Adina DINIŢOIU

Scriitori români în spaţiul francez şi dosar Gherasim Luca în revista literară Europe

Numărul pe mai 2016 (nr. 1.045) al revistei literare lunare Europe propune un amplu şi avizat dosar despre poetul suprarealist Gherasim Luca, alături de o secţiune la fel de interesantă, intitulată „Cahier de création: Écrivains roumains“, realizată de Jean-Yves Potel şi Gabrielle Napoli. Sînt prezenţi aici, cu texte şi/sau interviuri, cîţiva dintre scriitorii români de prim-plan de astăzi: Gabriela Adameşteanu, Dan Lungu, Florina Ilis, Norman …

Citeşte articolul

Viaţa „repovestită de o străină gură“

De curînd, la Editura Univers a fost lansată o bine-venită colecţie de literatură română contemporană (intitulată „Scriitori români”), care propune – deocamdată – trei titluri foarte bune: Salutări lui Troţki de Dumitru Crudu (proză scurtă, realist-ironică), Clavecinul domnului Daumier de Cati Giurgiu (proză scurtă, fantastic-eliadescă) şi Cît mai aproape de tine de Vlad Roman (roman de debut). Mă opresc aici asupra romanului de debut al …

Citeşte articolul

Viaţa văzută prin ochii miopi ai Cocăi-Fototeca

În 2015, au fost reeditate, la Editura Humanitas, două cărţi ale unei prozatoare extraordinare, mult prea discretă în spaţiul public, deşi prezentă, după ’90 încoace, în mod regulat, cu recenzii în săptămînalul Formula AS şi avînd în spate o experienţă îndelungată de redacţie literară, dat fiind că, între 1972 şi 2010, a lucrat la revista România literară. E vorba, desigur, despre Adriana Bittel, autoarea mai …

Citeşte articolul

Critica literară se face cu puţin idealism şi ceva mai mult pragmatism

1.Cronica literară – cu varianta cronicii de întîmpinare (în publicaţiile săptămînale) – nu este, cu siguranţă, o specie „caducă“, ci dimpotrivă, o componentă indispensabilă a publicaţiilor literare/culturale; ea este şi o componentă importantă a paginilor literare ale cotidienelor, în străinătate – fiindcă, din păcate, în România, cotidienele au renunţat, din raţiuni comerciale, la paginile culturale. Eu n‑aş folosi termenul „caduc“ în această chestiune, şi – …

Citeşte articolul

Norman Manea, sărbătorit la 80 de ani

Pe 23 mai, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române, a avut loc sesiunea aniversară Norman Manea. O viaţă/ Norman Manea. A life. Norman Manea, unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai apreciaţi scriitori români în străinătate, împlineşte anul acesta 80 de ani – o vîrstă venerabilă şi un parcurs existenţial și literar marcat de tumultuoasa istorie a secolului al XX-lea. La evenimentul …

Citeşte articolul

Ficţiunea, adevărata supravieţuitoare

A apărut, de curînd, la Editura Polirom, un volum mult aşteptat în lumea noastră culturală: e vorba de cartea lui Radu Cosaşu, Viaţa ficţiunii după o revoluţie, ce vine să „bucleze“, să pună punctul final seriei de Supravieţuiri (scoase, în ultimii ani, în serie de autor la Polirom). Radu Cosaşu, scriitorul inconfundabil, a cărui amprentă stilistică – la griffe, cum spun francezii, de la care …

Citeşte articolul

Turnirul Scriitorilor Sighişoara – la ediţia a treia (5-7 mai 2016)

Între 5 şi 7 mai, s-a desfăşurat la Sighişoara cea de-a treia ediţie a Turnirului Scriitorilor, manifestare iniţiată de scriitoarea Mariana Gorczyca. În decorul vechii cetăţi săseşti şi în capriciile meteorologice ale începutului de mai, s-au succedat o serie de evenimente culturale: literare, muzicale şi din zona artelor plastice (în Turnul Fierarilor – expoziţia artiştilor plastici sighişoreni, alături de care a expus, în cadrul Turnirului, …

Citeşte articolul

Cînd povestitorul este un „om al mărilor“

Născut la Cluj, Radu Niciporuc este un „om al mărilor“, care a „cutreierat lumea în lung şi-n lat“ – aşa cum se prezintă singur: absolvent de Electrotehnică, a ajuns inginer la Flota de pescuit oceanic, iar după 1990 încoace, a lucrat/lucrează pentru o serie de companii de navigaţie occidentale. Anul acesta, a debutat ca prozator cu volumul Pascal desenează corăbii (Cartea Românească, 2016) – un …

Citeşte articolul

„Visez la o Mediterană unde aceşti oameni ar putea trăi împreună“

Interviu cu scriitorul François BEAUNE

La invitaţia Institutului Francez din Bucureşti, scriitorul François Beaune a venit la Bucureşti între 12 şi 15 aprilie 2016, cu ocazia inaugurării Cabinei de lectură digitale L.I.R. (Livre In Room), care este expusă în România (la Bucureşti şi Cluj), în perioada martie-iunie 2016. François Beaune (n. 1978) este autorul a trei cărţi apărute la Éditions Verticales: Un homme louche (2009), Un ange noir (2011) şi …

Citeşte articolul

Femeile în spațiul public

Mică introducere Pe 11 martie, la Librăria Humanitas Cişmigiu, am iniţiat o dezbatere Femeile în spaţiul public, sub egida organizaţiei PEN România, dezbatere la care au participat: Magda Cârneci, preşedinte PEN România, Ioana Bâldea-Constantinescu (jurnalistă radio, scriitoare), Svetlana Cârstean (scriitoare, traducătoare) şi Bogdan Ghiu (eseist, traducător). PEN Club, cu sediul central la Londra, este o organizaţie de scriitori din întreaga lume (din aproape 100 de ţări) …

Citeşte articolul

Istoria unui portret în oglindă: Antoine Compagnon despre Roland Barthes

În 2015, cu ocazia Centenarului Barthes, pe lîngă diverse manifestări şi expoziţii, au apărut în Franţa şi cărţi care îl evocă pe Roland Barthes – scrise, de regulă, de oameni care i-au stat în preajmă; printre ei, Philippe Sollers şi Antoine Compagnon. Mă opresc aici asupra volumului L’Âge des lettres, semnat de Antoine Compagnon, şi apărut anul trecut la Gallimard – o superbă evocare-confesiune-reconstituire de …

Citeşte articolul

Poezia experiențelor-limită

Ionelia Cristea (n. 1983), cîştigătoare a ediţiei din 2014 a concursului de debut al Editurii Cartea Românească, a publicat anul trecut volumul selectat de juriu; e vorba de Noaptea de gardă, un volum de poeme de diverse facturi (inclusiv secvenţe în proză), unite, însă, de experienţa liminară (boala şi proximitatea morţii) pe care autoarea – ca tînăr medic neurolog – o trăieşte în fiecare zi …

Citeşte articolul

„Am putea reface firul unei vieţi plecînd de la textele de critică literară“

Interviu cu Antoine COMPAGNON, profesor la Collège de France

Pe 22 şi 23 februarie, cunoscutul istoric, critic şi teoretician literar Antoine Compagnon a venit la Bucureşti, în cadrul unui parteneriat realizat între Institutul Francez, Ambasada Franţei, Universitatea din Bucureşti şi Collège de France. Actualmente profesor la Universitatea Columbia (New York) şi la Collège de France din Paris, unde ocupă, din 2006, Catedra de Literatură franceză modernă şi contemporană (istorie, critică, teorie), Antoine Compagnon a …

Citeşte articolul

Antoine Compagnon la Bucureşti

În zilele de luni, 22 februarie, şi marţi, 23 februarie, cunoscutul istoric, critic şi teoretician literar Antoine Compagnon a venit la Bucureşti. Profesor la Universitatea Columbia (New York) şi la Universitatea Paris IV-Sorbonne (1994-2006), Antoine Compagnon ocupă, din 2006, Catedra de Literatură franceză modernă şi contemporană (istorie, critică, teorie) la prestigiosul Collège de France din Paris. Vizita lui în România (la Bucureşti şi la Cluj) …

Citeşte articolul

Calea regală a visului

Publicînd în 2015 Solenoid, un nou roman de dimensiuni impresionante (peste 800 de pagini), după trilogia Orbitorului, Mircea Cărtărescu demonstrează, pe de o parte, că are o vitalitate şi o putere de creaţie ieşite din comun, iar pe de altă parte, dă dovadă de o rară consecvenţă cu sine, cu „proiectul“ său literar, cu temele şi obsesiile lui dintotdeauna: Solenoid este un alt Orbitor – …

Citeşte articolul

Scriitorul în spațiul public

Scriitorul şi Puterea sau despre puterea scriitorului de Gheorghe Crăciun, volumul de articole şi eseuri atent îngrijit şi adnotat de Carmen Muşat şi Oana Crăciun (fiica scriitorului), a apărut în 2015, alături de romanul Compunere cu paralele inegale, în cadrul seriei „Gheorghe Crăciun“ de la Editura Cartea Românească, serie care a ajuns deja la al patrulea titlu (ea a debutat în 2014, cu volumele Mecanica …

Citeşte articolul

Literatură. 2015 – un an al romanului

A sosit, din nou, vremea bilanţurilor – literare şi editoriale, în cazul de faţă. Deşi intrate cumva în reflex, ele sînt, totuşi, necesare pentru a marca evenimentele editoriale importante ale anului care tocmai s-a încheiat. Iar aceste evenimente nu au fost chiar puţine, în ceea ce priveşte peisajul literaturii române contemporane, la care mă voi referi aici cu precădere. 2015 a fost – în perspectiva mea …

Citeşte articolul

Alexandru Vlad, în „clubul select“ al marilor prozatori

Într-un an foarte bun pentru romanul românesc contemporan (au publicat romane Cristian Teodorescu, Mircea Cărtărescu, Octavian Soviany, Radu Ţuculescu, Ion Iovan, Radu Aldulescu, Marin-Mălaicu Hondrari, Cosmin Perţa, Petru Cimpoeşu), aş dori să închei acest 2015 oprindu-mă asupra unui prozator ardelean (optzecist) la care ţin foarte mult, un prozator care a dispărut dintre noi – brusc şi prematur – în martie anul acesta: Alexandru Vlad. Autor, …

Citeşte articolul

Éric-Emmanuel Schmitt la Bucureşti

Miercurea trecută (pe 9 decembrie), foarte popularul prozator şi dramaturg franco-belgian Éric-Emmanuel Schmitt, publicat, în România, la Editura Humanitas Fiction, a participat la o întîlnire cu publicul cititor (o întîlnire cu sesiune de autografe) la Ateneul Român, întîlnire moderată de criticul de teatru Marina Constantinescu. De altfel, scriitorul – care beneficiază de o serie de autor la Editura Humanitas Fiction – a fost prezent la …

Citeşte articolul

Kamel Daoud îl rescrie pe Camus

Kamel DAOUD - Cazul Meursault, contraanchetă

Kamel Daoud este un foarte cunoscut jurnalist politic algerian şi deţinătorul Prix Goncourt du premier roman, 2015, pentru romanul său de debut, Meursault, contre-enquête (Barzakh, 2013/ Actes Sud, 2014)/ Cazul Meursault, contraanchetă (Editura IBU Publishing, traducere de Cristina Radu) – un roman-replică la Străinul lui Albert Camus, care a stîrnit deja un mare interes în spaţiul francofon. Lansată recent la Gaudeamus – în traducerea românească …

Citeşte articolul