ÎN DEZBATERE

Orbitorul la „judecata de apoi“

Publicind si Aripa dreapta, Mircea Cartarescu incheie, in 2007, dupa mai bine de zece ani, trilogia Orbitorului, lucru care marcheaza, probabil, evenimentul cel mai important al anului. Se rotunjeste astfel un roman monumental – exact asa arata proiectul de anvergura, desi s-ar spune ca postmodernii se feresc de „monumente“, de orice fel –, de o anvergura (viziune, forta, structura) care, pe de o parte, „obliga“ …

Citeşte articolul

Caderea

Inainte ca Aripa dreapta sa creasca pe trupul neobisnuit, polimorf, fantastic al Orbitorului nu m-am indoit prea mult de rezistenta ineditei arhitecturi prozastice edificate de Cartarescu din materiale rare, pretioase si cu grija slefuite. Aripa stinga si Corpul sint opera unui vizionar de exceptie care lasa intredeschisa „usa dintre sine si cosmos“. Miza e acolo enorma, scriitorul se vrea un plasmuitor inspirat al unei Carti …

Citeşte articolul

Visul robitor al Orbitorului

Aparut la 15 ani dupa inceperea Aripii stingi, pe 7 decembrie 1992, ultimul volum al trilogiei Orbitor – Aripa dreapta – incheie un proiect literar si mai ales existential de o amploare si proportii care vizeaza obiectele imposibile imaginate de Escher, intr-o sinteza de structuri si procedee narative care au devenit, in timp, marca distinctiva a prozei cartaresciene. Dupa ce si-a finalizat experienta poetica intr-un …

Citeşte articolul

Lumea intr-un singur cuvint: Orbitor

Despre Mircea Cartarescu s-a scris pina in prezent cit despre o intreaga literatura. Critici de toate virstele si marimile l-au transformat pe scriitorul roman amintit mai sus intr-o veritabila piatra de incercare, comentarea operei acestuia fiind cu adevarat un test de calificare, promovare sau reconfirmare profesionala pentru oricine. Generalitati asumate Mircea Cartarescu a cunoscut repede succesul. Din acest motiv, nici canonizarea sa nu …

Citeşte articolul

ASALTUL ISTORIEI ASUPRA ARTELOR

Ultimii ani ai ceausismului sint tot mai des vizitati. Acum citiva ani, ceausismul tirziu permitea doar reveniri nostalgic-memorialistice. Deja, astazi, ceausismul este sublimat in arta. „Noul val“ al cinematografiei romanesti si-a cladit ascensiunea internationala pe decuparea unor felii de viata din anii ’80. in teatru, sint incercari (destul de firave) de intelegere a acelei perioade. in proza romaneasca, anii „ticalositi“ devin substanta pentru roman. …

Citeşte articolul

Cum se ascunde literatura sub „fustele murdare ale istoriei“

De un deceniu si jumatate, ne lamentam ca nu avem inca „marele roman despre ceausism“ sau „marele roman al Revolutiei“, ca stam prost la capitolul valorificarii fictionale a trecutului totalitar si ca scriitorul roman are o relatie precara cu istoria. N-as vrea sa las a intelege ca as pleda, in cele ce urmeaza, pentru introducerea unor planuri cincinale in materie. Departe de mine o asemenea …

Citeşte articolul

Povestea bate Istoria

Inca de la Lyotard, stim ca in epoca postmoderna/contemporana, marile povestiri-scenarii de legitimare, centrate in jurul unei Idei a emanciparii, au intrat in criza. in arta, marea Istorie cedeaza tot mai mult teren micilor istorii, iar filmul nu face exceptie. Si la noi, daca pina acum citiva ani, marea majoritate a regizorilor fie oculta/evita „feliile de viata“ cotidiana din jurul ei, fie le edulcora sau …

Citeşte articolul

Istoria, cu capul de peretii scenei

Istoria o iubim, dar ea nu exista. Asa s-ar putea rezuma modul in care evenimentele istorice reale sint reflectate in teatrul romanesc postdecembrist, si in latura sa spectacologica, si in cea dramaturgica. Dintre artele autohtone, teatrul e probabil zona in care evenimentialul recent a intirziat cel mai mult sa-si faca loc – desi, ca forma de expresie, ar trebui sa-i fie foarte la indemina (poate …

Citeşte articolul

Cind artistii contemporani vorbesc, muzele tac si asculta (II)

O ancheta despre sursele de inspiratie ale tinerilor artisti romani

Continuam in acest numar dezbaterea asupra surselor de inspiratie ale tinerilor artisti romani. Observator cultural isi asuma rolul de a da o directie in spatiul artistic romanesc, prezentind tendintele marturisite de tinerii artisti activi in Romania, in momentul de fata. Consemnarea relatarilor acestora in momentul in care valorile lor se afirma se doreste a fi o contributie la fixarea elementelor de interpretare folosite pentru descifrarea …

Citeşte articolul

In privinta artei romanesti, nu sint dezamagita, nu stam chiar asa rau

- Monica MORARIU, ceramica, 32 de ani In momentul asta, ca repere stilistice imi vin in minte doar Hundertwasser si Gaudi, desi probabil e un pic mai ciudat, ei fiind arhitecti (Hundertwasser si pictor), dar am mai avut/am si altele: ceramica neolitica, teracota chinezeasca, Botero, Ipoustegui sau Philippe Starck. Cred ca reperele stilistice sint de gasit atit in muzee si biblioteci, cit si in …

Citeşte articolul

Sint insule in Universitatea de Arta din Bucuresti unde se respira aer curat

- Vlad NANCA, artist vizual, grafica, desen, fotografie 28 de ani Nu am avut maestri, dar am ajuns la Universitatea de Arta cumva din cauza grupului Subreal. Initial, am vrut sa fac film si am si fost student la imagine de film, insa am renuntat repede datorita perspectivelor deloc luminoase pe care le avea cinematografia romaneasca la sfirsitul anilor ’90. La expozitia Experimentul in …

Citeşte articolul

Arta romaneasca este la nivelul potrivit starii de fapt a intregii realitati romanesti

- Ioana NEMES, artist vizual, fotografie, fashion design, 28 de ani Imi plac citiva artisti, dar de obicei cei care au un discurs diferit de al meu. Imi plac artistii care isi pun sufletul pe tava, cu toate ca lucrul asta poate fi interpretat in toate felurile, imi plac artistii emotivi, irationali, dementi. Imi mai plac artistii care recunosc mediul pervers in care se …

Citeşte articolul

Arta romaneasca da semne de oboseala

- Ovidiu PANIGHIANT, artist vizual, grafica, 45 de ani Artistii care m-au influentat: Raushenberg, Lucien Freud, Keith Haring, Bosh, Baskiat, Warhol. Maestri sint in toata istoria artei, incepind cu egiptenii pina in ziua de azi. Nu sint constrins de nimc din ceea ce inseamna curente artistice. Sau asa mi-ar placea sa cred. Trebuie sa fi deschis la orice, altfel n-ai ce cauta in meseria …

Citeşte articolul

Arta romaneasca e tributara unui modernism de pension

- Alexandru RADVAN, artist vizual, pictura 30 de ani Reper stilistic pentru mine este orice ma poate ajuta la un moment dat. Exista artisti la care ma intorc constant si unii doar sezonieri. Din prima categorie fac parte: Picasso, arta antica de orice fel, muralismul mexican, manierismul, scoala ferrareza, Lucien Freud, Otto Dix, Max Beckmann, George Grosz, Caravaggio, David Hockney etc. In ceea ce …

Citeşte articolul

Vreau sa vad monumente inutile, dar superbe

- Mircea SUCIU, artist vizual, pictura, 29 de ani Arta este organica si consider normal si necesar sa fiu influentat. Asemenea unui senzor, receptez si transform informatia pe care o primesc. Este o dovada a existentei si apartenentei la o cultura, mediu social, politic. Pe tot parcursul vietii mele artistice am fost influentat si cred ca este o metoda de educare si evolutie in …

Citeşte articolul

Exista creatie artistica pentru ca unii artisti nu pot trai altfel

- Raluca Ungureanu, sculptura, 32 de ani Sigur, repere stilistice ai si cind esti format, dar atunci le ai mai mult sub forma de „simpatii“ pentru o anumita zona: artist, culoare, forma, miscare. Astfel de simpatii am pentru arta neagra, arta mexicana, arta primitiva. Cel mai important este sa preiei notiunile de baza care se vehiculeaza si sa le adaptezi la propriile tale cerinte... …

Citeşte articolul

Acum sintem inca in faza de exotism

- Simona VILAU, artist vizual, pictura, 24 de ani Care sint reperele mele stilistice? Fiind „inregimentata“ intr-o structura de invatamint de arta din Romania din 1995 (clasa a 5-a) pina in prezent, sa zicem ca am avut ocazia sa fiu aproape de surse de informatie vizuala. Astfel, dintr-un spirit autodidact destul de incapatinat si inexplicabil, am inceput sa ma uit la artisti internationali moderni: …

Citeşte articolul

Exista destula vointa de schimbare in arta romaneasca

- Ciprian Voicu, pictura, web-design, 29 de ani Repere stilistice: dupa ce, initial, a trebuit sa parcurg acceptarea tuturor artistilor deja consacrati, am inceput sa ii triez in a-mi afirma un stil „personal“. M-am lasat impresionat intr-o faza de Kandinsky si toata zona expresionismului nordic. Am acceptat tot expresionismul asta pentru ca m-a impresionat sustinerea lui teoretica mai mult decit cea imagistica. Apoi am …

Citeşte articolul

Epilog: Democratia gustului

Intr-un timp in care Arta insemna in primul rind Comunicare, arta romaneasca contemporana traverseaza grave crize, suferind tocmai de lipsa comunicarii. Din nefericire, artistul roman contemporan se adreseaza unui public mai degraba virtual, necunoscut si aproape inexistent, limitat la familie si prieteni. Daca ar exista, publicul artei sale cu siguranta ar exercita o presiune asupra creatorului, care i-ar modela arta si dupa criteriul cererii …

Citeşte articolul

Cind artistii contemporani vorbesc, muzele tac si asculta (I)

O ancheta despre sursele de inspiratie ale tinerilor artisti romani

Vorbesc cu multi artisti romani tineri. Se intimpla sa aduc in discutie opera unui alt artist roman mai in virsta, daca nu chiar intrat in „galeria nationala“. In acel moment tinarul artist incepe sa dea citiva pasi inapoi. Discutia urmeaza aproape imprevizibil acelasi curs. Dupa ce rostesti numele artistului roman sa zicem „clasic“, daca mai faci si o comparatie cu arta sa, incepe alunecusul. Reperele …

Citeşte articolul