ÎN DEZBATERE

Un nou mod de raportare critică la local şi global

Există, bineînţeles, diferenţe majore între generaţiile active de critici: diferenţe de experienţă istorică, de sensibilitate culturală, de lecturi favorite, de viziune. Nu sînt sigur însă dacă putem vorbi de un conflict atît de grav între criticii literari afirmaţi în anii 2000 şi generaţiile anterioare. Observ destule conflicte inclusiv în interiorul noilor promoţii, dar şi solidarităţi transgeneraţionale. Faptul că Nicolae Manolescu a lansat, de curînd, ideea …

Citeşte articolul

La treabă!

Autoritatea profesională se cîștigă în timp, în critica literară, ca în orice altă profesiune. Fiindcă în ultimii ani am tot avut de-a face cu medicii, mi-a fost și mi-a rămas clar că e mai bine să optezi pentru un specialist veritabil, recunoscut ca atare, decît pentru un medic ce promite marea cu sarea, fără să aibă experienţa, poate nici cunoștin ţele pe care te bazai. …

Citeşte articolul

Despre canonul critic

Dragi prieteni, cred că prezenta intervenţie se abate de la traseul sugerat de întrebările voastre. Cu scuzele de rigoare, vă rog, totuşi, să acceptaţi şi perspectiva mea asupra a ceea ce ar putea constitui priorităţile dezbaterii legate de condiţia şi funcţia criticii literare. Discuţia acerbă despre canon, despre cum se „discută“ sau se „face“ el, a ascuns pînă acum nevoia stringentă de a configura canonul …

Citeşte articolul

Progresul şi gustul

După părerea mea, despre o „luptă între generaţii“ în critica literară de azi nu poate fi vorba – căci, în primul rînd, spaţiul public al criticii de întîmpinare, al foiletonisticii (cel decisiv, cel agresiv) este ocupat – aproape în exclusivitate – de semnatari care au între 25 şi 45 de ani (sigur, cu aproximaţiile şi excepţiile de rigoare). Deci: dacă e o luptă pentru putere …

Citeşte articolul

Introducere în noua ecologie a criticii literare

Din punctul meu de vedere, transfomările criticii literare de după 1990 sînt evidente şi normale, şi ele s-ar fi produs, desigur, mai devreme, dacă n-am fi avut un regim politic care, de la începutul anilor ’70, să fi făcut tot posibil să criogenizeze mecanismele sociale la stadiul lor de la începutul anilor ’60. Din acest punct de vedere, îi recunosc comunismului efectul nociv al unei …

Citeşte articolul

Criticul în bancul de piranha

Critica literară este o disciplină plină de vanitate. Criticul literar este un vanitos prin chiar faptul că-şi asumă cu seninătate (vom vedea însă ce se ascunde în spatele acesteia), în baza unei solide culturi literare, a unui schelet teoretic ranforsat cu titan, a unei structuri morale indiscutabile (voi reveni şi aici), ei bine, îşi asumă libertatea de a citi şi de a spune ce crede …

Citeşte articolul

Presa: libertate şi deontologie

O discuţie despre cum funcţionează presa românească – despre cum partizanatul presei se transformă, deseori, în derapaje de limbaj şi de comportament – este necesară. E foarte important – dincolo de polarizarea politică – să insistăm pentru păstrarea unor standarde profesionale şi de urbanitate în presa românească. Peisajul nu este încurajator, iar cei care scriu în aceste pagini ale revistei Observator cultural aduc în …

Citeşte articolul

Presa ca un cîmp de luptă

Nu am pretenţia că sînt echidistant politic. Ar fi şi absurd, date fiind atitudinile mele publice din ultimii ani şi faptul că am semnat eu însumi scrisori deschise cu implicaţii politice, de care nu am nici un motiv să mă dezic. Cred însă că lupta politică nu e un spaţiu al absolutismului etic (decît pentru cei cu reflexe autoritariste), ci al relativismului prin excelenţă. …

Citeşte articolul

Protestul celor 500 de civilizaţi şi restul barbarilor

Singurul lucru la care mă uit, rareori, la Antena 3 sînt ştirile. Am aflat cu mare greutate în ce-a constat atacul la persoană vizînd-o pe Andreea Pora, cu atît mai mult cu cît povestea despre un anume cîrnat la o anume sindrofie mai circulase în urmă cu ceva timp şi generase justificate reacții de ultragiu. „Reluarea“ de acum s-a dovedit, într-adevăr, imundă (şi …

Citeşte articolul

Ziarişti, publicişti şi războaie

Andreea Pora a fost supusă unui atac grosolan din partea unor angajaţi ai Antenei 3. Dreptul ei la demnitate a fost încălcat într-o manieră grotescă şi insuportabilă. Asta e cert.Ce rezultă de aici este însă mai puţin cert. 1. În presă avem, în linii mari, două profesii diferite: cea de ziarist şi cea de publicist/columnist. Singura legătură între cele două meserii e aceea …

Citeşte articolul

Paralogisme de război

1. „Și tabăra cealaltă mănîncă rahat.“ Paralogism: tu quoque. 2. „Cine nu e cu noi e împotriva noastră”, cu varianta „Cine e neutru e de partea răului”. Paralogism: falsă dilemă. 3. „Dacă semnezi/nu semnezi petiţia, ești un ticălos/un tîmpit/cumpărat de Băsescu (respectiv, de USL).” Paralogism: ad hominem. 4. „Comuniştii îşi …

Citeşte articolul

Revoluţia începe la Roşia Montană. Şi în cazul presei. Despre obscenitatea maximă

Modul în care subiectul uriaşului proiect minier din Apuseni a fost reflectat în mass-media l-am analizat pe larg în cartea Afacerea Roşia Montană. Concluzia (argumentele le găsiţi în carte) e că ne găsim în faţa unei coruperi fără precedent a presei din România postdecembristă, la toate nivelurile, cu un număr impresionant de instituţii media şi jurnalişti implicaţi, pe o perioadă de peste un deceniu, cu …

Citeşte articolul

„Afacerea Roşia Montană nu e o defecţiune a sistemului, ci sistemul însuşi“

Interviu cu Mihai GOŢIU

Afacerea Roşia Montană e o carte extrem de minuţios documentată şi foarte complexă. Cînd s-a născut interesul tău atît de puternic faţă de Roşia Montană şi cînd ai decis să faci o carte din investigaţia despre proiectul minier? Interesul pentru subiectul Roşia Montană s-a născut în etape. Mai întîi, au fost poveştile şi legendele cu vîlve, holoangări (căutători de aur) şi comori fabuloase (celebra comoară …

Citeşte articolul

Senzaţionala investigaţie a lui Mihai Goţiu despre Roşia Montană

Mihai GOŢIU – Afacerea Roşia Montană

Afacerea Roşia Montană… Sună ca „Afacerea Stroussberg“ sau ca „Afacerea Skoda“. Cele peste 500 de pagini, plus anexele, rezultat al unui deceniu şi mai bine de investigaţii în toate direcţiile posibile, alcătuiesc o carte care are toate şansele să candideze, cu succes, la titlul de cea mai complexă şi mai vastă anchetă jurnalistică din presa românească postdecembristă. O consider, de departe, cartea anului 2013, an …

Citeşte articolul

România, 2014: punere în abis

Mihai GOŢIU - Afacerea Roşia Montană

Lucrul cel mai sigur privitor la cartea lui Mihai Goţiu, Afacerea Roşia Montană, e că a trezit un foarte viu interes – pe de o parte, s-a vîndut bine, iar pe de alta, odată cumpărată, a circulat şi circulă în continuare intens printre prieteni. Explicaţia cea mai simplă a acestui succes e oportunitatea (timing-ul, cum ar spune unii): cu greu s-ar fi putut găsi un …

Citeşte articolul

Starea de normalitate

Mihai GOŢIU - Afacerea Roşia Montană

Toamna lui 2013 a oferit două evenimente ce s-ar putea dovedi cruciale pentru societatea românească în anii care urmează: manifestaţiile de stradă împotriva proiectului minier de la Roşia Montană (dar nu numai, problema gazelor de şist, cazul Pungeşti etc. avînd la rîndul lor o importanţă foarte mare) şi apariţia cărţii lui Mihai Goţiu, Afacerea Roşia Montană. În primul caz, e vorba despre apariţia unei diferenţe …

Citeşte articolul

„Afacerea Roşia Montană“ – o carte despre România

Un interviu cu Mihai Goţiu, realizat de Iulia Popovici, şi trei cronici la carte semnate de: Paul Cernat, Dumitru Cornel Vîlcu şi Horea Poenar

Mihai Goţiu este ziaristul care a scris cel mai mult, cel mai documentat, cel mai pasionat despre proiectul minier de la Roşia Montană, cu ani înainte ca subiectul să devină centrul celei mai ample mişcări de protest post-1990. Cartea pe care a publicat-o, la Editura TACT, la sfîrşitul lui 2013 – Afacerea Roşia Montană – e o radiografie detaliată a contextului demarării acestui proiect, …

Citeşte articolul

Scriitorii basarabeni şi România culturală

Integrare, sincronizare sau evoluţie paralelă?

Observator cultural propune o dezbatere despre viaţa literară de dincolo de Prut, despre interacţiunea scriitorilor români din România şi din Republica Moldova. Acest dosar pune în discuţie cîteva teme ale vieţii literare din Basarabia, despre care scriitorilor basarabeni nu prea le place să vorbească, uneori din orgoliu, alteori de teama sterilităţii dezbaterilor. Dezbaterea aduce laolaltă opinii ale unor scriitori cît mai diferiţi, din mai multe …

Citeşte articolul

Falanga basarabeană

M-am întristat mereu cînd am aflat cîţi scriitori basarabeni şi-au dorit să ajungă la un tîrg de carte în România, ba mai mult, şi-au dorit să ajungă la lansările propriilor cărţi, dar nu au putut din cauze care nu ţin de ei. Tot aşa cum m-a întristat şi dispariţia unui şir de reviste literare de la Chişinău, reviste care au constituit un fenomen în viaţa …

Citeşte articolul

Scriitori basarabeni şi realitatea culturală românească

Răspund: Vitalie Ciobanu, Vasile Gârneţ, Savatie Baştovoi, Moni Stănilă, Mircea Ciobanu, Mihail Vakulovski, Ion Buzu, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Alexandru Vakulovski, Liliana Corobca, Vasile Ernu, Diana Epure

1. Cînd aţi fost ultima oară la un eveniment literar organizat în România? 2. V-aţi simţit vreodată nedreptăţit sau, din contră, favorizat în spaţiul românesc, pentru că sînteţi scriitor basarabean? 3. Ce vă surprinde, plăcut sau neplăcut, în viaţa literară din Republica Moldova? Vitalie CIOBANU 1. Întrebarea mă pune în dificultate, deşi n-ar trebui. Nu am mai fost, cred, mai bine de …

Citeşte articolul