POLEMICI

Cum se face o porcărie (II)

Chipuri ale nedreptăţii: Vasile Vetişanu – o decizie devastatoare

Neaşteptata acţiune de decredibilizare cu care Dorin Tudoran a întîmpinat sezonul estival al anului 2014 are ca litigiu de suprafaţă opoziţia dintre rezultatul investigaţiilor mele în arhiva CNSAS şi alegaţiile numeroşilor interesaţi care şi-au dat cu „părerea“ privitor la relaţiile unor personalităţi cu autorităţile comuniste. Mă voi opri asupra dimensiunii subiective ale cercetării pe care o fac de peste zece ani. Bănui că motivaţia lor …

Citeşte articolul

Cum se face o porcărie (I)

Istorii de familie

Am oroare să aduc în public discuţii ochi în ochi, chemări telefonice, înţelegeri între intimi. Am o cultură a discreţiei, cea a unui om pe a cărui tăcere se poate conta. Montajul cuplului Dorin Tudoran – Radu Ioanid şi entuziasmul comentariilor ostile au rupt echilibrul dintre ce este privat şi ce este public; ele deschid o nouă cale eforturilor de decredibilizare a muncii şi a …

Citeşte articolul

Nu eu sînt ţinta

Scrisoare închisă domnului Gabriel Andreescu

Domnule Gabriel Andreescu, În ceea ce priveşte comentariul pe care l-aţi întocmit despre cartea mea Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş (Observator cultural, nr. 730, 11 iulie 2014), am de făcut următoarele precizări. Concluzia afirmaţiilor dumneavoastră, concluzie care, totodată, reprezintă premisa, este că „«Aportul» ei la «cazul Doinaş» este transformarea analizei într-o diatribă la adresa omului şi literatului elaborată pe mai mult de 300 de …

Citeşte articolul

Responsabilitatea Uniunii Scriitorilor faţă de Ştefan Aug. Doinaş

Articolul pe care l-am publicat în revista Contemporanul în luna aprilie 2014, cu titlul „Greşeli ale CNSAS care au făcut victime. Cazul Ştefan Aug. Doinaş“, documentează cîteva dintre nedreptăţile suferite de poetul cărturar: în anul 2003, a fost calificat de CNSAS drept informator, fără derularea procedurilor obligatorii în asemenea situaţii, fapt care i-a permis lui Adrian Păunescu să-l calomnieze în plină şedinţă de Senat, iar …

Citeşte articolul

Cazul Mircea Iorgulescu. Vînătoarea de ţapi ispăşitori nu este dezbatere pe plan moral

În articolul „Cazul Mircea Iorgulescu: confuziile unei reabilitări pripite“ (Observator cultural, nr. 727, 19-25 iunie 2014), domnul Tudor Ţepeneag face trimiteri ample la un text pe care l-am publicat în două numere din România literară în luna februarie („Compromiterea lui Mircea Iorgulescu: responsabilităţi“ – nr. 7, din 14 februarie, şi nr. 8, din 21 februarie 2014), privitoare la relaţia lui Mircea Iorgulescu cu regimul comunist. …

Citeşte articolul

PRIMIM LA REDACŢIE. Cazul Mircea Iorgulescu: confuziile unei reabilitări pripite

În numerele 7 şi 8 ale revistei România literară (din 14 şi 21 februarie 2014, AICI şi AICI) au fost publicate cele două părţi ale articolului semnat de Gabriel Andreescu şi intitulat „Compromiterea lui Mircea Iorgulescu: responsabilităţi“. În mod ciudat, articolul a fost publicat cu foarte puţin înainte de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 20 februarie 2014, prin care s-a anulat sentinţa …

Citeşte articolul

Art Safari, pro şi contra

Conform intenţiilor organizatorilor, Art Safari s-a dorit „primul pavilion profesional și public de artă, destinat deopotrivă artei de patrimoniu şi artei contemporane din România, ce va reuni peste 100 de galerii şi dealeri de artă, dar și muzee și institute culturale, atît din ţară, cît şi din afara ţării. Tot organizatorii explică de ce au ales Bucureştiul pentru acest eveniment: „Art Safari Bucureşti încearcă să …

Citeşte articolul

Care struguri?

Răspunsul pe care i l-am dat lui Alex. Goldiş pentru ancheta revistei Steaua despre „moartea cronicii literare“ a stîrnit reacţii pro şi contra. Pro s-a pronunţat, succint, Mihai Iovănel în Cultura. Contra – mai pe larg, Daniel Cristea-Enache. Articolul Strugurii sînt acri?, din România literară nr. 22, din 23 mai a.c., nu este însă un text în apărarea onoarei nereperate a cronicii de întîmpinare. Nici …

Citeşte articolul

Precizări la un jurnal inedit al Monicăi Lovinescu

În Adevărul din 21 mai, a apărut un fragment dintr-un jurnal inedit al Monicăi Lovinescu: Jurnal inedit 2001-2002, pe care Editura Humanitas îl lansează la această ediţie Bookfest. Fac următoarele precizări: Din 1968 şi pînă în 1975, m-am dus în mai multe rînduri la Paris, în calitate de cetăţean şi scriitor român. Am fost primit cu mare entuziasm de Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. În …

Citeşte articolul

Caracter eclectic

Între 22 şi 25 mai 2014 a avut loc, la Bucureşti, prima ediţie Art Safari, manifestare internaţională de artă, prima de o asemenea amploare din România. În jur de o sută de galerii, muzee, case de licitaţie şi instituţii culturale, majoritatea autohtone, cîteva din ţări europene, s-au reunit pe simezele şi în spaţiile Pavilionului de Artă Bucureşti, amplasat în Piaţa Palatului, în proximitatea onorantă a …

Citeşte articolul

Mai e mult pînă departe

Chiar dacă are un nume încărcat de exotism, Art Safari, organizarea unui tîrg de artă în Bucureştiul bine temperat nu poate fi decît un fapt notabil. Nu este vorba însă despre un tîrg de artă obişnuit, aşa cum se întîmplă deseori în Capitala noastră, la Sofitel, la Muzeul Ţăranului Român, pe şoseaua Kisseleff, la Romexpo sau la Primăria de la Obor. În cazul de faţă, …

Citeşte articolul

Art Safari, pro şi contra

Confirm intenţiilor organizatorilor, Art Safari s-a dorit „primul pavilion profesional și public de artă, destinat deopotrivă artei de patrimoniu şi artei contemporane din România, ce va reuni peste 100 de galerii şi dealeri de artă, dar si muzee și institute culturale, atît din ţară, cît şi din afara ţării“. Tot organizatorii explică de ce au ales Bucureştiul pentru acest eveniment: „Art Safari Bucureşti încearcă …

Citeşte articolul

Epitetele trec, întrebările rămîn

Întrebări privind ideologia, practicile şi cercetarea comunismului

Întrebările – prin conţinut, formă, direcţie epistemică şi socială – pot informa despre starea cunoaşterii, dar şi despre deschiderea spre dialog, explorare, verificare intersubiectivă a indivizilor şi societăţilor. Sistemele sociale închise, totalitare, precum şi persoanele cu orientări autoritariste, narcisiste, egolatre, dogmatice, ascunse sau ignorante refuză întrebările în moduri diferite. Parte dintre întrebările de mai jos au fost adresate lui Vladimir Tismăneanu de-a lungul timpului, fie …

Citeşte articolul

PRIMIM LA REDACŢIE. O teorie logică asupra autorităţii sau despre (auto)păcălirea zeiţei Minerva

Pesemne că, şi din cauza educaţiei sale pozitivist-scientiste, „omul recent“ îşi închipuie forul cel mai înalt al ştiinţei – Academia – ca fiind, prin excelenţă, instituţia laică sacrosanctă ce adăposteşte o minoritate de arhierei ai ştiinţei, academicienii, incapabilă să gireze, de la înălţimea olimpiană a autorităţii sale, mimetismul şi compilaţia cu pretenţii academice ori păcăleala intelectuală din ştiinţă şi cultură. Aşa că, pe baza unor …

Citeşte articolul

Noua critică. Dreptul la diferenţă

În cele mai recente articole publicate în România literară şi Adevărul, criticul Nicolae Manolescu exprimă cîteva nedumeriri şi stupori despre noua critică românească şi acuză trei critici: pe Andrei Terian, Paul Cernat şi Bogdan-Alexandru Stănescu. În legătură cu Paul Cernat, Nicolae Manolescu sugerează că nu l-a citit pe Gherea („L-ai recitit măcar pe criticul de la Contemporanul, Paul Cernat? Îţi fac creditul intelectual de a …

Citeşte articolul

Tot Maiorescu şi Gherea?

În editorialul din numărul 16 al României literare, intitulat „Cui i-e frică de Titu Maiorescu?“, Nicolae Manolescu comentează pe patru coloane volumul meu Critica de export, publicat la sfîrşitul anului trecut. Dincolo de opiniile negative ale criticului, faptul mă onorează în sine, întrucît am pentru dl Manolescu nu doar o adîncă recunoştinţă, ci şi o imensă admiraţie profesională. Nu mă aşteptam ca dl Manolescu …

Citeşte articolul

Nicolae Manolescu şi posteritatea lui critică

În ultimele săptămîni, dl Nicolae Manolescu pare cuprins de o nelinişte stranie faţă de „cei care vin“ (au venit deja) în critica autohtonă de după 2000. În numerele 15 şi 16 pe anul în curs ale României literare, nu mai puţin de două editoriale sînt dedicate, într-un fel sau altul, sussemnatului şi lui Andrei Terian:„Război «soft» între tineri şi «bătrîni»“, respectiv„Cui i-e frică de Titu …

Citeşte articolul

Îi înţeleg din ce în ce mai bine pe bătrînii critici

În ziarul Adevărul de săptămîna trecută, domnul Nicolae Manolescu îmi face onoarea de a mă utiliza pe post de cobai reprezentativ pentru tînăra critică de întîmpinare. Primesc rolul eclatant de încasator al al unor superbe exerciţii de demolare analitică, în urma cărora rămîn un tînăr posesor de gust, analist literar talentat dar, hélas, un om lipsit de cultură literară. Aş adăuga aici, ca un fel …

Citeşte articolul

Post-scriptum

Deşi eseul Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism îşi anunţa tema chiar prin titlu şi subtitlu, comentariile unor cititori, pe site-ul revistei Observator cultural, au arătat, nu cu totul surprinzător, persistenţa unor regretabile confuzii. Rămîn sceptic în privinţa şanselor de a clarifica ceea ce deja era clar pentru cine voia să citească atent textul publicat în Observator cultural (nr. 714 & 715/2014), dar …

Citeşte articolul

Andrei Cornea, Tom şi Jerry

Pînă acum, se ştia că tot românul se pricepe la fotbal şi la politică. Dar iată că un filolog, domnul Andrei Cornea, se pricepe (şi) la televiziune. Acum, ce mare lucru televiziunea? Ca fotbalul sau politica, televiziunea e o prezenţă cotidiană. Prin urmare, nu poţi să nu te pricepi la ea, dacă o consumi măcar la răstimpuri. Şi, de fapt, în lipsa unei expertize, intelectualul, …

Citeşte articolul