Rubrici

T-Shirt. Artistul național. Scurt manual al confuziilor politice (I)

Ziua în care am dispărut într-o altă dimensiune: Era toamnă, cu soarele și ceața alternînd pe plajele de la San Sebastián, unde oceanul împinge mase cenușii de apă împotriva digurilor de culoare sîngerie. După plimbare, inspirat de forfota pieței de pește, am luat un aperitiv și un pahar de cava la terasa unei bodegi, loc unde m-au reperat cîțiva dintre colegii de călătorie. Mi-au făcut cu …

Citeşte articolul

Prozatori români neconsacrați. Încă…

Nu intru în explicații parazite și în inutil alambicate detalii necesare pentru o dezbatere care nu-și are locul aici. Dincolo de canon și de scriitorii canonici, dincoace de lumea cărților sau a autorilor care își văd de drumul lor. La noi regulile sînt arbitrare. În viața de zi cu zi sau în viața de cursă lungă a istoriei literare. Și în noul univers al blogurilor, …

Citeşte articolul

de-clic(k) / atelier deschis. Trumparianismul

Odată cu victoria și, mai ales, cu wagneriana instalare ca președinte al SUA, Trump devine altceva decît un nume: nu o doctrină, ci un acronim, o emblemă, ceva între trust și (se) tromper (a înșela și a te înșela, în franceză), un spațiu semantic înșelător, ambiguu, dar furtunos, și care pare la fel de imediat și la îndemînă ca o traversare a deșertului, nefiind, totuși, …

Citeşte articolul

Urbanioare. La Cald

La ora la care scriu aceste rînduri, încăierarea s-a pornit: președintele Klaus Iohannis a identificat o „gașcă de politicieni cu probleme penale“ care „ar vrea să slăbească statul de drept“, liderul PSD, Liviu Dragnea, găsește că președintele s-a așezat „în fruntea unei noi mineriade, o manifestație neautorizată împotriva Guvernului României, împotriva ordinii constituționale și împotriva votului popular din 11 decembrie“ și că asistăm la „un …

Citeşte articolul

O boală învinsă. Max Blecher (video)

O nouă rubrică în Observator Cultural.

Exclusiv online
25-01-2017
Nr. 857
Tudor CREȚU
Rubrici
0 Comentarii

Granițele criticii literare, eseisticii și discursului despre literatură, muzică și film sînt estompate în video-eseurile lui Tudor Crețu despre scriitori români, cineaști și muzicieni. Ceea ce autorul propune este o nouă specie în care mediul video devine spațiu de reflecție transgresiv asupra autorilor abordați. Și, pentru că vorbim despre ștergerea granițelor dintre speciile discursului, despre inclasabil, ce autor era mai potrivit pentru a începe decît Max Blecher! O …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre nerecunoașterea unei revoluții: Ovidiu Bufnilă (II)

Înainte de a circumscrie revoluționarul Ovidiu Bufnilă cu un compas literar, aș vrea să ne eliberăm de prejudecata romantică a neaderenței la realitate, la pragmatică, cu care suntem gata să asociem artiștii excentrici. Este important nu numai pentru dosarul de stare civilă, ci, în cazul de față, practica textuală a lui Ovidiu Bufnilă este una continuă, el trăiește după urma a ce scrie, dacă nu …

Citeşte articolul

Cărți de citit iarna

O carte care ar trebui să fie un eveniment editorial – și mă tem că nu va fi, ar fi păcat însă – este volumul cu faimos-frumosul titlu Numărul de aur. Rituri și ritmuri pitagoreice în dezvoltarea civilizației occidentale (Editura Nemira, 2016, cu o „Scrisoare către autor“ de Paul Valéry, prefață, „Matila Ghyka, noul Pitagora“, consistentă, erudită și cu o excelentă raportare la contextul culturii …

Citeşte articolul

Intersecţii. „Post-adevărul“, la şcoală şi acasă

Parafrazez titlul unei cărţi citite în copilărie despre (mes)aventurile lui Vitea Maleev, copilul sovietic care trebuia să ne servească drept model civic. Citind articolul lui Andrei Cornea despre „post-adevăr“, publicat acum trei săptămîni, în revista 22, am căzut de îndată de acord cu observaţia foarte pertinentă a autorului, care observa că, „de fapt, s-a trăit de mult, poate dintotdeauna, în post-adevăr“. Andrei Cornea aducea ca …

Citeşte articolul

Avalon. Beniuc și destrămarea României

În Însemnările unui om de rînd. Pagini de jurnal și memorii (1965-1969; 1971; 1974), carte ce adună caietele lui Mihai Beniuc destinate rememorărilor autobiografice (ed. de Ilie Rad, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2016, 448 p.), surpriza este să întîlnești un prozator bun. Îi știam de ani buni fostului politruc comunist și poetului prolific anumite pagini de proză, precum romanul scurt În ajun de răscoală (1979), bine …

Citeşte articolul

de-click. Mona & Florin sau cum ne putem întîlni cu istoria (1)

Tocmai ce s-a încheiat (duminică, 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, cu marea ei confuzie propagandistică dintre cultură și identitate, sărbătoare oficială derivată din specularea politică a presupusei zile de naștere a marelui muncitor, poet-traducător-jurnalist Mihai Eminescu) Prăpădenia pămîntului, expoziția semi-retrospectivă (și doar la un prim nivel al titlului imediat-polemică) a cuplului de artiști Mona Vătămanu și Florin Tudor (prescurtat, aici, Mona & Florin, deși …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Despre nerecunoașterea unei revoluții: Ovidiu Bufnilă (I)

Dacă am mai scris despre „cărți care lipsesc“, fie că autorii nu sunt mulțumiți cu proiecția volumului, fie că sunt satisfăcuți numai cu prezența electronică a textelor, a sosit timpul ‒ și care moment ar fi mai potrivit decît prima Sfadă la începutul unui an? ‒ să circumscriu un alt fel de lipsă, una paradoxală, a unor cărți uitate, cărora nu li se recunoaște apartenența …

Citeşte articolul

Lecturi la început de an

Încep aceste subiective şi insistente recomandări de lectură (trecute – evident – printr‑o grilă personală, conform căreia lipsa de timp se conjugă cu mulțimea de ispite și de curiozități, dar și cu jocurile imprevizibilului și întîmplării) cu o carte care m-a ținut trează trei zile și două nopți. Volumul, consistent sub toate aspectele, se numește, simplu, Cehov (Editura Tracus Arte, 2016) și e semnat de …

Citeşte articolul

Urbanioare. Changes (ediția 2017)

„David Bowie a dat în 2016 startul încă unei tendințe printre artiști – moartea subită“, glumește sec și amar un prezentator britanic de televiziune (fanii metalelor grele începuseră numărătoarea mai de dinainte, odată cu dispariția lui Lemmy, frontmanul Motörhead, iar alții au remarcat – cu îndreptățire – că pe scena Premiilor Grammy, nimeni nu şi-a adus aminte de moartea lui Pierre Boulez, fără de care …

Citeşte articolul

de-clic(k)/ atelier deschis. „Identitatea națională“, obiect politic neidentificat

A stîrnit deja, dacă nu proteste, măcar nedumeriri și ricanări noua-veche-arhaica re-denumire, sub guvernarea PSD, a Ministerului Culturii: „Ministerul Culturii și al Identității Naționale“. Și pe drept cuvînt, deoarece „identitatea națională“ nu (mai) e deloc un concept de la sine înțeles, evident prin el însuși. Dimpotrivă chiar. Și cu atît mai mult cu cît nimeni nu explică de ce (și de ce tocmai acum, în …

Citeşte articolul

Intersecţii. Gînduri la sfîrşit de an

În general, sfîrşitul anului îndeamnă la retrospecţie, la încheieri de bilanţuri şi la gînduri despre viitor. Dar nu în aceaşi măsură şi în acelaşi fel la toate vîrstele. Hokusai îşi amintea, în memoriile sale scrise la şaptezeci şi trei de ani, că din fragedă tinereţe desenase fără oprire, dar observa că pînă la şaptezeci de ani nu produsese nimic demn de luat în seamă. Ciudat …

Citeşte articolul

Libertatea de a trage cu pușca

Scurt manual al confuziilor politice

În anii comunismului de suprafață, existau două mese la care nu se așeza nimeni. Una – la restaurantul Casei Scriitorilor din București, acel sarcofag arhitectonic de pe Calea Victoriei, din coasta Muzeului Colecțiilor de Artă. Acolo, în colțul de unde putea domina toată haita de bețivi zurbagii, prezida la orele prelungite ale prînzului leoninul silențios Eugen Jebeleanu, poet de partid mîntuit prin tragedia dispariției premature …

Citeşte articolul

Avalon Spionajul și munca istoricului

Apariția în limba română a sintezei de istorie instituțională recentă a lui Jonathan Haslam, publicată abia în 2015, O nouă istorie a serviciilor secrete sovietice (traducere de Ioana Aneci, Editura Polirom, Iași, 2016, 310 p.), constituie un eveniment. Specialistul de la Princeton completează, la nivelul pe care i-l permit astăzi arhivele desecretizate ruse (și mai puțin cele occidentale, dacă se face abstracție de „desecretizările forțate“ via …

Citeşte articolul

Cărți-cadouri de la Moș Crăciun

Foarte pe scurt și concret. Avem la îndemînă cîteva cărți bune/frumoase pe care le putem oferi cadou. Pe lîngă bomboane și ciocolate fel de fel, dulciuri aromate și jucării parfumate. Pentru cei mici, dar și pentru cei mari, pentru toți cei care, evident, au fost cuminți. David Esrig este un distins regizor, teoretician și profesor de teatru. De ieri și de azi. Plecat din țară. Care …

Citeşte articolul

de-click. Primăvară veștedă, înnoire crepusculară

Interregn […] În interregn se pot schimba nu doar regnurile, ci însăși noțiunea de regn: adică se poate întîmpla să votezi bou și să iasă capră, pardon, să votezi capră și să iasă varză – pardon: evident că toată lumea votează îngeri, dar unii dintre ei se fac (se arată a fi) demoni. Nimic foarte grav, pînă aici: nu tocmai pentru a schimba puterea, eventual relansînd‑o, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. De la istorie, prin enciclopedie, la canon

Așa cum se întîmplă și altor literaturi „mici“, despre care se vorbește „politicos“ în termenii postcolonialismului sau postcomunismului literar – cu evitabilele ambiguități și confuzii între acestea –, și fantastica românească, în ceea ce ar presupune ierarhia valorică a autorilor săi, ori, cu un termen încetățenit și înțepenit, „canonul“ său, beneficiază de priviri mai lucide din partea exegeților proveniți din școlile literaturilor „mari“. Astfel, Mircea …

Citeşte articolul