Ovidiu PECICAN

O scotocire a arhivelor diplomatice occidentale pe cont propriu – altminteri decît wikileaks – i-a permis lui Mark László-Herbert să adune în volumul Abdicarea regelui Mihai I. Documente diplomatice inedite (Bucureşti, Editura Humanitas, 2010, 356 p.) un număr de 257 de documente referitoare la ceea ce spune titlul. Episodul abandonării forţate a regimului monarhic românesc merita şi merită în continuare elucidări istorice mai substanţiale. El …

Repunînd în circulaţie, într-o nouă traducere românească ce însoţeşte textul original tipărit şi facsimilat, „Letopiseţul de cînd s-a început Ţara Moldovei“ – Letopiseţul lui Ştefan cel Mare (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 92 p.), la numai doi ani după celebrarea marelui domnitor, academicianul G. Mihăilă îşi reia, într-o formulă ajustată, mai vechea traducere a textului publicată cu decenii în urmă (1969), într-un volum elaborat …

În ediţia lui G. Mihăilă dinLetopiseţul de cînd s-a început Ţara Moldovei – Letopiseţul lui Ştefan cel Mare (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 92 p.) rămîn multe întrebări fără răspuns. Una, de mare importanţă, se referă la structura scrierii. Urmînd linia cercetărilor textologice ale deceniilor dinainte, editorul consemnează existenţa a patru părţi ale scrierii. Prima dintre ele, de numai nouă rînduri, reconstituie cu greşeli, în …

Istoria vechilor noastre cronici scrise în slavonă este complicată, conţinînd nu numai saga căutărilor şi a descoperirilor de texte medievale, ci şi punerea lor în circuitul ştiinţific. Între scormonitorii de arhive şi fonduri de carte veche, printre frunzăritorii norocoşi, dar şi persuasivi, ai colecţiilor patrimoniale, s-a înscris definitiv numele istoricului şi slavistului Ioan Bogdan, menţiune obligatorie oricînd vine vorba despre istoriografia româno-slavonă. Cronicile publicate de …

În 2008, colecţia de carte „Diversitate etnoculturală în România“, editată de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală din Cluj a lansat pe piaţă volumul – publicat iniţial în Ungaria, în 2003 – semnat de cercetătorii Mihály Zoltán Nagy şi Gábor Vincze Autonomişti şi centralişti. Enigmele unor decizii istorice. Transilvania de nord din septembrie 1944 pînă în martie 1945. Totalizînd un număr de 200 de pagini, …

Gabriel Andreescu este şi rămîne nu numai unul dintre foarte puţinii disidenţi care au plătit cu detenţia propriile opinii politice şi, mai ales, curajul de a se dori liberi într-o ţară prizonieră, ci şi un excelent autor de analize politice şi politologice. În această secundă calitate, el se dovedeşte dificil de clasificat, pentru că, pe de o parte, s-a dovedit un cercetător în domeniul …

Anul Renaşterii a trecut aproape neobservat la noi în 2008, cînd a fost sărbătorit în Ungaria, în cinstea regelui Matia Corvin, deşi ilustrul suveran maghiar s-a născut într-un oraş inclus astăzi în România. Mai mult, el a domnit şi peste ţinuturile româneşti, şi direct, în Transilvania, Parţiu şi Banat – părţi ale regatului său –, dar şi indirect, în calitate de suzeran (în raport …

Apariţia cărţii Zgomote. Eseu despre economia politică a muzicii (Bruits. Essai sur l’économie politique de la musique, Paris, PUF, 1977, 304 p.; ediţia a doua revăzută şi adăugită – 2001) a lui Jacques Attali a marcat o dată, cu treizeci de ani în urmă, în înţelegerea dimensiunii antropologice a istoriei. Volumul a fost însă şi prilejul inaugurării unei intersecţii metodologice care se lasă descrisă drept …

Ce anume din substanţa naraţiunii dă motivaţia titlului romanului Gabrielei Adameşteanu, Provizorat (Iaşi, Editura Polirom, 2010, 448 p.)? Aş crede că este vorba despre modul în care traversează istoria biografiile protagoniştilor. Azvîrlindu-i dintr-o parte într-alta a vieţii sociale, de la apropierea de impetuoşii politicieni interbelici, alunecaţi în numai cîţiva ani din democraţie spre totalitarismul brun, iar apoi azvîrliţi în marginalitatea extremă a temniţei, tîrîţi în …

Publicînd O istorie a gîndirii politice medievale. 300-1450 (A History of Medieval Political Thought. 300 – 1450, Routledge, London&New York, 1996), universitarul Joseph Canning de la Universitatea din Wales, Bangor, specialist în activitatea legistului padovan Baldus de Ubaldis, alegea să se ocupe numai de gîndirea occidentală. Cu toate acestea, epoca de care s-a ocupat istoricul acoperea marea strălucire a Răsăritului european, pe scena căruia evoluţiile …

Purtînd un nume prestigios, încărcat de trimiteri la textele sacre ale creştinismului, bibliologia este, cum se ştie, domeniul cercetării cărţii, în general, şi a cărţilor vechi în special. Sub acest stindard generic s-a încetăţenit studierea aspectelor fizice ale obiectului livresc, în calitatea sa de obiect cultural. Dar arealul acesta de cercetare cuprinde şi istoria cărţii, şi studiul artei tiparului. În România, „secta“ bibliologilor – o …

Ordinea mondială după leninism (Bucureşti, Editura Curtea veche, 2009, 412 p.) este un volum colectiv de studii coordonat de Vladimir Tismăneanu, Marc Morjé Howard şi Rudra Sil, fiind dedicat personalităţii istoricului comunismului Keneth Jowitt. Am avut prilejul să îl cunosc pe dl Jowitt cu două decenii în urmă, prin 1991, tot cu acelaşi prilej cu care l-am întîlnit …

Nu avem încă o istorie a Cortinei de Fier scrisă în termenii implicaţiilor sociale ale segmentării în două a Europei. Ceea ce există se recomandă cititorilor mai degrabă ca istorii ale războiului rece, abordări diplomatice, uneori chiar în termenii implicaţiilor militare; în orice caz, perspective oficiale, actori din birocraţia comunistă şi capitalistă de diverse niveluri... Mai nimeni nu …

Împlinirea unui deceniu de la stingerea din viaţă a celui care a fost Alexandru Duţu (1928-1999) i-a prilejuit discipolului acestuia, Laurenţiu Vlad, realizarea unei ediţii de texte din anii 1990-1998 ale istoricului dispărut. Om de cultură vastă, posesor al unor mijloace de expresie diversificate, profesorul Duţu a colaborat masiv la revistele de cultură ale momentului, continuînd, în acelaşi …

Revista Pavilion, subintitulată „publicaţie de politică şi cultură“, apare la Bucureşti de mai mulţi ani, datorită editorilor ei, Răzvan Ion şi Eugen Rădescu. Ea este o marcă înregistrată a Artphoto asc. Şi, la rîndu-i, produce Bienala de Artă Contemporană de la Bucureşti. Numărul 13 al revistei, tipărit cu ceva timp în urmă – s-a ajuns, între timp, la …

Dintre istoricii ajunşi la maturitate, Lucian Nastasă se numără printre puţinii care şi-au conturat un perimetru propriu de cercetare. Istoria care îl interesează, modernă şi contemporană sub raportul segmentului cronologic pe care îl decupează, este, altminteri, la întretăierea socialului cu viaţa cotidiană şi vizează elitele intelectuale. Viziunea asupra trecutului în virtutea cărora se operează descifrarea acestuia urmează, în …

În legătură cu articolul extrem de ofertant „Un posibil portret al lui Ioan Budai-Deleanu“, scris de Mihai Mitu (România literară, an. XLII, nr. 26, 16 iulie 2010, pp. 12-14), rămîne de discutat şi posibilitatea ca, printre ceilalţi apostoli ai iconostasului de la Biserica greco-catolică Sfînta Barbara din Viena, să se ascundă chipurile unor fruntaşi români ai momentului, ambientaţi, …

Sub titlul „Un posibil portret al lui Ioan Budai-Deleanu“, publicat în România literară nr. 26 (an XLII, 16 iulie 2010, pp. 12-14), Mihai Mitu propune, simultan, două ipoteze de lucru. Cea mai importantă pare să fie – autorul nu o susţine expres – aceea după care chipurile apostolilor de pe iconostasul Bisericii greco-catolice „Sfînta Barbara“ din Viena, adevărat …

ON-LINE Pe măsură ce arta de poet a lui Io(a)n Budai-Deleanu primeşte tot mai multă recunoaştere – lucru pe care ultimele decenii îl dovedesc –, interesul faţă de persoana însăşi a scriitorului devine tot mai accentuat. Astfel, chestiunea portretului scriitorului revine în prim-planul interesului, răspunzînd curiozităţii legitime legate de înfăţişarea juristului iluminist cu titlu de doctor în teologie, dar aspirînd cu temei la …

ON-LINE   În Du paradis perdu à l’antiutopie aux XVIe-XVIIIe siècles (Paris, Éditions Classiques Garnier, 2010, 416 p.), Corin Braga nici nu reduce totul la o singură cauză. Nu totul se explică, în configurarea imaginarului occidental modern, prin cenzurarea ebuliţiei medievale de către Biserică. Autorul vorbeşte despre o castrare triplă, pe lîngă teologia creştină, vinovaţi pentru această îngustare de registre fiind şi raţionalismul …