POLEMICI

Ce-şi aminteşte Al. Călinescu despre Roland Barthes

Săptămîna trecută, cu ocazia centenarului Roland Barthes, criticul ieşean Al. Călinescu – într-un comentariu difuzat de Radio Europa Liberă şi prezentat pe site-ul europalibera.org –, unul dintre cei care cunosc bine, s-ar zice, opera eseistului francez, scrie: „Barthes s-a aflat, imediat după război, la Bucureşti. A lucrat la Institutul Francez, înainte ca acesta să fie închis de regimul comunist. Nicăieri nu face Barthes vreo aluzie …

Citeşte articolul

Refugierea în „gîndirea de stînga“

Universitarul sibian Radu Vancu, într-un articol din revista Timpul (august 2015), a contestat logica argumentului meu din textul despre „arhipelagul penal al capitalismului“ (Observator cultural, nr. 782, 24 iulie 2015). Fiind acuzat de „gîndire de stînga“, nu pot decît să accept această etichetă incompletă şi nedreaptă ideologic, dar şi Radu Vancu ar trebui să recunoască public că îşi asumă o „gîndire de dreapta“. Cuprins de …

Citeşte articolul

De ce nu poţi să fii anticomunist fără să înţelegi marxismul

Menţionîndu-mi numele, domnul Andrei Pleşu a publicat în Dilema veche (nr. 572, 29 ianuarie-4 februarie 2015) mai multe citate disparate şi neconvingătoare despre natura malignă a marxismului, pe care ar fi trebuit să se concentreze criticii volumului O idee care ne suceşte minţile (Editura Humanitas, 2014). Nu pot să răspund la citate decît cu alte citate, de data aceasta contextualizate, dar şi cu o bibliografie …

Citeşte articolul

În chestia unei aberaţii

Recentele indignări ale doamnei Doina Jela de pe site-ul contributors.ro privind aşa-zisele mele acuze despre „antisemitismul Monicăi Lovinescu“ din articolul „Eşecul anticomunismului postcomunist“ merită o replică pe măsură. Trec peste rechizitoriul patetic privind „involuţia“ mea ideologică: nu am a da explicaţii doamnei Doina Jela, căreia nu am avut a-i reproşa băsismul militant. Trec şi peste persuasiunea vecină cu cenzura pe care, în calitate de redactor …

Citeşte articolul

Statuia cu telefon

Dacă cineva mai păstra iluzia că actul de a publica în România literară ar reprezenta şi altceva decît un pas în procesul exercitării puterii, iată răspunsul în articolul semnat de Nicolae Manolescu (nr. 5, 30 ianuarie 2015) săptămîna trecută (lui Alex Goldiş i se reproşează că a susţinut o rubrică în publicaţia condusă de Gabriel Chifu – pentru a aminti doar un exemplu care converteşte …

Citeşte articolul

Eşecul anticomunismului postcomunist

Dragă Alex, Intru direct în subiecte, că-s multe… Revoluţia din decembrie ’89 a „dezgheţat“, ştim cu toţii, conflicte interinstituţionale şi clivaje sociale mai vechi, ţinute sub capac în anii ceauşismului şi greu de controlat ulterior, în condiţiile disoluţiei autorităţii Statului şi dată fiind timorarea unor instituţii de forţă aflate în curs de reinventare. Minus, poate, diversiunea teroriştilor, cam tot ce a urmat în 1990: manifestaţiile …

Citeşte articolul

Stînga românească „originală“ şi Grupul de Magie Socială

Dragă Paul, Mi se pare SF că trăim în anul 2015, cînd îmi amintesc de prospecţiile douămiiste ale anilor 80... Şi totuşi, lucrurile se schimbă mult mai lent decît pretind discursurile. În măsura în care stînga este un discurs, o naraţiune care pretinde că vorbeşte despre realitate, am motive atît de adeziune, cît şi de critică. Dar, ca să subscriu şi eu la ceea ce …

Citeşte articolul

„Cum poţi să fii cu adevărat de stînga?“

Dragă Alex, Îţi fac toate urările de bine în noul an. Întrebarea pe care o lansezi, mai mult sau mai puţin retoric: „Cum poţi să fii cu adevărat de stînga?“, mi se pare un foarte bun titlu de carte. Ea aminteşte, inevitabil, de Montesquieu şi ale sale Scrisori persane… Nu cred că opiniile mele privind incompatibilitatea dintre opţiunea de stînga şi votul pentru Iohannis sînt …

Citeşte articolul

Ion Iliescu şi împărăţia celor de duh săraci

Dragă Paul, Aş fi tentat să spun că mă îngrijorează puţin ultima ta scrisoare, dar n-aş vrea ca începînd aşa să fac cu ochiul celor care abia aşteaptă să te, să ne, taxeze. De fapt, nu toată scrisoarea, ci două puncte ale ei. Dar nu pot începe fără să-ţi spun că sînt de acord cu critica scrisorii deschise adresate preşdintelui ales şi …

Citeşte articolul

De ce prefer ţigări cu filtru?

Al patrulea răspuns către Alexandru Matei; din noul număr al revistei „Observator cultural“

Dragă Alex, Deşi încerc de vreo săptămînă să mă acomodez cu „infernul Facebookului“, sînt perfect la curent cu ceea ce-mi recomanzi din reţea. Scrisoarea lui Ion Iliescu am citit-o mai demult din presa online (am găsit-o şi pe blogul său), iar „fragmentul viral de pe Facebook“ al lui H.-R. Patapievici, cu satanizarea înaripată a stîngiştilor şi restul, l-am citit de pe Hotnews.ro. Sînt, de altfel, …

Citeşte articolul

„Cuminţenia pămîntului“, exerciţii de evaluare

Cu mai bine de jumătate de veac în urmă, urmăream, plin de uimire, înflăcărarea cu care Petru Comarnescu vorbea despre Brâncuşi. Figura sa leonină căpăta o aură mistică, pomeţii i se aprindeau, ochii aruncau fulgere, coardele sale vocale emiteau sunete cu amploare de trăznet asupra sălii încordate la maximum, veritabilă arenă în plină desfăşurare a coridei. Cu toate că era marginalizat şi nu putea semna …

Citeşte articolul

Precizări la o intervenţie pe site-ul revistei

Cuminţenia pămîntului, foto autor anonim, MNAR În numărul 744 al revistei Observator cultural, din 17 octombrie 2014, Henry Mavrodin a acordat un interviu lui Ovidiu Şimonca, în care s-a referit şi la opera Cuminţenia pămîntului de Brâncuşi, afirmînd: „Am expertizat opera, la data revendicării acesteia de către moştenitori. O operă fundamentală pentru cultura universală e tăvălită prin promiscuitatea culturală actuală. După …

Citeşte articolul

Arca relei-credinţe

Pe marginea unor comentarii despre Ion D. Sîrbu

Am ezitat înainte de a scrie însemnarea de faţă. Ea porneşte de la comentariile insistente de care a avut parte, pe site, de la un anumit cititor, materialul meu, „«Valea Jiului, o cetate de suflete tari». Istoria unui interviu“, apărut recent, cu prilejul comemorării a 25 de ani de la moartea lui Ion D. Sîrbu. Cum la mijloc este imaginea scriitorului, am decis să intervin. …

Citeşte articolul

O restanţă: disidenţa

Cuvintele au mizele lor. De 25 de ani lumea literară se luptă în jurul sintagmei „rezistenţă prin cultură“. În funcţie de cum umplem noţiunea, în ea intră doar Paul Goma şi foarte puţini alţi cîţiva sau lasă loc şi lui Nichita Stănescu ori chiar lui Ion Lăncrănjan (doar a fost cenzurat). Dinspre „povestea Dorin Tudoran“ a venit şi întrebarea ce înseamnă „disident“, într-o interpretare riguroasă …

Citeşte articolul

Minciunile şi manipulările lui Gabriel Andreescu

Am fost surprins să descopăr că respectabila revistă Observator cultural a publicat în numărul 736, din 23 august 2014, sub semnătura lui Gabriel Andreescu, o serie de minciuni şi calomnii la adresa mea. Unele dintre aceste aserţiuni ar fi fost uşor de verificat înaintea publicării lor. Din respect pentru cititorii revistei, care merită să fie informaţi corect, demontez punctual minciunile şi manipulările lui Gabriel Andreescu. …

Citeşte articolul

Cum se face o porcărie (V)

De ce toată această discuţie despre trecutul unor semeni, aflaţi printre noi sau deja morţi? Ce mai contează astăzi cum s-au comportat pe vremuri Dumitru Radu Popescu, Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Iorgulescu, Paul Goma, Alexandru Vişinescu, Ion Iliescu – ca să dau o listă cît mai eclectică? Răspunsurile la astfel de întrebări ar trebui să fie clare la începutul oricărei dezbateri privind colaboraţionismul. Dar nu …

Citeşte articolul

Cum se face o porcărie (IV)

Cum au putut apărea tensiuni între disidenţi, oameni împărţind convingeri şi atitudini rezistente la presiuni, intens solidari pînă în 1989, colaborînd indirect, peste graniţe, sau direct, cu cei ajunşi în Lumea liberă? Dacă urmăreşti lista lor: Paul Goma, Doina Cornea, Vasile Paraschiv, Radu Filipescu, Dan Petrescu, Dorin Tudoran, Mariana Celac (lista poate continua), toţi au perceput natura malignă a puterii instalate în zorii revoluţiei, patronate …

Citeşte articolul

Cum se face o porcărie (III)

De unde interesul lui Dorin Tudoran şi, mai general, al vînătorilor de „pete“ pentru relaţiile cu Securitatea ale unor oameni de cultură de anvergura lui Marino, Botez, Iorgulescu, Doinaş, cunoscuţi mai curînd pentru opoziţia lor faţă de politica culturală a regimului? Ideea care se află la subsolul acestei întreprinderi pare să fie dorinţa, necesitatea, obligaţia morală de a condamna pe oricine nu a fost în …

Citeşte articolul

RĂSPUNS DOMNULUI LIVIU ORNEA. Regăsirea în şcoală

Domnul Liviu Ornea, ale cărui judecăţi avizate şi echilibrate le citesc de cîte ori am ocazia şi le preţuiesc întotdeauna, îmi face onoarea de a se ocupa (în articolul „Blestemată şcoală!“ din nr. 729 al revistei Observator cultural) de unul dintre textele mele publicate pe platforma Contributors.ro („Cine ne bate copiii“). Atît cît pot eu să-mi dau seama (dacă greşesc, îmi cer scuze în avans …

Citeşte articolul

PRIMIM LA REDACŢIE. Cîteva precizări din partea conducerii Muzeului Ţăranului Român

Despre expoziţia lui George Vasilescu Domnul Bogdan Diaconu îmi face onoarea de a-mi dedica un întreg articol înAdevărul din 25 iunie. Din păcate, pentru domnia sa, articolul nu îi face deloc onoare, fiind unul care dovedeşte lipsa unor elementare bune maniere, fiind plin de insulte, absolut gratuite, şi de aprecieri care aduc atingere drepturilor de care beneficiază toţi cetăţenii României, potrivit Constituţiei. În …

Citeşte articolul