Carmen MUŞAT

Spirala revanşardă şi efectele dublei măsuri

Nici nu s-a terminat bine numărătoarea voturilor de la alegerile din 10 iunie, că s-a şi pornit o teribilă frenezie a schimbărilor instituţionale. Dorinţa de revanşă a actualilor guvernanţi pare atît de urgentă, încît nu mai contează nici cît de inepte sînt formulările din Ordonanţa de Urgenţă nr. 27/2012, privitoare la trecerea ICR de sub o tutelă politică (cea a preşedintelui ţării) sub o altă …

Citeşte articolul

Spirala revanşardă

Am scris în 2003 şi în 2004, în repetate rînduri, despre Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ICR, criticînd tendinţa guvernanţilor de atunci de a anexa cultura intereselor de partid (nr 170, 27 mai 2003 şi nr. 207, 10 februarie 2004) Am scris despre libertatea individuală şi despre gîndirea încolonată (nr. 153, 28 ianuarie 2003) şi am reacţionat constant împotriva amestecului politicului în instituţiile …

Citeşte articolul

Spirala revanşardă

Am scris în 2003 şi în 2004, în repetate rînduri, despre Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ICR, criticînd tendinţa guvernanţilor de atunci de a anexa cultura intereselor de partid (nr 170, 27 mai 2003 şi nr. 207, 10 februarie 2004) Am scris despre libertatea individuală şi despre gîndirea încolonată (nr. 153, 28 ianuarie 2003) şi am reacţionat constant împotriva amestecului politicului în instituţiile …

Citeşte articolul

Perseverare diabolicum

Dl Tismăneanu se consideră calomniat. Recurgînd încă o dată la strategia ocolirii esenţialului, dl Tismăneanu preferă să ignore toate argumentele formulate de mine în articolul publicat săptămîna trecută în Observator cultural. Pentru că nu poate contesta evidenţa, dl Tismăneanu se agaţă de un detaliu tehnic: transcrierea imperfectă a unui foarte scurt pasaj din cartea sa, Noua Stîngă şi Şcoala de la Frankfurt (Editura Politică, 1976), …

Citeşte articolul

Sfînta mare neruşinare

Despre victimizare ca strategie de supravieţuire a „intelectualului critic“

Profetică întrebare lansa Andrei Cornea, la sfîrşitul comentariului său din revista 22, din 9 martie 2010: „Oare la fiecare schimbare de prim-ministru vom avea şi un nou institut condus de un alt «anticomunist»? Şi oare, de fiecare dată, o nouă salvă de săgeţi otrăvite vor fi aruncate de intelectuali care văd numai cu un singur ochi, dar reproşează tuturor celorlalţi confraţi că sînt chiori?“. …

Citeşte articolul

Educaţia – o piatră de încercare

În România ultimului deceniu, educaţia şi cercetarea constituie domeniul predilect al experimentelor nefericite. Fie că e vorba de numiri controversate, fie că vorbim de măsuri ale căror consecinţe imediate au fost haosul şi confuzia în sistem, guvernanţii – indiferent de orientarea lor politică – par incapabili să înţeleagă un adevăr simplu: că lipsa de consideraţie faţă de problemele educaţiei dovedeşte nu doar slăbiciune, ci …

Citeşte articolul

Un diptic stereofonic

Viorel MARINEASA, Daniel VIGHI - Plînsul bătrînului tenor dramatic sovietic

Viorel Marineasa nu este – n-a fost, de altfel, niciodată – un autor răsfăţat de cronicarii literari. Prozator discret şi deloc prolific, Marineasa este creatorul unui univers ficţional „de frontieră“, articulat la intersecţia cu reportajul şi eseul. Experimental fără să-şi piardă interesul pentru epic, scriitorul timişorean a debutat în 1988 cu romanul Litera albă, rescriere în cheie postmodernistă a romanului unui „ţăran luminat“, gazetar şi …

Citeşte articolul

„Cultura la televiziune e o necesitate“

Interviu cu Gottfried LANGENSTEIN, vice-preşedinte al grupului ARTE

Într-un material de prezentare şi promovare a canalului ARTE, aţi scris că unul dintre scopurile ARTE este „de a trezi şi de a ilumina“. Cum poate un post TV „să trezească şi să ilumineze“ publicul de azi? Cred că e foarte important să ne propunem acest lucru. Trebuie să înţelegem că sîntem, astăzi, în Europa, într-o situaţie foarte dificilă. Nu sîntem, din păcate, un continent …

Citeşte articolul

Cultul prieteniei

Anamaria Pop – mulţumită căreia cîţiva dintre cei mai importanţi scriitori ai Ungariei pot fi citiţi şi în limba română – a împlinit, pe 7 aprilie a.c., 60 de ani. Pentru cei care o cunosc pe Anamaria, pentru cei care ştiu cîtă energie, entuziasm şi pasiune investeşte în fiecare proiect pe care îl derulează, pentru cei care ştiu cîtă forţă spirituală iradiază şi cîtă tenacitate, …

Citeşte articolul

Un proiect iluminist

Într-o lume avidă de divertisment şi mondenităţi, care pune mare preţ pe superficialitate şi spectacol de prost-gust, existenţa unui canal de televiziune precum ARTE – acronimul pentru Association Relative à la Télévision Européenne – demonstrează că se poate face performanţă în audio-vizual mizînd pe cultură. Timp de douăzeci de ani, ARTE s-a impus nu doar prin programe şi colaboratori de calitate, ci, mai cu seamă, …

Citeşte articolul

Revelaţiile circumstanţiale ale unui intelectual de modă nouă

Cînd a fost numit consilier prezidenţial, în 2007, şi mai tîrziu, în februarie 2009, cînd s-a înscris în Partidul Democrat Liberal, dl Cristian Preda ştia foarte bine cine sînt politicienii pe care astăzi îi dezavuează public, ştia că va deveni coleg de partid cu Silviu Prigoană şi Elena Udrea, cu Emil Boc şi Antonie Solomon – alături de care a acceptat să urce pe scenă, …

Citeşte articolul

Pledoarie pentru (re)descoperirea literaturii contemporane

Diversitate, efervescenţă, emulaţie – aşa s-ar putea caracteriza peisajul literar românesc din ultimul deceniu, comparabil, din acest punct de vedere, cu ceea ce s-a petrecut în cultura română în perioada interbelică. Privind înapoi, cu interes şi fără prejudecăţi, aş spune că fenomenul cel mai important al acestui interval fast îl constituie apariţia pe scena culturală a unei noi generaţii de scriitori care şi-au confirmat, deja, …

Citeşte articolul

Peisaj în mişcare

A mai trecut un an literar, s-au mai adunat nişte titluri şi a venit, din nou, vremea bilanţului. Redactorii şi colaboratorii revistei au avut de unde alege, pentru că, deşi criza economică persistă, cărţile bune au continuat să apară. Cum pe 26 martie va avea loc cea de-a şasea ediţie a Premiilor Observator Cultural, în aceeaşi primitoare sală a Teatrului Odeon, publicăm …

Citeşte articolul

Revista Observator cultural – 12 ani de la apariţie

Primul număr a fost pe 29 februarie 2000

O revistă e un proiect cultural de anvergură, care are nevoie, pentru a fi realizat, de o echipă. De oameni, de idei, de principii. O revistă culturală trebuie să pună întrebări, să provoace răspunsuri şi să determine, pe termen lung, o schimbare de mentalitate în societatea în care apare. O revistă culturală trebuie să promoveze valori, să cultive spiritul critic şi să nu …

Citeşte articolul

Libertatea de a fierbe în suc propriu

„Ce fel de dictator e Traian Băsescu, de vreme ce oricine îl poate contesta în piaţa publică, la televizor şi în presă?“ se întreabă, retoric, susţinătorii actualului preşedinte, care reduc democraţia la libertatea presei, făcîndu-se că nu văd modul în care reprezentanţii Puterii încalcă principiul separării puterilor în stat. Ce rămîne din democraţie atunci cînd în Parlament vocea Opoziţiei este redusă la tăcere, iar Puterea …

Citeşte articolul

Vandalismul puterii

De vineri seara, România tăcută, România răbdătoare şi imobilă a început să-şi facă auzită vocea. La început, doar pentru a protesta împotriva plecării medicului Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii. Apoi, treptat, oamenii care au ieşit în stradă şi-au extins protestul nu doar la adresa jalnicelor figuri ale actualilor guvernanţi, ci împotriva unui anumit mod de a face politică: nu în interes public, ci în …

Citeşte articolul

Lumile lui Alexandru Vlad

Alexandru VLAD - Ploile amare

Salutat cu entuziasm la debutul său editorial, în 1980, şi răsplătit cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, Alexandru Vlad este un scriitor dificil de inclus într-o categorie anume. De la un volum la altul, prozatorul explorează noi teritorii ale lumii exterioare şi interioare deopotrivă, recurgînd la procedee narative de mare rafinament şi mizînd, sistematic, pe „profunzimea observaţiei morale şi existenţiale“ (cf. Cornel Moraru). …

Citeşte articolul

Trei prozatori la început de drum

Paul MIHALACHE – Târg de arlechini; Dora DENIFORESCU – Cercuri de frig; Lavinia BÂRLOGEANU – Nodurile Lunii

Pentru oricine urmăreşte dinamica prozei româneşti contemporane, este evident că ultimul deceniu a fost unul fast, în care s-au înregistrat întoarceri spectaculoase ale unor autori ce debutaseră înainte de 1989, dar şi debuturi remarcabile, ale unor scriitori care au devenit, între timp, repere certe ale literaturii române, confirmînd, cu fiecare nouă apariţie, diagnosticul favorabil al criticii de întîmpinare. Se scrie mult, e adevărat, dar se …

Citeşte articolul

Redefinind politicul: răul și frica în lumea contemporană

Hannah Arendt reformula, în Făgăduința politicii, întrebarea legată de sensul politicii în lumea contemporană: „Astăzi, întrebarea nu mai este: care e sensul politicii? Pentru acei oameni din toate colțurile lumii care se simt amenințați de politică, din rîndul cărora cei mai buni se distanțează conștient de ea, întrebarea mult mai relevantă pe care o adresează și și-o adresează este: mai are încă politica vreun …

Citeşte articolul

Triumful fandacsiei

„Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-știu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! și după aia, din fandacsie cade în ipohondrie.“ I.L. Caragiale – Conu Leonida față cu reacțiunea Nu e deloc întîmplătoare asemănarea dintre situația descrisă de personajul lui Caragiale și agitația ce i-a cuprins, săptămîna trecută, …

Citeşte articolul