Cuvant cheie: solenoid

Granițele criticii literare, eseisticii și discursului despre literatură, muzică și film sînt estompate în video-eseurile lui Tudor Crețu despre scriitori români, cineaști și muzicieni. Ceea ce autorul propune este o nouă specie în care mediul video devine spațiu de reflecție transgresiv asupra autorilor abordați. În episodul de azi ne întâlnim cu Mircea Cărtărescu.

Prima parte a cronicii poate fi citită AICI. Cum realitatea pe care vrea să o mărturisească şi, în acelaşi timp, să o facă inteligibilă scriind-o este una ieşită din comun, în afara tiparelor, diaristul, care consemnează meticulos istoria anomaliilor sale, îşi declară aversiunea faţă de orice formă consacrată a literaturii, faţă de roman mai ales. Singura tensiune acceptabilă este cea mistică: „Aşa trebuia să fie literatura …

Prima parte a cronicii poate fi citită AICI. Solenoid nu este doar povestea celui care, după citirea poemului Căderea la Ce­naclul Lunii, a ratat pentru totdeauna recunoașterea și impunerea în lumea literară, eșec social marcat prin „condamnarea“ la o viață anonimă de profesor într-o școală din Colentina (și care are, așa cum am arătat deja, mize existențiale mult mai înalte). În tradiția marilor romane ale lui …

După încheierea trilogiei Orbitor, Solenoid este cel mai ambiţios proiect literar al lui Mircea Cărtărescu, una dintre cele mai discutate şi analizate cărţi apărute la sfîrşitul anului trecut. În acest număr, vă propunem şapte perspective diferite asupra romanului semnate de Şerban Axinte, Bianca Burţa-Cernat, Bogdan Creţu, Adina Diniţoiu, Cezar Gheorghe, Alina Purcaru şi de Bogdan-Alexandru Stănescu.  

Din lipsă de spaţiu, voi începe acest text abrupt, fără nici o introducere, fără a stabili relaţionări între scrierile în proză ale lui Mircea Cărtărescu şi fără a aproxima obsesiile „universului ficţional“ – foarte cunoscute cititorilor. Aşadar, direct în subiect. De la autorul Nostalgiei şi al Orbitorului au existat şi exisă în continuare aşteptări foarte mari. El nu prea are voie să greşească, fiecare nouă apariţie …

Faptul că, de cîțiva ani, Mircea Cărtărescu a rămas într-o competiție pe care o poartă, în mare parte, cu sine însuși nu ar trebui să ne mai mire. Solenoid este o adevărată summa a temelor și ideilor din operele precedente și, alături de Nostalgia și de trilogia Orbitor, adaugă o piesă majoră unui proiect prozastic urmărit după 1989 cu o tenacitate și perseverență rar întîlnite …

Un creier hrănit cu literatură şi care a făcut din literatură principala cheie de înţelegere a lumii se trezeşte, brusc, înlăturat de la masa celor care şi-ar putea spune vreodată scriitori. Exclus definitiv, printr-un accident al destinului, din anturajul candidaţilor la glorie şi aruncat, pentru tot restul vieţii, în lumea măruntă a profesoratului la o şcoală de cartier, dintr-un oraş înfundat în tristeţe şi ruină, …

Circulă printre cititorii mai mult sau mai puţin fideli ai lui Mircea Cărtărescu un mit al incomprehensibilităţii scrisului acestui autor, ca semn al elecţiunii şi ca blazon nobiliar. Conform adepţilor acestui mit, nu oricine îl poate citi şi înţelege pe autorul Levantului şi al Orbitorului, întrucît ceea ce scrie el e mai mult sau e altceva decît literatură: e text „inspirat“, scriptură, revelator al sacrului, …

Publicînd în 2015 Solenoid, un nou roman de dimensiuni impresionante (peste 800 de pagini), după trilogia Orbitorului, Mircea Cărtărescu demonstrează, pe de o parte, că are o vitalitate şi o putere de creaţie ieşite din comun, iar pe de altă parte, dă dovadă de o rară consecvenţă cu sine, cu „proiectul“ său literar, cu temele şi obsesiile lui dintotdeauna: Solenoid este un alt Orbitor – …

Sub pseudonimul Monsù Desiderio, pictor pe care André Breton îl considera un precursor al suprarealismului, conexiune ce îl îndreptățea pe Gustav René Hocke să înrudească spiritual două tipuri de existență și creație despărțite de secole bune (manierism și suprarealism), se ascund două entități reale, detectabile istoric: François de Nomé și Didier Barra. Pictori născuți la Metz, au trăit la Napoli în prima parte a secolului …