Rubrici

Intersecţii. La ce serveşte o revistă universitară?

Acum că am ceva mai mult timp, apuc să citesc din cînd în cînd şi revista universităţii la care am fost asociat cîţiva ani buni. O primeam în fiecare lună, dar rareori reuşeam să arunc privirea pentru a „scana“, chiar şi dacă doar în mare viteză, articolele publicate. În general, se scrie despre activităţi ale studenţilor şi profesorilor sau sînt menţionate evenimentele locale care se …

Citeşte articolul

de-click / atelier deschis. Un fenomen: Florin Chirculescu (I)

Un obiect straniu, greu de clasificat, adevărat OZN literar, a pătruns de curînd în atmosfera cel puțin apăsătoare, dacă nu de-a dreptul irespirabilă (în același timp încins‑miasmatică și rarefiată, cu oxigen confiscat) a literaturii române actuale: Greva păcătoșilor sau apocrifa unui evreu de Florin Chirculescu. Cu cele peste 1.100 de pagini pe care Editura Nemira a reușit să le lege laolaltă (pe hîrtie – ce …

Citeşte articolul

Explorări în virtualitatea imediată. Mașini inteligente și decizii morale

În medie, 1,2 milioane de oameni sînt uciși în fiecare an în accidente de mașină. Iar 90% dintre aceste accidente au drept cauză o eroare umană. Se presupune că mașinile inteligente, care se conduc singure, ar putea să ne ajute să eliminăm acele 90 de procente, astfel încît viețile noastre cotidiene să devină mai sigure. Mașinile inteligente au un comportament extrem de precis. Folosesc un set …

Citeşte articolul

O poetică a excesului

Momentul de cotitură în creaţia lui Darie Magheru îl constituie volumul Caprichos (Editura Albatros, 1970), în care, chiar dacă mai vechile teme persistă, discursul poetic capătă o nouă fizionomie, mulîndu-se perfect peste personalitatea stranie a poetului, care nu înceta să contrarieze prin gesturile lui pline de truculenţă: „[…] schelele, de pe ea,/– de mătase!–/ vor/ cădea!/ goală/– spre zori/ este/ clipa! –,/ are/ să/ fugă/– …

Citeşte articolul

Bifurcaţii. Cu legitimă mîndrie și vie satisfacție

Între 5-9 iulie, la Buzău, a avut loc Congresul Internațional de cultură daco-română. Cu fast, cu participarea și sprijinul Consiliului județean, cu înalta participare a ministrului Culturii și Identității Naționale, dl Lucian Romașcanu, aflat la prima sa ieșire publică oficială. S-a aflat, evident, acolo, și Gheorghe Funar. A fost înălțător, așa cum se poate lesne înțelege din foarte documentatul reportaj publicat de Horia Călugăreanu și …

Citeşte articolul

Arte. Pur și simplu

Ce caracterizează lumea românească, politică sau culturală, de toate felurile, aș zice că este surpriza. Sub semnul neașteptatului și al mirării trăim de secole. Singurul criteriu care funcționează este lipsa de criterii. Pot fi contrazisă, dar pe fond, parcă aș avea dreptate. Și pe fondul ăsta, că nu știi ce se poate întîmpla sau ce cărți mai pot apărea, cînd mă așteptam mai puțin, mă …

Citeşte articolul

Bifurcaţii. Clovni sau măscărici?

Încet, încet, o să ajungem să-l acceptăm pe dl Tudose, ba chiar să-l vedem în rol de „băiat bun“, și asta doar pentru mica sa criză de independență față de dl Dragnea. Curînd vom uita de unde provine acest domn Tudose, unde s-a școlit – degeaba avem noi facultăți de științe politice, de studii europene, cei mai „dotați“ politicieni ai noștri tot de marile școli …

Citeşte articolul

Explorări în virtualitatea imediată. The New York Times și jurnalismul în realitatea virtuală

”Filmările 360 au și o variantă pentru calculatoarele clasice. Folosiți mouse-ul pentru a vă deplasa:” https://youtu.be/_Ar0UkmID6s Cinematograful de realitate virtuală din București, The VR Cinema pe numele lui adevărat, și-a extins în această săptămînă colecția cu un nou segment. Acum, cinematograful oferă posibilitatea de a viziona proiecte de jurnalism concepute de The New York Times în realitate virtuală. La evenimentul de lansare a fost invitată Jenna Pirog, …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Să pici în scris examene orale – Ovidiu Eftimie

Cine ar fi crezut că, după debutul autoproclamat fulminant (Arhanghelul Raul, Nemira, București, 2016), Ovidiu Eftimie va reveni atît de repede în atenția cititorilor, în 154 de pagini de satiră neo-post-realistă, sub rețeta parodiei sefistice, din nou prezentată ca o descoperire majoră pentru literatura română, cu romanul Bacalaureat (la aceeași editură, la doar un an)?! Ovidiu „Tourette” Eftimie lovește din nou. Încrezător că este de ajuns …

Citeşte articolul

de-clic(k) / atelier deschis. Neosecesionismul și nevoia de Stat

În secolul al XIX-lea, în congruență cu modernitatea postrevoluționară industrială, epoca a fost a statelor naționale, a statelor subiectivate național împotriva imperiilor ca super-state, aflate dincolo de națiuni și mai presus de acestea. Azi, imperiile revin, dar nu ca state, ci trans-statal sau post-politic – deci cu atît mai abstract. Sau tocmai pentru că imperiile s-au refăcut trans-teritorial revin, azi, statele naționale, inevitabil ca micro-state …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Ideologie și critică în fantastică

Pentru cele trei genuri ale fantasticii, primele corpus-uri de text care sunt sau pot trece drept istorii literare sunt New Maps of Hell, din 1962, a lui Kingsley Amis – pentru science fiction –, The Guide to Supernatural Fiction, din 1983, a lui Everett F. Bleiler – pentru gotic și horror –, și Encyclopedia of Fantasy, din 1997, a lui John Clute și John Grant …

Citeşte articolul

Ochiul inocent. Habemus regina!

Simona Halep este numărul unu mondial!

Mă găseam într-o cameră de han rustic în satul Bojenţi, o rezervaţie arhitecturală UNESCO de pe lîngă Triavna, în regiunea Veliko-Tîrnovo din Bulgaria. Atunci am citit pe smartphone vestea, în timp ce priveam afară, în curtea înverzită de la Hadji Velinovo Han, sub rafale de ploaie şi vînt. Atunci am strîns pumnul şi am zis scurt: Daaaa! În sfîrşit, Halep e prima! Bucuria mea nu era …

Citeşte articolul

T-shirt. Autopsia lui G. Asinius Pollio (II)

Scurt manual al confuziilor politice

Gusturile Romei Antice erau amestecate, ca și zeitățile sale. Un pragmatism fără complexe, dublat de o atentă supraveghere a forțelor oculte, care amenințau la tot pasul viața omului vechi, caracterizează cultura materială a Cetății Eterne și a societății italice în general. În forumuri, capodopere ale clasicismului grecesc alternau cu copii mai mult sau mai puțin reușite, de dată recentă, zei importați din Grecia și Egipt …

Citeşte articolul

Dincolo de Premiile Nobel

Noul cîştigător al Premiului Nobel pentru Literatură este britanicul japonez Kazuo Ishiguro. Nu era printre favoriți, se afla, nu pentru prima dată, printre outsideri – acea listă scurtă, unii eterni candidați, alții care vin și sar peste rînd, listă care adună nume importante ale lumii literare internaționale. Din care se selectează, doar uneori, cîștigătorii mult rîvnitului premiu. Nimic nu s-a schimbat în suta de ani …

Citeşte articolul

Explorări în virtualitatea imediată. Realitatea virtuală are piloți kamikaze

Asistăm la un moment absolut senzațional în istoria tehnologiei! Fiți pregătiți, pentru că viața, așa cum o cunoaștem, nu va mai exista. De acum, o să putem să facem tot ceea ce făceam și înainte, dar în realitatea virtuală. O să putem trimite mailuri, să ne uităm la poze și să ascultăm muzică. O, doamne. Ce super. Nu vă pasă?... Așa-i! Nici mie. Dar asta au …

Citeşte articolul

Urbanioare. Q&A

Omul e mijlociu de statură, uscățiv și pare să fi albit înainte de vreme. Poartă o haină lungă din piele, șurubărește nițel în telefonul mobil, își aprinde o țigară rulată: ca orice fumător de cursă lungă, aruncă o privire curioasă să identifice soiul preferat de tabac al celuilalt (în cazul meu, Lucky Strike). E o seară caldă de octombrie, am revăzut Werckmeister Harmonies – în …

Citeşte articolul

Intersecţii. Citesc, deci exist

Toată lumea vorbeşte despre schimbări de paradigmă; în politică, în literatură, în artele culinare, unde nu? În cîteva dintre Intersecţiile scrise la sfîrşitul primăverii trecute, am făcut, cred, aluzie la scrieri de critică şi de ficţiune care par a fi ilustraţii ale unei asemenea schimbări. Mă confrunt acum cu această spinoasă problemă scriind despre Dada şi reverberaţiile sale în secol sau atunci cînd adun note …

Citeşte articolul

Bifurcaţii. Reviste vechi și noi

La 5 octombrie 1855, murea, la Berlin, August Leopold Crelle. A fost un matematician atipic chiar și pentru epoca aceea: autodidact entuziast, cu un doctorat luat, la Heidelberg, abia la 36 de ani, rămas în istoria matematicii nu atît pentru contribuțiile sale, cît pentru abilitatea de a descoperi tineri talentați și pentru spiritul organizatoric materializat în Journal für die reine und angewandte Mathematik, revista pe …

Citeşte articolul

de-clic(k) / atelier deschis. Povestea prozei – sau (de) ce este literatura

Nu știu ce se învață la cursurile de „scriere creativă“, continui să nu înțeleg de ce niște bune, și cu seriozitate făcute, cursuri universitare de Litere (sau/și de Film), de ce lectura îmbinată cu scrisul și cu lecturi publice încrucișate urmate de discuții cinstite și necruțătoare n-ar fi, cinstit, de ajuns ca să devii scriitor (i.e. prozator), adică să (vrei să) le știi pe toate …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Fantassina Cristina

Dacă aș fi scris cronica de întîmpinare la prima ediție din Ultima vrăjitoare din Transilvania, prin 2012, rîndurile de mai jos n-ar exista. Două lucruri m-au oprit să scriu atunci: căderea în capcana de marketing a editurii, căci autoarea opului fantastic era scrisă pe copertă a fi unguroaica Anna Vary (iar eu nu fac parte dintre cronicarii de traduceri), fapt confirmat, nu știu dacă spre …

Citeşte articolul