O relatare a Iuliei Popovici din Observator cultural nr.120 (377), despre cele intimplate la ICR cu ocazia mesei rotunde Anticomunismul ca obligatie morala din 19 iunie, are de ce stirni uimirea oricarui participant la acea reuniune. Dupa ce – corect – aminteste de propos-urile cu iz antisemit, debitate nitam-nisam de Dan C. Mihailescu (fara a intra in detalii), si dupa ce – iarasi corect – …
„[...] O astfel de miscare intelectuala de stinga – prezenta in alte tari foste comuniste – a generat acolo un important curent reformist, bine legitimat intelectual chiar in respectivele partide, dar si intr-o parte a societatii civile, curent care, odata cu venirea la putere a lui Gorbaciov, a devenit treptat dominant. Asa se face ca acele partide comuniste, dupa 1989, s-au putut reforma rapid si …
Intrebarile Observatorului cultural ma pun intr-o dilema: pe de-o parte, s-ar cuveni sa raspund, caci se cuvine sa raspunzi la intrebari. Pe de alta parte insa, cred ca, raspunzind, se intra in logica unor intrebari care nu ar trebui puse. Voi incerca sa explic atunci, pe scurt, de ce asemenea intrebari referitoare la esenta si sensul culturii noastre, la viitor si la valoarea „reala“ a …
1. In Romania, elitele nu sint „diabolizate“. Ar fi inca bine sa fie asa. Ar insemna ca li se acorda anumite merite, ca produc teama, respect si invidie. In Romania, cel putin elitele intelectuale (cred ca despre ele vorbim) sint pur si simplu desconsiderate si dispretuite. Sint ignorate. Sint tratate ca un ornament mai degraba inutil. De catre cine? De catre cei care „muncesc, nu …
1. Nu pot sa fiu decit magulit de atentia pe care o acorda dl Liviu Andreescu si celei de-a doua editii a cartii mele Turnirul khazar – impotriva relativismului contemporan, Polirom, 2003, in Nr. 175 al Observatorului cultural. E notabila preocuparea mai vechiului meu critic la cea dintii editie a cartii, cea din 1997, de a raspunde acum la obiectiile sale pe care i le …
Victor NEUMANN Ideologie si fantasmagorie. Perspective comparative asupra istoriei gindirii politice in Europa Est-Centrala Editura Polirom, Colectia „A treia Europa“, Iasi, 2001, 224 p., f.p. Recenta carte a istoricului Victor Neumann stringe o suita de eseuri semiautonome care, sub aspectul perioadei si al domeniului studiate, se intind de la epoca si teoriile lui Herder si pina la programul Proclamatiei de la Timisoara din 1990. …
Multi oameni, saturati de tensiunile civilizatiei, tinjesc dupa lucruri naturale, gindind ca naturalul e pozitiv si artificialul – daca nu e malefic, e cel putin reprobabil. Atitudinea lor nu e deloc noua. In Antichitate, sofistii au fost primii, pare-se, care au denuntat civilizatia ca artificiala – sau cum spuneau ei, drept o „conventie“ – thesis. Acesteia ii opuneau natura: physis. Criticind conventia si artificialitatea institutiilor …
Ati observat ca atunci cind se anunta ca cineva a murit, diferitele cunostinte sau chiar oamenii mai mult sau mai putin straini se intereseaza imediat asupra cauzei mortii. Graba lor, parca, vrea sa se asigure ca exista o cauza a decesului bine definita si, mai ales, evitabila. Par mai linistiti daca le spui ca respectivul sau respectiva a disparut de pe urma unui accident sau …
Cei vechi credeau ca, spre a ajunge in lumea noastra pentru a se intrupa, sufletele, dupa ce si-au pierdut aripile, trebuie sa cada din empireu, de dincolo de cerul stelelor fixe, si sa strabata pe rind sferele planetare concentrice. Drumul era anevoios si cu riscuri mari de contaminare: planetele imprumutau sufletelor cazatoare din caracteristicile lor – pozitive sau negative – si, pe masura ce vreun …
Cum devine vizibilul invizibil? Prin magie neagra, printr-o transmutare chimica misterioasa demna de fanteziile lui H.G. Wells, prin puterea de smirghel a timpului care razuie treptat toate urmele ori, cind e vorba de un anumit vizibil, prin acea putere inefabila de aspirare a banilor numita deturnare de fonduri? Asa, cit si in alte destule modalitati, dar nu in ultimul rind prin scamatoriile limbii. Luati, de …
Ca limba e un cimp minat, un subsol plin de capcane ascunse sub iarba pasnica se dovedeste a fi adevarat in multe situatii; nicaieri poate, totusi atit de evident ca atunci cind am incerca sa descriem sensurile de baza in care este folosit acest cuvint: „unu-una-o“. Ca proba: „Allah e unul Dumnezeu si Mahomed profetul sau!“ „Cind ti-oi da una, ai sa ma pomenesti!“ „Antena …
„Tis but thy name that is my enemy/ Thou art thyself, though not a Montague“ – iata celebrele cuvinte prin care Julieta declara razboi identitatii sociale a iubitului sau. Pare logic: ea este o Capulet, el un Montague, iar familiile lor se dusmanesc. Daca familiile lor ar fi altele, ar avea alte nume, iubirea lor ar fi licita. In consecinta, fata exclama: „…Ce-nseamna Montague? Nici …
Cindva, Horatiu credea ca se stirneste risul atunci cind un pictor reprezinta o fiinta compozita – cap de om asezat pe un grumaz cabalin – sau cind acelasi picteaza o Sirena – femeie „frumoasa sus“, dar al carei trup „se termina oribil (turpiter) cu o coada neagra de peste“. „Vanae species“ sint acestea – se revolta poetul latin in Arta poetica –, adica specii vide, …
Daca este limpede ca nu putem gindi fara cuvinte si mai ales fara limbaj articulat, obsesia secolului care s-a incheiat a fost, in mare masura, ca limba ne determina felul de a gindi. „Limitele limbajului meu semnifica limitele lumii mele“ – scria Ludwig Wittgenstein in Tractatus logico-philosophicus. Si adauga: „Ca lumea este lumea mea se arata in faptul ca limitele limbajului (ale limbajului pe care …
Afirmatia e simpla. Negatia e complicata. Iata o constatare deopotriva a limbilor si a politiilor. Ultimele obisnuiesc adesea sa-si supuna suspectii la cel putin doua declaratii privitoare la acelasi subiect, in ideea ca e mai usor sa spui adevarul decit falsul – ceea ce in situatia respectiva inseamna in general ca e mai lesnicios sa recunosti acuzatiile decit sa le negi. Or, dificultatea negatiei …
1. Zice-se ca atunci cind fiii lui Israel se pregateau sa cucereasca Ierihonul, Iosua a trimis mai inainte doi spioni ca sa vada cum stau lucrurile. Acestia ar fi cazut in mina inamicilor de n-ar fi fost adapostiti de Rahab, o prostituata din oras. Mai mult, convinsa ca cetatea va cadea oricum, Rahab nu-i denunta autoritatilor, in schimbul promisiunii ca ea si familia ei vor …
Multa lume se plinge ca se strica limba, ca se vorbeste si se scrie tot mai rau si ca fenomenul s-a accentuat mult in ultimii ani. Intr-adevar, adesea cind merg cu autobuzul alaturi de un grup de adolescenti, am unele dificultati in a le pricepe complet conversatia: nu numai ca folosesc unii termeni ciudati si neinteligibili pentru mine sau utilizeaza expresii prescurtate al caror sens …
Printre treburile indeplinite de cuvinte, una dintre cele mai serioase si mai responsabile pare sa fie ascunderea adevarului sau, macar, voalarea sa. Este ceea ce s-ar putea numi functia eufemistica a limbajului. (De la grecescul euphemi – „vorbesc de bine“.) Inchipuiti-va un limbaj care „ar copia“ exact realitatea intentiilor, sentimentelor si faptelor noastre; rezultatul ar fi insuportabil: politetea ar disparea fara urme: cuvinte de tipul …
Ce-i un vocabular sacru? E un grup de termeni fundamentali ce se traduc in mod sistematic incomplet – atunci cind, totusi, textele ce cuprind vocabularul respectiv sint supuse traducerii. Faptul ca sacrul este intangibil sau oricum, tangibil numai cu mari precautii, se regaseste adesea si in limba. Astfel, pentru primii crestini, iudei in majoritate elenofoni, ce credeau ca Isus fusese Mesia si ca inviase, ebraica …
Mai intii au fost soldatii greci care marsaluiau in rind, pregatindu-se sa atace. Se numeau „hopliti“, deoarece aveau armuri grele (hopla) si, pentru a nu fi surprinsi de inamic, trebuiau sa se stringa bine laolalta, sa pastreze linia de bataie – sa mearga in rind (steichein). Acest „mers in rind“ a reprezentat o inventie care a revolutionat arta militara cu 6-7 secole inainte de era …
