Rubrici

Lui Gheorghe Grigurcu

(anno aetatis suae LXX)

Unii trăiesc în dulce târg iar alţii,-n târg amar; la unii timpul dă în pârg, cu alţii e avar; eu ştiu cât ţi-ar fi fost pe plac să fi trăit în burgul poetului de pe Feleac, – şi te salut, Grigurcu. Unii rezidă-n câte-un parc, mai mulţi, stau prin ogrăzi; de-aleanul, cum să te descarc, al dragii tale-Orăzi? – care sporeşte-n ceasul gri când se întoarce-amurgul... ’Nainte de-a se înnegri, eu te salut, Grigurcu. Ne ducem traiu-ntr-un exil, în contra lui nu-i …

Citeşte articolul

Viteză și mobilitate (prolegomene pornind de la G.M. Cantacuzino)

„Se vorbeşte mult astăzi despre «omul de pe stradă». E invocat în calitatea sa de filozof mucalit şi sceptic. Cu toate că a devenit o formulă literară, el nu este atît de uituc precum s-ar putea crede. Fiecare din noi joacă, la rîndul lui, acest rol anonim. Strada, decor monoton limitat numai pe două părţi de-a lungul căruia personajul nostru fuge mereu după umbra sa, …

Citeşte articolul

Lumea românească

Amintirile colonelului Lăcusteanu (Editura Polirom, 2015, text integral, stabilit după manuscris, note şi indici de Rodica Pandele Peligrad – o muncă laborioasă şi de apreciat pentru recuperarea în forma originală a unui text ce a circulat mereu cu omisiuni şi lecturi lacunare – prefaţă, excelentissimă, bine articulată sub toate aspectele, de Mircea Anghelescu, un bun cunoscător al domeniului numit trecutul românesc) este o carte fascinantă. …

Citeşte articolul

Din nou despre avangarda românească

Problemele avangardei româneşti trebuie abordate într-un mod serios, fără parti-pris-uri politice sau naţionaliste, în primul rînd. În general, mişcările de avangardă din spaţiul european pot fi definite în diverse feluri: ele pot fi considerate filozofii sau curente cultural-artistice sau interpretate ca teorii mai mult sau mai puţin explicite ale modernităţii tardive sau ale postmodernismului în feluritele sale întrupări. Fiecare definiţie va conduce la o interpretare …

Citeşte articolul

I Love Cicciolina

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Bilanţuri, topuri, proiecţii

2015 a fost al doilea an consecutiv cu cîte o carte originală apărută săptămînal în fantastica românească. Bineînţeles, această frecvenţă este doar o metaforă jurnalistică, fiindcă majoritatea apariţiilor au fost grupate în jurul marilor tîrguri de carte, Bookfest şi Gaudeamus, de la începutul verii şi sfîrşitul toamnei. Din punctul de vedere al genului, science fiction-ul (sau science-fictionul) pierde în continuare teren în faţa fantasy-ului, cu …

Citeşte articolul

Traduceri aminte: Raymond Queneau

Puţin îmi pasă Nu-mi pasă că azi-mâine nu vor mai fi pe lume nici oasele nici nasu nici limba mea şi n-o să-mi pese vreodată mie un moft pe nume Raymond născut dintr-unu ce s-a numit Queneau Nu-mi pasă ce s-o face cu vai hârţogăraia cu Sena cu urâtu de fiecare zi Nu-mi pasă mie care mă joc de-a puia-gaia cu moartea descântând-o-ntr-un şir de poezi’ Nu-mi pasă Dulce noaptea se scurge prin găvane de …

Citeşte articolul

DE-CLIC(K)/ATELIER DESCHIS. Europa acum

Europa nu are cap. Sau pare a-şi fi pierdut capul, „direcţia“, cum se spune azi într-un anumit argou. Sau, mai exact, ceea ce iese la iveală este nepregătirea ei, am putea spune chiar: improvizaţia. În ciuda unei organizări şi a unei legislaţii pletorice, stufoase, baroc-labirintice, excesiv de tehnicizate – de parcă ar fi o maşină; dar poate că tocmai asta este şi, mai mult, doreşte …

Citeşte articolul

LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. De toate pentru toţi

- Bill Bryson este un nume deja cunoscut pe la noi. Ca şi Alain de Botton, a făcut gazetărie, a fost şi profesor universitar, a scris/ scrie cu eleganţă şi erudiţie, dar şi cu inteligenţă şi farmec, despre foarte mult lucruri. Teme. Subiecte. Unele de mare suprafaţă intelectuală, altele, glose despre te miri ce. Capitole: „Cum se contruieşte un univers“, „Bine aţi venit în sistemul …

Citeşte articolul

EVADĂRI DIN BIBLIOTECĂ. La Balcic

Consideraţii primordial turistice în extrasezon

Ofensiva turismului pe litoralul bulgar al Mării Negre a scos din anonimat o salbă de aşezări impuse, în ultimii 30-40 de ani, atenţiei internaţionale: Albena, Nisipurile de Aur, Constantin şi Elena, Nesebar, Burgaz, mai nou Sozopol ş.a. Afluenţei lor estivale în plină expansiune i se adaugă prestigiosul Balcic, beneficiarul unei aure istorice de cînd Regina Maria a României a ales localitatea pentru un cuib preferenţial …

Citeşte articolul

I LOVE ZIDUL PLÂNGERILOR

Citeşte articolul

I LOVE FENIMORE COOPER

Citeşte articolul

TANDEM. Puppenspiel

Cine pe cine trage de sfoară sau pe sfoară, nu este foarte lesne de zis: oricum, nu pare (o spun a mia oară) a fi vreun leu ce rage, mai dându-le şi plesne cu laba peste crupă, unde ţesutu-i fraged, păpuşilor din trupă, ca să le (când, în glezne, au plumb) pună-n mişcare Fiind un Puppenspiel, acesta, altu-i şpilul, mai dosnic, mai tiptil, că până nici copilul ălui carele este (dintr-una dintre loje, dar care, care, care ?), stăpânul lumii-aceste de-apatice fantoşe, nu înţelege cum le pune …

Citeşte articolul

T-SHIRT. Rîsul şi senilitatea. Despre stoarcerea lui Brâncuşi

Scurt manual al confuziilor politice

Din punctul de vedere al reaşezărilor ideologice, dar şi din cel al subtilităţii înţelegerii spaţiului cultural definit de vizualitate, Die Gegenwart der Moderne este una dintre expoziţiile de referinţă ale anului 2015. Parcursul creat în sălile MUMOK (Museum Moderne Kunst, Viena) acumulează obiecte neaşteptate, savuroase, de la machete de publicaţii la sculpturi gigantice, de la pînzele derizorii ale lui Buren la modele de arhitectură semnate …

Citeşte articolul

DE-CLIC(K)/ATELIER DESCHIS. Bucureşti, oraş închis (temă electorală)

Titlul acestui articol face o evidentă trimitere la acela al celebrului film din 1945 al lui Roberto Rossellini, Roma città aperta, şi mă face deja melancolic: Bucureştiul este un oraş, fabulos ca orice mare oraş (singurul mare oraş al României!), care îşi aşteaptă încă filmul. Sau poate, de fapt, ca să-şi merite filmul, ca să poată deveni epopee cinematografică, el este un oraş care îşi …

Citeşte articolul

LECTURI ÎN VREMURI DE AUSTERITATE. Arta prozatorilor români

Mărturisesc de la bun început, ca să nu fiu acuzată imediat de plagiat, că titlul articolului meu este preluat de la Tudor Vianu, autorul – între multe altele – al unei cărţi pe care o recomand tuturor celor interesaţi de proza românească. Se întîmplă că multe cărţi notabile, de proză sau publicistică, aparţinînd unor importanţi scriitori ai ultimelor decenii apar şi trec într-un neverosimil anonimat. …

Citeşte articolul

INTERSECȚII. Ce ne va aduce noul an?

La fiecare început de an ne punem, explicit sau nu, întrebarea de mai sus. Din teamă? Cu speranţa că vom găsi un răspuns care să ne încurajeze şi să ne ţină pe drumul pe care ne propunem să-l urmăm? Pentru a ne forţa să privim prin ceaţa unui viitor incert şi imprevizibil? Probabil fiindcă nu avem un răspuns clar la toate aceste întrebări, preferăm aniversările: …

Citeşte articolul

AVALON. Boicot şi retragere istorică

Teza – seducătoare! – a „boicotării“ istoriei de către români, lansată, la vremea ei, de Lucian Blaga, acceptată necritic de tînărul Cioran şi devenită ulterior unul dintre locurile comune ale filozofării pe teme etnice din România, nu este, la drept vorbind, decît o metaforă; una autoflatantă, căci face din relativa tăcere a izvoarelor scrise la adresa românilor un merit al acestora, transformînd un accident istoric …

Citeşte articolul

Citiți Observator cultural!

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Darul lui Florin Manolescu

Cele trei cărți cu care Florin Manolescu a schimbat fața literaturii sf din România sunt, în ordine anticronologică: Mentaliștii (Cartea Românească, 2009), Misterul Camerei Închise (Humanitas, 2002), Literatura SF (Univers, 1980). Cele două culegeri de povestiri constituie, măcar pentru felul cum își dau replica peste timp – micro-seriale ca „O conferință de pomină“ în pereche cu „Revanșa“ – un model de consecvență în construcția de …

Citeşte articolul