Iulia POPOVICI

TEATRU. Tîrgovişte de jucărie şi România de bine

Ca să vezi tot Tîrgovişte de jucărie, ar trebui să te duci patru reprezentaţii cel puţin – asta, dacă ai norocul ca hazardul să te arunce de fiecare dată în alt aranjament spectacular. Altfel, calculaţi cîte variante există pentru combinaţii de 18 luate cîte patru – cei care-şi imaginau că ideea că „fiecare spectacol e unic“ este un moft estetizant n-au auzit (încă) de cea …

Citeşte articolul

Comunismul, azi. Avem un trecut, cum procedăm?

O dezbatere pornind de la o Opinie publică

Pe 2 iunie, la Centrul Cultural Habitus, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu (FITS) a găzduit o dezbatere – organizată împreună cu Observator cultural – pornind de la montarea textului şaizecist al lui Aurel Baranga, Opinia publică, în regia lui Theodor-Cristian Popescu, în jurul temei „moştenirii nedorite“ – discursul public şi artistic asupra trecutului nostru comunist. Participanţii au fost dramaturgul şi regizoarea Gianina …

Citeşte articolul

Un altfel de bilanț

De la oameni de litere implicați în lansările de la Salonul de Carte la ziariști și de la cititori vizitatori la editorii înșiși, toată lumea pare a fi de acord că, în 2011, Bookfest n-a strălucit prin nimic – ba chiar, din anumite puncte de vedere, a lăsat impresia că face fără succes concurență Kilipirimului: marea atracție au fost reducerile (România liberă își intitula …

Citeşte articolul

Dialoguri „unu la unu“

În cele cinci zile ale Tîrgului Bookfest, au avut loc cinci dialoguri „față în față“ între scriitori români și scriitori maghiari. Astfel, au dialogat Alex. Ștefănescu cu Péter Esterházy, Carmen Mușat cu Péter Nádas, Filip Florian cu Attila Bartis, Denisa Comănescu cu Ádam Bodor și Iulia Popovici cu András Forgách. Prezentăm, de la trei dialoguri, fragmente din afirmațiile scriitorilor maghiari. La dialogul cu András …

Citeşte articolul

N-ați auzit de timbrul teatral? Mai bine

Dacă n-ați auzit, dar doriți, totuși, să știți cîte ceva, aflați că 5% din prețul oricărui bilet vîndut, la teatrul de copii, de oameni mari, de păpuși etc. se duce într-un cont, iar din suma aceea, uniunea de creație responsabilă – recte UNITER – e obligată prin lege să finanțeze proiecte (nu sînt banii UNITER-ului, el doar îi administrează conform legii). Pentru asta, există …

Citeşte articolul

Şase romancieri la Bookfest

Attila Bartis, Ádám Bodor, Péter Esterházy, András Forgách, Márta Józsa, Péter Nádas – acestea sînt numele scriitorilor maghiari invitaţi la Salonul de Carte Bucureşti pentru a participa la dialoguri cu oameni de litere români, la prezentări de carte şi alte evenimente conexe. Toţi au fost, în ultimii ani, publicaţi în româneşte, la Curtea Veche, Polirom, Humanitas – întîmplător sau nu, în versiunile a doi excelenţi …

Citeşte articolul

Timişoara, pe linie fizică şi politică

În unele formulare de evaluare de proiecte, pe la noi ca şi aiurea, se consideră că un anume procent din punctaj ar trebui acordat capitolului „originalitate“. Ei bine, în cazul festivalurilor de teatru, nimic nu e mai periculos decît originalitatea… Din fericire, Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara nu e unul cu ambiţii de originalitate – ci unul care şi-a întărit, în timp, un foarte …

Citeşte articolul

Trăiască războiul!…

Despre „Întîlnirile Teatrale Varşoviene“

„Întîlnirile Teatrale Varşoviene“ ar fi trebuit să ajungă anul trecut la ediţia, mai mult sau mai puţin jubiliară, în orice caz rotundă, a 30-a. Cel mai mare showcase de spectacole poloneze, al cărui responsabil artistic este Maciej Nowak, directorul Institutului de Teatru (coorganizator, împreună cu Institutul „Adam Mickiewicz“), are loc, în mod tradiţional, la începutul lunii aprilie. Iar pe 10 aprilie 2010, cu o zi …

Citeşte articolul

TEATRU. Cum fac ungurii cel mai bun teatru românesc

Pentru al patrulea an consecutiv, Premiul Uniter pentru cel mai bun spectacol al anului a fost acordat, în 2011, unei producţii a unui teatru de limbă maghiară – Teatrul Maghiar de Stat Cluj (pentru Strigăte şi şoapte, în regia lui Andrei Şerban). În 2010, a fost Teatrul Maghiar „Csiki Gergely“ din Timişoara (Rosencrantz şi Guilderstern sînt morţi, montat de Victor Ioan Frunză), în 2009, din …

Citeşte articolul

Dansuri şi francize

Jiri Kylian la Bucureşti

Începînd de acum un an, Opera Naţională din Bucureşti reia, sub franciză, partituri de balet şi dans modern cu istorie, ale unor coregrafi de mare renume mondial, în interpretarea soliştilor şi a corpului de balet ale ONB. E ceva imposibil de conceput din perspectiva artelor contemporane, axate pe ideea de performativ, de aici şi acum unic, ceva transpozabil în real mulţumită notaţiilor Laban. Dacă Valse …

Citeşte articolul

Premiile europene pentru teatru, versiunea dezamăgitoare

Unde eşti tu, teatru românesc?

Cel puţin în ultimul deceniu – dacă nu chiar de la fondarea lui, ca proiect-pilot al Comisiei Europene, în 1986-1987 –, Premiul Europa pentru Teatru şi pandantul lui mai tînăr, Premiul „Noi Realităţi Teatrale“, ambele bienale, sînt distincţii extrem de importante. Aş zice că importanţa e mult mai crescută în cazul „Noilor Realităţi…“: dacă Premiul Europa e recunoaşterea unei opere împlinite şi se acordă …

Citeşte articolul

La naiba cu posteritatea, eu vreau să dansez acum!

Premisă: 24 de ore – de sîmbătă, 9 aprilie, ora 12.00, pînă duminică, 10 aprilie, aceeaşi oră – de acţiuni artistice în spaţiul din clădirea Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) pe care Centrul Naţional al Dansului (CNDB) trebuie să-l părăsească definitiv săptămîna aceasta. Open call – altfel spus, oricine dintre cei care luaseră parte la „ocuparea“ CNDB puteau propune orice (sau aproape orice): proiecţii de …

Citeşte articolul

TEATRU. Incursiuni printre vecini

Psihoterapolitica este titlul celei de-a doua antologii de dramaturgie contemporană în traducere românească – ea urmează să apară, zilele acestea, la Editura ART. În avanpremieră, publicăm un fragment din postfaţa care însoţeşte acest volum. În timp ceClasa noastră se pregătea să facă parte din această antologie, Tadeusz Slobodzianek primea Premiul Nike, una dintre cele mai importante distincţii literare în Polonia, acordată de Gazeta Wyborcza …

Citeşte articolul

Oameni care mişcă lumea

Supliment realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

Acest Supliment se regăseşte la intersecţia dintre „CNDB – Pune-ţi o dorinţă“ şi „Jos din turnul de fildeş, înapoi pe metereze“, temele celor două dezbateri pe care Observator cultural le-a organizat, la Centru, de la începutul acestui an. La începutul acestui an, Mihai Mihalcea urma să părăsească postul de director al Centrului Naţional al Dansului Bucureşti – ceea ce lansa (şi a lansat) …

Citeşte articolul

Distrugînd pentru o lume mai bună

Nu ştiu de ce – dar pot să bănuiesc –, Caligula lui Albert Camus e un text foarte frecventat la noi în ultimii ani, măcar şi dacă e să ne gîndim că în luna martie a lui 2011 au loc două premiere cu această piesă: o versiune a lui László Bocsárdi, la Naţionalul din Craiova, şi una a lui Mihai Măniuţiu, la Teatrul Maghiar de …

Citeşte articolul

Aventuri pe Aleea Mateloţilor

N-am de gînd să contest în Justiţie faptul că minunata firmă CFR Transauto mi-a ridicat maşina, la ora de mare trafic 17.50, de pe magistrala stradă a Monetăriei (aleiuţa care uneşte bd. Ion Mihalache şi Şoseaua Kiseleff, pe lîngă Muzeul Ţăranului Român). Asta, pentru că nu mă atrage cu nimic perspectiva de a umbla cu ruleta prin tribunale, să vedem la cîţi metri eram de …

Citeşte articolul

TEATRU. Un boa a mîncat un elefant

Regizoarea Carmen Lidia Vidu spune că, dacă e un loc în Bucureşti unde să faci un spectacol elegant, acel loc e Odeonul. Iar un spectacol despre un mic prinţ ar trebui să fie, mai ales, elegant. Micul Prinţ de la Odeon nu e un spectacol pentru copii mici – cel mai potrivit ar fi ca ei să ştie deja să citească, să poată urmări …

Citeşte articolul

Românii cu românii și ungurii cu ungurii

Se dau două bucăți instituție publică de cultură, de artele spectacolului, mai exact, una de teatru dramatic, alta de teatru de animație, avînd fiecare două „extensii“, care fac, fiecare, același lucru, dar în limbi diferite (română, respectiv maghiară). E greu de administrat așa ceva, financiar vorbind, așa că se găsește o soluție: se iau bucățile în limba română, li se adaugă încă o bucată …

Citeşte articolul

TEATRU. Manual de lichelism

Metoda – Teatrul Nottara, Bucureşti

„În anii ’90, psihologii au început să studieze asemănările dintre corporatiști și sociopați.“ Nu mai țin minte unde am citit asta, dar tot cam pe atunci au început și artiștii să investigheze viața ascunsă a sociopatiei corporatiste. Metoda (Metoda Grönholm) e o piesă de teatru (ca structură, clasică: unitate de timp, loc, acțiune) și un film (în această ordine) – nici prima, nici ultima …

Citeşte articolul

Ţara geme şi baba se piaptănă politic

De cîteva săptămîni – ba chiar, subliminal, de cîteva luni –, Internetul şi presa naţională vuiesc de luări de poziţie privind necesitatea creării unui nou partid politic, eventual iniţiat din interiorul aşa-numitei societăţi civile. Prima aluzie la o astfel de posibilitate a venit din partea consilierului prezidenţial Sebastian Lăzăroiu, cu ale sale basme cu Albă-ca-Zăpada, misteriosul as din mînecă pe piaţa viitorului …

Citeşte articolul