Şerban AXINTE

În vremuri de război

Mărturia lui Nicolae S. Șucu

Prin studiul introductiv și prin nota asupra ediției, ambele semnate de Daniel Cain, se aduce la cunoștința cititorilor faptul că manuscrisul este intitulat – de mîna autorului, pe prima pagină – Viața unui român din Bulgaria între ani[i] 1908-1918 începînd de la pagina 19 a kaietului. Propriul manuscris. Nicolae S. Șucu. Acesta a stat în păstrare peste șase decenii la Biblioteca Academiei Române, provenind din …

Citeşte articolul

Demisie din Uniunea Scriitorilor din România

Anunț pe această cale DEMISIA mea din Uniunea Scriitorilor din România. Comit acest gest pentru a atrage atenția asupra abuzurilor pe care conducerea acestei instituții le săvîrșește de mai mulți ani încoace, cu cinism și cu pronunțate tendințe totalitare. Desfid metodele prin intermediul cărora se dorește conservarea prestigiului USR, structură ce nu are în prezent nici o legătură cu ideea de valoare sau cu cea de …

Citeşte articolul

„Cititorul meu ideal e o femeie“

Interviu cu Mircea CĂRTĂRESCU

Mircea Cărtărescu este un scriitor despre care mulți își dau cu părerea. Toată lumea este specialistă în Mircea Cărtărescu, mai ales pe Facebook. Dacă ești critic literar, dă bine să strîmbi puțin din nas atunci cînd Mircea Cărtărescu publică o carte nouă. Sigur, nici adulația fără discernământ nu este bună, se știe. Aparițiile, ipostazele publice ale scriitorului sînt comentate cu pasiune în toată media românească. …

Citeşte articolul

Romanul care nu va muri niciodată

Critica lui Mircea Mihăieş a avut mereu o predilecţie pentru scriitorii „pe muchie“, pentru fenomenele controversate – pînă la un moment dat – şi plurivalente ale literaturii. Această caracteristică transpare din mai multe lucrări, precum Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen, Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha sau Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător. Un sistem al disjuncțiilor Naraţiunile critice ale lui …

Citeşte articolul

Șase metode de a inventa un oraș

Andreea Răsuceanu este un cercetător aparte – prin raportare la nucleul dur al criticii douămiiste –, care încearcă să impună, pas cu pas, o nouă direcție în cercetarea românească. Ea părăsește, cel puțin în parte, șabloanele tradiționale ale criticii literare și propune altceva, un alt fel de a discuta despre literatură. Acest lucru s-a văzut încă de la prima ei carte, Cele două Mântulese (Editura …

Citeşte articolul

Douămiismul de esenţă tare

Cartea Graţielei Benga dedicată douămiismului poetic românesc apare, iată, într-un moment foarte potrivit. Cei aproximativ 15 ani care au trecut de la apariţia noii generaţii de creaţie, îi oferă autoarei posibilitatea de a examina un material consistent şi divers. Nu mai vorbesc despre faptul că – aşa cum remarcă şi Graţiela Benga, în „Introducere“ – subiectul a suscitat şi suscită în continuare (chiar dacă, în …

Citeşte articolul

Romanul poliedru

Pentru a scrie despre romanul lui Cristian Fulaş, criticul trebuie să renunţe la multe dintre clişeele de receptare ale prozei româneşti de astăzi. Asta pentru că autorul însuşi încearcă să-şi croiască un drum lateral faţă de producţiile literare autohtone ale momentului. Cînd spun drum lateral, nu mă refer neapărat la o ruptură. Cristian Fulaş realizează un mixaj remarcabil între un textualism optzecist upgrade şi un …

Citeşte articolul

Cum te poţi rata ca eminescolog

Alex Ştefănescu este un om simpatic. Are în mod clar nişte calităţi pe care mulţi şi le-ar dori. Este spontan şi plin de umor. E charismatic şi relaţionează uşor cu lumea. Problema este că aceste calităţi indiscutabile nu-l ajută prea mult în activitatea sa de critic literar. Nu de puţine ori am citit articole de-ale sale cu verdicte critice aberante: laude deşănţate la cărţi submediocre …

Citeşte articolul

Criticul literar între politică şi poetică

Înțeleg critica literară ca pe o specie elastică, mereu vie, aflată, e adevărat, în strînsă legătură cu literatura însăși, dar care are și un anumit grad de autonomie. Cu alte cuvinte, critica poate fi un act artistic în sine. Firește, nu e nici o noutate. În anii ’60, au existat în presa literară românească numeroase dezbateri legate de valențele creatoare ale criticii. Nu mai vorbesc …

Citeşte articolul

Corăbiile deșertului

De ce ar fi interesat cititorul zilelor noastre, atît de tributar tentațiilor prezentului, de o carte de memorii de la sfîrșitul secolului al XIX-lea? Este experiența individuală rememorată capabilă să trezească în cititor ceva mai mult decît o curiozitate superficială? Aceste întrebări par oarecum banale, dar au și ele importanța lor, pentru că funcționează ca o intrigă plasată în afara narațiunii propriu-zise. Exploratorii Cartea lui Dimitrie Ghika-Comănești, …

Citeşte articolul

Misterul Solenoidului şi viaţa în dimensiunea a patra

Din lipsă de spaţiu, voi începe acest text abrupt, fără nici o introducere, fără a stabili relaţionări între scrierile în proză ale lui Mircea Cărtărescu şi fără a aproxima obsesiile „universului ficţional“ – foarte cunoscute cititorilor. Aşadar, direct în subiect. De la autorul Nostalgiei şi al Orbitorului au existat şi exisă în continuare aşteptări foarte mari. El nu prea are voie să greşească, fiecare nouă apariţie …

Citeşte articolul

România, alveolele identităţii

Trilogia Corso, romanul lui Daniel Vighi, este, de fapt, un cumul de romane, aşa cum sugerează şi titlul. Cele trei componente, Operaţiunea Aubade, Podoabe, şi pălării, şi poncho, şi păr lung, şi mărgele, respectiv, Minunatele afaceri ale capitalistului Ilie Şfeic, pot fi citite atît independent, cît şi împreună. Acestea sînt legate între ele prin unele teme majore ce migrează dintr-un roman în altul, reuşindu-se o …

Citeşte articolul

Debuturile în poezie din anul 2015

Anul 2015 a fost bun pentru poezie, dacă ne gîndim la cărţile publicate de poeţi consacraţi precum T.S. Kasis, Radu Vancu, Ştefan Manasia, Teodor Dună, Moni Stănilă sau Robert Şerban. Debuturile sînt şi ele onorabile, deşi, comparativ cu alţi ani, nu au aceeaşi consistenţă şi nu aduc în mod frapant o perspectivă de înnoire a poeziei. În ceea ce-i priveşte pe autorii pe care îi …

Citeşte articolul

Reprezentările 3D ale imaginaţiei

Vederea în epură

Compunere cu paralele inegale este a treia apariţie editorială din seria de autor „Gheorghe Crăciun“, după Acte originale/ Copii legalizate (2014) şi Mecanica fluidului (2014). Această serie – îngrijită de Carmen Muşat şi Oana Crăciun – este foarte necesară, deoarece, în contextul sociocultural mereu în schimbare, se modifică automat şi codurile de lectură. Din cînd în cînd, cititorul trebuie cumva ajutat să rămînă racordat la …

Citeşte articolul

Iluziile şi deziluziile cronicarului literar

Către o poetică a criticii

Cu ani în urmă, priveam cu destulă mefienţă cărţile „confecţionate“ din cronici literare. Într-un fel, aveam dreptate. Cred în continuare că o carte de critică pentru a spune cu adevărat ceva trebuie să aibă osatura şi potenţialitatea unei opere literare. Mă refer la organicitatea ideilor, la prezenţa unui flux interior care să unifice corpurile textuale şi să-i dea întregului o anumită capacitate de virtualizare. În …

Citeşte articolul

Primii antimoderni autentici ai literaturii române

Mihail SEVASTOS - Amintiri de la Viaţa românească

Amintiri de la Viaţa românească este o scriere memorialistică densă și atractivă la lectură. Mihail Sevastos a reușit, în această carte, să redea aproape integral istoricul, atmosfera și spiritul revistei conduse de Constantin Stere și de G. Ibrăileanu, între 1906 și 1932. După cum mărturisește autorul, prima parte din istoria revistei (1906-1910) o reconstituie după cele auzite de la alţii, în vreme ce partea a …

Citeşte articolul

Cartea care devine destin

Gabriela ADAMEŞTEANU - Anii romantici

Memoria ca istorie simultană Sensul ultim al memorialisticii nu este – cum s-ar putea crede – doar acela de a restitui în cheie subiectivă o perioadă de timp mai mult sau mai puţin uitată. Practica memorialisticii impune în primul rînd omul, rezistenţa şi reacţia acestuia la evenimente, la schimbările permanente pe care le aduce viaţa. Memorialistica este istoria simultană a omului. Istoria simultană …

Citeşte articolul

„Romanul, o călătorie lungă şi imprevizibilă prin vieţile altora“

Interviu cu Gabriela ADAMEŞTEANU

Prin apariţia Anilor romantici, aţi dezvăluit părţi din biografia dumneavoastră, din viaţa dumneavoastră concretă. Sigur, în principiu, toate elementele de real, trecute prin filtrul rememorării şi al scrisului, capătă nuanţe ficţionale. Vă întreb: cît credit acordaţi vieţii reale ca să poată fi transformată în viaţă ficţională? Destul de puţin, chiar atunci cînd există o intenţie în acest sens. Viaţa reală nu poate fi transformată în …

Citeşte articolul

Ritmurile frînte ale literaturii

Despre proza scurtă a Gabrielei Adameşteanu

Cele două volume de proză scurtă ale Gabrielei Adameşteanu, Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă (1979) şi Vară-primăvară (1989) – reunite, mai întîi, în Opere II (2008) şi, ulterior, în Vară-primăvară (2012) – conţin în filigran aproape toate elementele prin care se caracterizează întreaga operă a scriitoarei. Deşi au autonomia lor, nuvelele pot fi citite şi ca scene dintr-un roman, deoarece, dincolo de subiectele propriu-zise dezvoltate …

Citeşte articolul

Paul Zarifopol şi utopia vieţii moderne

Andreea MIRONESCU - Afacerea clasicilor. Paul Zarifopol şi critica modernităţii

Andreea Mironescu reuşeşte, în cartea sa de debut, mai mult decît îşi propune. Ce anume realizează în plus, voi puncta în articolul de faţă. În argumentul studiului, autoarea precizează că unii critici care s-au ocupat de cazul lui Paul Zarifopol l-au considerat pe acesta un izolat şi un „învechit“. Avînd în vedere că autorul ideilor gingaşe s-a situat (cel puţin aparent) în afara timpului său …

Citeşte articolul