în care îl pomenești pe Ezra Pound, referindu- te la ceea ce el numea excernere, un tip de operaţie care presupune „ordonarea generală și plivirea a ceea ce s-a făcut deja ... Eliminarea repetiţiilor... Ordonarea a ceea ce se cunoaște astfel încît omul (ori generaţia) care urmează …

Citeşte articolul

Focus critic asupra noii ediţii Ezra Pound

Apariţia noii ediţii Ezra Pound la Editura Humanitas Fiction, în traducerea lui Radu Vancu, însoţită de cronologia, studiul introductiv şi comentariile lui Horia-Roman Patapievici, reprezintă una dintre cele mai importante apariţii editoriale ale anului. Observator cultural vă propune un dosar critic care îşi propune începerea unei dezbateri despre Ezra Pound şi modernism în spaţiul românesc prin publicarea unui interviu cu Radu Vancu şi …

Citeşte articolul

Literaturi în dialog

În perioada 22 iunie-16 iulie 2015, a avut loc, la Universitatea din Lisabona, cea de-a cincea ediţie a programului de literatură universală iniţiat de Universitatea Harvard, prin Institute for World Literature. Patru săptămîni de cursuri ţinute de profesori și teoreticieni cunoscuţi din toată lumea, precum Franco Moretti sau conferinţe și ateliere de lucru au oferit un cadru de lucru bogat, multicultural, în care studenţii, doctoranzii …

Citeşte articolul

Patru săptămîni la Institute for World Literature al Universităţii Harvard

Cele patru săptămîni pe care The Institute for World Literature le oferă anual studenţilor şi cadrelor universitare din toată lumea îşi propun să acopere o arie cît mai mare atît în cercetare, cît şi în ceea ce priveşte spaţiul de desfăşurare. Principiul este al alternanţei, într-un an se desfăşoară la Harvard, apoi în Europa şi Asia, pe viitor scopul fiind de a se extinde …

Citeşte articolul

„Am vrut ca The Institute for World Literature să aducă împreună specialiști din toate colţurile lumii“

Interviu cu David DAMROSCH (director IWL)

Institute for World Literature al Universităţii Harvard a ajuns la cea de-a cincea sa ediţie, desfăşurată anul acesta la Lisabona. Cum s-a născut ideea acestui proiect și cum era sfera literaturii și a teoriei literare în spaţiul american, la momentul fondării Institutului? Ideea înfiinţării acestui institut am avut-o atunci cînd am constatat interesul crescînd pentru literatură universală atît în State, cît și în alte coţuri …

Citeşte articolul

„Harvard este un soi de stat în stat al sistemului universitar american, un fel de Vatican“

Interviu cu Delia UNGUREANU

Este al treilea an în care eşti implicată în organizarea Institutului pentru Literatură Universală. Cum vezi evoluţia programului în această perioadă? The Institute for World Literature – îmi e greu sa echivalez „world“ cu „universală“, din cauza încărcăturii ideologice asociate cu termenul în perioada comunistă – a început în 2011 în Beijing ca un program-pilot pentru testarea/circularea/interogarea teoriei şi a practicii literaturii mondiale, program adresat …

Citeşte articolul

„Anii deconstructivismului au fost cei mai răi ani din viaţa mea intelectuală“

Interviu cu Franco MORETTI

Sînteţi specialist în studii despre roman, şi totuşi, la ediţia din 2015 a Institute for World Literature, aţi ţinut un seminar despre tragedie. De ce aţi ales acest gen și ce rezultate aţi dorit să obţineţi? Este subiectul următoarei mele cărţi şi un semn al întoarcerii mele către studiul asupra literaturii comparate. Ultima mea carte era mai degrabă aplicabilă spaţiului european, pe cînd aceasta ar …

Citeşte articolul

Românii, în oglinzi paralele

Identitatea românească, cu trecutul dureros, prezentul dificil şi viitorul incert, este din nou analizată în două cărţi apărute anul acesta. Colaboratorii noştri Ovidiu Pecican şi Doru Pop prezintă volumele: Cum s-a românizat România de Lucian Boia şi Psihologia poporului român de Daniel David. Privirea „din interior“ este completată cu un interviu cu Bogumił Luft, un polonez bun cunoscător al realităţilor din România şi din Republica …

Citeşte articolul