Andrei MURARU

Procesul Vișinescu la București (IV): A fost Rîmnicu Sărat un continuator al experimentului Sighet?

La șase săptămîni de la trimiterea în judecată, Curtea de Apel București urmează să se pronunţe miercuri, 30 iulie a.c.1, dacă ancheta procurorilor în cazul lui Alexandru Vișinescu s-a desfășurat legal și dacă a fost respectată procedura prin care instanţei i s-a cerut să judece acest dosar. După această fază (denumită cameră preliminară, introdusă prin noul cod penal), care nu este una publică, începe procesul …

Citeşte articolul

Procesul Vişinescu la Bucureşti (III): Judecătorul şi istoricul

În așteptarea începerii propriu-zise a procesului public, continuăm serialul despre acţiunea în Justiţie îndreptată împotriva lui Alexandru Vişinescu, încercînd să evidenţiem de această dată care sînt riscurile şi, în același timp, oportunităţile cînd justiţia se întîlneşte cu istoria, aşa cum este acest caz. Judecătoarea acestui proces, Carmen Veronica Găină, de la Curtea de Apel Bucureşti, nu va avea o muncă prea uşoară în sala …

Citeşte articolul

Procesul Vişinescu la Bucureşti (II)

Cum a fost posibilă punerea sub acuzare la 60 de ani de la săvîrşirea faptelor

La prima şedinţă de judecată de luni, 14 iulie, cauza a fost amînată, aşa cum era de aşteptat, procesul lui Alexandru Vișinescu urmînd să se reia pe 24 iulie a.c. Între timp, noi continuăm cronica procesului cu răspunsurile la întrebarea cum a fost posibil ca fostul comandant de la Rîmnicu Sărat să fie inculpat pentru crime împotriva umanităţii, o premieră în Justiţia din România …

Citeşte articolul

Procesul Vişinescu la Bucureşti: dosarul, faptele şi probele (I)

Luni, 14 iulie 2014, începe la Curtea de Apel Bucureşti procesul lui Alexandru Vișinescu (89 de ani), fostul comandant al închisorii de la Rîmnicu Sărat, acuzat de infracţiuni contra umanităţii. Deşi prima înfăţişare nu e publică, fiind mai degrabă o etapă procedurală (camera preliminară) în care se stabilesc legalitatea administrării probelor şi competenţa instanţei în raport cu această cauză, simbolic vorbind, data este …

Citeşte articolul

De ce trebuie scos legionarismul în afara legii

Bonus: o carte-eveniment despre antisemitism

O scurtă ştire a făcut înconjurul presei româneşti săptămîna trecută. Liderul PNL, Crin Antonescu, a depus la Parlament o iniţiativă legislativă care urmăreşte să modifice o ordonanţă a Guvernului Adrian Năstase (OG nr. 31/2002, adoptată prin lege, cu modificări, patru ani mai tîrziu) privind interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea …

Citeşte articolul

Lagărul Periprava sub Ioan Ficior: muncă, durere şi moarte

Încă un torţionar trimis în judecată

La Periprava nu poţi ajunge decît pe apă. M-am convins în august, cînd am mers „pe teren“, cum se spune, cu colegii mei de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. La 80 de km de Tulcea şi la 30 de km de vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră, această comună mică, izolată de apele Dunării, a rămas încremenită în timp. …

Citeşte articolul

Teroare şi moarte sub comandantul Vişinescu

Un bătrîn urîcios, costeliv, întors puţin de spate, care nu trezeşte cu nimic atenţia celor din jur. E un individ ca toţi ceilalţi, ajuns octogenar. Aşa arată fotografia lui Alexandru Vişinescu (88 de ani), pe care mi-a arătat-o recent un jurnalist. Nu ştiu dacă are copii sau nepoţi, dacă viaţa i-a oferit satisfacţii, dacă plînge sau dacă suspină măcar, dacă regretă ceva, dacă în singurătatea …

Citeşte articolul

Ce am făcut şi ce vrem să facem

Acum şapte ani, cînd a fost înfiinţat, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (devenit ulterior IICCMER prin comasarea în 2009 cu Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc) a plecat la un drum complicat. Institutul urma să deschidă calea asumării instituţionale a trecutului comunist: să prezinte cu precădere latura represivă a regimului, să identifice torţionarii, să investigheze crimele politice şi să pună la dispoziţia …

Citeşte articolul

În inima celui de-Al Treilea Reich

Roger MOORHOUSE – Berlin at War

Dictatorii trăiesc în cuiburi sacrosante. Odată cu sfîrşitul lor intempestiv şi adesea violent, citadelele devin locuri indelebile. O memorie indisolubilă care ascunde trăiri intense şi experienţe individuale uneori abstruse, alteori emfatice. Un astfel de spaţiu este Berlinul, locul în care s-au produs decizii care au schimbat viaţa Europei pentru totdeauna. Dar Berlinul e şi spaţiul vieţii şi al morţii pentru mii de oameni, e oraşul …

Citeşte articolul

Harta brun-roşcată a Europei

Timothy SNYDER - Bloodlands: Europe Between Hitler and Stalin

Crimele sovietice în masă, Holocaustul şi alte masacre ale germanilor sînt trei istorii diferite. Totuşi, ele împart aceleaşi vremuri şi acelaşi spaţiu. Paisprezece milioane de civili ucişi în mod deliberat de două regimuri, între 1933 şi 1945, într-un teritoriu care se întindea de la Polonia centrală pînă în partea de vest a Rusiei (Ucraina, Belarus, statele baltice). În Europa, o populaţie ceva mai redusă decît …

Citeşte articolul

Simularea purificării. Lustraţie şi iluzie

În România, arhivele Partidului Comunist n-au avut un somn prea uşor. În 1989, la Braşov, un revoluţionar a transportat acasă, în timp ce oamenii surescitaţi ocupaseră sediul primăriei, aproximativ trei metri liniari de arhivă. Documentele, care totalizau peste 900 de dosare de cadre, aparţineau Comitetului Municipal de Partid Braşov. (1.) La Iaşi, tot în zilele fierbinţi din decembrie 1989, arhiva partidului pe Universitatea „Al.I. …

Citeşte articolul

Uz şi abuz de istorie. Cazul Lambrino

Republica noastră are regalitatea în sînge. Latura sangvinică a acestei anomalii istorice a fost alimentată (oare a cîta oară în ultimii 22 de ani?) inclusiv săptămîna trecută, cînd Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a recunoscut o sentinţă a Tribunalului din Lisabona, din 1955, care admite că Mircea Grigore Lambrino (1920-2006) a fost descendent al lui Carol al II-lea. Tema procesului l-a făcut greu de …

Citeşte articolul

Primul cincinal de condamnare a comunismului: legenda merge mai departe

Condamnarea regimului comunist a rămas, la cinci ani distanţă, doar un act simbolic. În plus, chiar preşedintele României a anulat, prin gesturile sale, cîteva dintre concluziile Raportului pe care şi le asumase în 2006 Pe 18 decembrie, s-au împlinit cinci ani de la momentul în care preşedintele Traian Băsescu a citit în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului concluziile Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza …

Citeşte articolul

România şi „reţeta“ Holocaustului

Armin HEINEN - România, Holocaustul şi logica violenţei

Există o cultură a violenţei, a poftei de răzbunare şi a urii. Execuţiile sumare, actele de tortură, masacrele şi lichidarea unor oameni nevinovaţi în modurile cele mai barbare nu pot fi explicate doar prin plăsmuirea unor ideologii radicale, prin executarea unor ordine ultimative sau prin fanatismul şi dramele individuale exacerbate în contextul războiului. Pentru a coborî în subteranele istoriei şi a identifica alte cauze, …

Citeşte articolul

Abuzul de putere naște revoltă

La momentul cînd scriu aceste rînduri, Ion Iliescu este în convalescență la spitalul Elias. Dacă are vreun televizor în rezerva „prezidențială“, sînt convins că imaginile cu protestatarii de la Universitate îi stîrnesc niște amintiri. Își aduce probabil aminte de mesajele transmise la televiziune în aprilie 1990, aproape identice cu mesajul de astăzi al autorităților: „...și astăzi în Capitală s-au produs mitinguri neautorizate care au …

Citeşte articolul

Anul Regelui

Din noianul de evenimente care au populat spaţiul public în anul care tocmai s-a încheiat, s-a detaşat un moment unic în România postdecembristă. A fost anul în care Regele Mihai a sărbătorit 90 de ani de viaţă. Dar, înainte de toate, pentru că Regele s-a întors în Parlamentul Romåniei după 64 de ani (dintre care 50 de ani petrecuţi în exil, între 1947 şi 1997) …

Citeşte articolul

Vîrsta de plumb: 64 de ani de la abdicarea forţată

Timpul se scurge încet. Pe şoseaua aproape pustie în dimineaţa rece de sfîrşit de decembrie rulează patru automobile scumpe. Într-una din maşinile care străbat drumul şerpuit de la Sinaia la Bucureşti se află tînărul Rege al României şi mama sa. În timp ce Suveranul priveşte pe geamurile aburite ale automobilului, în alt colţ de Europă, prinţesa Ana de Borubon-Parma îi scrie lui Mihai …

Citeşte articolul

Planetele lui Leon

Niciodată nu se pierde nimic definitiv. Ne-au rămas de la el cuvinte meșteșu-gite, amintiri în efigie, bucăți de text pe care le vom cita la nesfîrșit, idei primite de-a gata, dar mai ales memoria unui om de o rară generozitate. O ființă caldă, nedescoperită, calmă, liniștită, temperată. Leon Volovici a fost un om care a trăit și a murit în tăcere. L-am văzut …

Citeşte articolul

Cartea şi partea lui Florin Iepan

Miercuri, 19 octombrie, la Jockey Club, a avut loc o dezbatere despre rolul monarhiei în România modernă, organizată de Institutul Român de Istorie Recentă, Fundaţia „Horia Rusu“ şi Institutul pentru Liberă Iniţiativă. Spre finalul întîlnirii, care a fost moderată de Adrian Cioroianu şi i-a avut ca invitaţi pe Emil Constantinescu, Dinu C. Giurescu, Stelian Tănase, Adrian-Silvan Ionescu, Dinu Zamfirescu, Radu Călin Cristea, în sală …

Citeşte articolul

Odessa: 70 de ani de la masacru

Demonul morţii a apărut pentru prima dată în acea toamnă, la Odessa, pe strada Engels. Aici, pe 22 octombrie 1941, aproape de ora 6 după-amiaza, o clădire masivă din faţa parcului Sevcenco a sărit în aer. Era stabilimentul Comandamentului Militar român instalat cu cîteva zile înainte în fosta clădire a NKVD-ului. În următoarele zile, au fost scoase de sub dărîmături 135 de corpuri, morţi şi …

Citeşte articolul