După debutul lui echinoxist, iar mai apoi, după primele volume publicate, Corin Braga părea să urmeze cariera tipică a unui prozator oniric, pe de o parte, iar pe de alta pe cea a unui exeget literar clasic. De la un moment dat încoace, însă, ca atîţia dintre intelectualii formaţi în tiparele relativ strîmte ale specializărilor şcolii dinainte de 1989, el a descoperit că …
ON-LINE Demonstraţia încercată de H.-R. Patapievici în Ultimul Culianu (Bucureşti, Ed. Humanitas, 2010, 238 p.) provoacă, incită, cheamă la discuţii. Sînt multe lucruri seducătoare în construcţia monografului, după cum nu lipsesc nici cele care reclamă o chemare la ordine. După Patapievici, ultima perioadă a creaţiei lui Ioan Petru Culianu ar fi adus o iluminare teoretică a acestuia, care i-ar fi dat certitudinea că …
Fără imagini, cîte lucruri am înţelege din trecut? Calitatea lor de auxiliare didactice, capacitatea lor de a menţine iscoditor interesul pricitorului, misterul care face din forme şi culori nişte căi privilegiate ale înţelegerii le recomandă şi istoricului, ca atîtor altor categorii de utilizatori şi consumatori de imagini. Probabil că discuţia asupra importanţei iconografiei în trecutul nostru ar trebui …
Sînt tot mai multe semne că disciplina numită istoria istoriografiei nu mai interesează aproape pe nimeni, la noi. Şi este păcat, fiind, poate, una dintre modalităţile cele mai potrivite să îi înveţe pe istorici ce este meseria lor, cum se citeşte istoria, cum se poate scrie şi, desigur, cum s-a scris pînă acum. Ea este o bună introducere în …
Într-un text recent apărut în revista ieşeană Convorbiri literare (nr. 4/172, aprilie 2010, pp. 10-21), savantul american de origine română Virgil Nemoianu se referă la cea mai faimoasă grupare culturală ieşeană de pînă astăzi sub titlul Junimea: continuităţi şi reţele internaţionale. Intervenţia este bine-venită, pentru că monografiile mai cunoscute de pînă acum au încercat o circumscriere a fenomenului …
Un fragment din Viaţa unui om singur oferă o judecată succintă, dar drastică, pe seama unui gînditor francez tradus la noi după 1990. Iată cum îl vede Adrian Marino: „S-a întîmplat, în împrejurările confuze ale anului 1990, să iau o masă de seară, o dată, cu Bernard-Henri Lévy [...]. Greu de uitat suficienţa, aroganţa şi infatuarea, mai ales, …
Obişnuinţa de a citi textele unor clasici ai secolului al XIX-lea românesc doar ca pagini beletristice păgubeşte cunoaşterea istoriografică de una dintre sursele ei privilegiate. Disputa dintre literaţi şi istorici, prin care şi unii, şi ceilalţi îşi revendică Românii supt Mihai Vodă Viteazul de Nicolae Bălcescu, nu a fost tranşată nici pînă astăzi, pentru că, după ce Tudor …
Zilele trecute am fost invitat de Societatea Academică „Gh.I. Brătianu“, filiala Sighet, la ultima şedinţă, festivă, a treia, derulată sub genericul „Memoria Brătienilor“. Întîlnirea, care a avut loc în sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, a cuprins comunicări, discuţii libere, lansări de carte, dar şi un moment comemorativ în Cimitirul Săracilor, acolo unde, …
Între marile datorii a căror rezolvare o tot amînă cultura noastră, valorizarea operei lui B.P. Hasdeu ocupă un loc central. Aş spune că este o prioritate de prim ordin pentru că, aşa cum am încercat să arăt în volumul meu Hasdeenii, a socoti că Junimea a fost singurul curent cultural-literar şi politic care a răspîndit lumină în …
Americanistica s-a profilat ca opţiune de studiu, la noi, după iniţierea – pe cont propriu sau sub egida unor instituţii de cultură (centre de cercetare, programe universitare) – sondajelor în această direcţie. Era firesc să se petreacă astfel, dar nu era firesc să se întîmple atît de tîrziu. Rolul pe care au ajuns SUA să îl joace în …
Să spun doar atît: proiectul lui Adrian Marino de a-şi scrie memoriile este, în intenţie şi realizare, nu o proză în principal anecdotică, nici o rememorare nostalgică şi nici măcar o răzbunare pe epoca şi societatea timpului său. Principalul scop, dezvăluit de la primele pagini, este acela de a scrie o autobiografie ideologică. „Viaţa mea personală şi, mai …
Graţie cercetărilor prestigioase ale lui Dimitrie Onciul şi, mai recent, ale lui Şerban Papacostea, istoria secolului al XIII-lea, la Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră, a devenit un areal frecventat de mai mulţi istorici români, în pofida dificultăţilor pe care epoca – documentată lacunar – le ridică în faţa cercetării. Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni (Bucureşti, …
Medievist cunoscut pentru studiile sale privitoare la istoria Banatului şi autor avizat al unor cercetări referitoare la deportarea romilor în Transnistria, în vremea dictaturii antonesciene, Viorel Achim şi-a publicat, în cele din urmă, teza de doctorat Politica sud-estică a regatului ungar sub ultimii Arpadieni (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2008). Se vizitează, sub acest generic, un front teritorial de circa …
„Nazismul şi comunismul sînt gemeni. Este inadmisibil că, în timp ce negarea Holocaustului poate fi pedepsită de lege, negarea terorii comuniste nu este supusă nici unei astfel de rigori. Totodată, este de neînţeles de ce Occidentul tra-tează cu indiferenţă această temă a condamnării comunismului, insinuînd necesitatea creştină de a ierta păcatele şi a uita trecutul“, a spus europarlamentarul …
Cercetarea antichităţilor de pe teritoriul României a pierdut în 1998, în persoana lui Mihai Gramatopol, un spirit inteligent şi perseverent, a cărui pasiune de o viaţă pentru arta şi cultura clasică a fost însoţită de un exerciţiu scriitoricesc laborios, mai puţin obişnuit printre erudiţi. Întîmplarea face că l-am cunoscut pe autor într-o seară ploioasă din deceniul dictaturii, care …
Există un gen de cărţi a căror editare pare prin excelenţă treaba instituţiilor culturale înalte: academia, editurile cu morgă şi suport logistic nefluctuant, angajate în proiecte monumentale, de durată. Într-o cultură „aşezată“, nu atît sub raportul economiei care o subîntinde sau a regimurilor politice pe care le conţine (şi în consens cu care – ori contra cărora – …
Adevărul este că Despre 1989. Naufragiul utopiei (Bucureşti, Editura Humanitas, 2009, 240 p.) de Vladimir Tismăneanu colcăie de idei şi trimiteri. Multe dintre ele provoacă la redimensionări ale judecăţilor istorice anterioare şi la redefiniri conceptuale. Nu este vorba despre faptul că 1989 e un an al revoluţiei anticomuniste care nu a avut timp să se sedimenteze. Tehnica lui …
Scriind Sinistra doamnă. Văduva doctorului albanez Enver Hoxha (2005; traducere de Tiberius Puiu, Bucureşti, Editura Humanitas, 2009), Fahri Balliu intră pe culoarul explorării feminităţii într-o ipostază riscată. Aparent, este vorba despre o cri-tică precisă, foarte concretă, la adresa „penumbrei“ feminine a dictatorului comunist albanez şi, prin extensie, a dictatorului comunist în general. Categoria aceasta este mai largă decît …
În principiu, studiul istoriografiei ca disciplină ştiinţifică presupune familiarizarea cu diversele evoluţii din interiorul arealului respectiv de cercetare pentru mai buna şi mai atenta desluşire a inovaţiilor metodologice, a capacităţii înnoitoare a istoricului la nivelul prelucrării materialului istoric, a opţiunii pentru anumite teme în detrimentul altora, a orientărilor ştiinţifice ale profesionistului studierii trecutului, a sporului de informaţie şi …
