SOCIETATE

Anticomunismul românesc post factum (II)

S-a insistat mai puţin, în comentariile şi impresiile formulate pînă acum în legătură cu recentul film al lui Stere Gulea, asupra faptului că nu atît despre trecut şi despre comunism este vorba aici, cît despre un prezent poate la fel de problematic, de bulversant. În romanul care a servit drept punct de plecare, trecutul constituia, în mod evident, planul dominant al acţiunii, puţinele secvenţe dintr-un …

Citeşte articolul

„Publius Ovidius Naso“. Călătorie în România

Cu România am avut ghinion. Prima dată am fost acolo în 1974, invitat de preşedintele Uniunii Scriitorilor, Zaharia Stancu. Iar pentru că aceste călătorii se făceau în doi, am fost însoţit de Luan Qafëzezi. De felul lui un tip foarte exaltat, de data aceasta avea un motiv în plus să fie aşa: deşi scriitor militant, celebru comandant de partizani în timpul războiului, era pentru prima …

Citeşte articolul

Forumul „Levantul, leagănul diplomaţiei culturale. Redescoperind Mediterana“

In format pdf, paginile apărute in „Observator cultural“

În perioada 23-25 mai 2013, a avut loc, la Bucureşti, forumul Levantul, leagănul diplomaţiei culturale. Redescoperind Mediterana. Evenimentul a fost organizat de Academia de Diplomaţie Culturală din Berlin şi patronat de Guvernul României, Parlamentul României şi Primăria Municipiului Bucureşti. Conferinţa s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile şi a cuprins sesiuni de comunicări şi dezbateri în plen şi în paneluri privind tradiţiile, …

Citeşte articolul

Certificat de talent

La distanță de un deceniu, criticul Alex. Ștefănescu insistă să se repete. Una dintre fixațiile domniei sale este valoarea literară a scriitorului Norman Manea. Înainte de 1989, avea obiceiul să se exprime, din cîte înțelegem, oral, însă tranziția l-a mobilizat. Pe la sfîrșitul anilor ’90, prin România liberă, acesta informa publicul larg despre faptul că Norman Manea nu-i decît „un scriitor lipsit de talent, judecînd …

Citeşte articolul

În „campanie“

Fiindcă pe lumea aceasta şi în viaţa noastră literară mai există şi gratitudine, îi sînt foarte recunoscător criticului şi istoricului literar Alex. Ştefănescu. A fost primul critic care a scris despre mine, în 1996, la o vîrstă a (pre)debutului la care cîteva rînduri binevoitoare despre un tînăr contează enorm pentru acesta. Mi-a urmărit apoi cu atenţie cărţile şi le-a făcut cronici aplicate, cu evaluări flatante …

Citeşte articolul

Despre frății și obnubilarea onestității

Încet, dar sigur, fenomenul sacralizării elitelor culturale în România continuă. El se produce paralel cu dedramatizarea inițiată, din cînd în cînd, de vreun personaj fundamental rău, violent, plin de ură, animat de interese meschine, invidios, egoist, naționalist, antisemit, comunistoid, stalinist etc., care își ia libertatea unui exercițiu critic. Orice astfel de exercițiu este urmat de o mobilizare pe măsură a elitelor care denunță mobilul comunistoid …

Citeşte articolul

„Adevărul și numai adevărul“

Episodul legionar și acuzația de antisemitism din tinerețea lui Mircea Eliade (1907-1986) au fost îndelung dezbătute, într-un spectru care trece prin toate fazele posibile, de la negare pînă la execuție (una simbolică într-adevăr, dar nu mai puțin „execuție“). Această problemă mai are și astăzi ecouri, și nu doar în țara noastră, dacă ar fi să dau ca exemplu un articol apărut în 2012 într-un jurnal …

Citeşte articolul

Un „Homo Sovieticus“: Vladimir Tismăneanu (III)

Vladimir Tismăneanu (V.T.) publică, înainte de a părăsi România, în 1981, o singură carte, de fapt, un eseu mai dezvoltat: Noua stîngă și Școala de la Frankfurt (prescurtat ȘF), Editura Politică, 1976. Mă voi referi la acest volum – despre care V.T. afirmă (pe blogul său, 25.07.2011) că este o „pastilă“ a tezei sale de licență în sociologie din iunie 1974 și „embrionul“ lucrării de …

Citeşte articolul

Şase zile în grădina îngerilor

Fragmente dintr-un dialog cu Doina CORNEA; GALERIE FOTO

La mijlocul lunii ianuarie, am avut privilegiul de a fi primit, şase zile la rînd, în casa de la Cluj a doamnei Doina Cornea (care nu mai primeşte ziarişti şi nu mai acordă interviuri, dar cu mine a făcut o excepţie, care mă onorează; îi sînt recunoscător atît doamnei Cornea, cît şi fiului ei, Leontin Iuhas, pentru marea încredere de care mă bucur din partea …

Citeşte articolul

Un „Homo Sovieticus“: Vladimir Tismăneanu (II)

Vladimir Tismăneanu (V.T.) a avut o fericită viață intrauterină în placenta Leviathanului comunist, unde s-a înrolat, benevol și plin de înaripată abnegație, în trupele de asalt ale lampadoforilor unui regim al instaurării terorii absolute ca religie de stat. Marea majoritate a textelor publicate pînă în septembrie 1981, cînd a părăsit România, de viitorul autor al meritoriului volum Reinventarea politicului – Europa Răsăriteană de la Stalin …

Citeşte articolul

De ce nu e Lucian Boia altfel?

E un paradox faptul că tocmai Lucian Boia, impenitentul deconstructor din ultimele două decenii al mitologiilor naţionale autohtone, a ajuns să genereze comentarii în flux continuu cu o carte despre… „specificul românesc“. De la dezbaterile despre „criza identităţii naţionale“ din anii ’90 (a se vedea, între altele, culegerea retrospectivă a lui Gabriel Andreescu, Naţionalişti, antinaţionalişti… O polemică în publicistica românească, Editura Polirom, 1996, cu texte …

Citeşte articolul

Un „Homo Sovieticus“: Vladimir Tismăneanu (I)

Articol din noul număr al revistei „Observator cultural“

Într-o carte de interviuri (Ghilotina de scrum, Editura de Vest, 1992), Vladimir Tismăneanu (prescurtat - V.T.) afirmă că momentul rupturii sale de comunism s-a produs în ianuarie 1969, imediat după ce Jan Palach și-a dat foc în Piața Venceslav din Praga:„În momentul în care s-a produs cazul Palach, eu m-am scuturat de emoție și de furie și am spus că este sfîrșitul relației …

Citeşte articolul

Casa mea

Am 14 ani. La televizor, o reporteră intervievează cu nerv un cetăţean care nu vrea să se încadreze în cîmpul muncii. Mama visează în faţa ecranului alb-negru, „ce meserie frumoasă, asta mi-ar plăcea şi pentru tine“. Am 19 ani. Intru la Facultatea de filologie a Universităţii din Bucureşti cu media 9,16. Am 23 de ani. Termin facultatea cu 9,87. Sînt profesoară de limba şi literatura …

Citeşte articolul

TVR, mon amour

Trăiesc, de cîteva săptămîni, ceva ce n-aş fi crezut că voi trăi vreodată. Sub ochii noştri, Televiziunea Naţională se năruie, după ce a fost ani de-a rîndul jefuită de vremelnici clienţi politici. Mă uit, şi nu-mi vine să cred, la studiourile goale, la cabinele de montaj, în care se mai asamblează din bucăţi vechi cîte o emisiune „nouă“, şi la oamenii cu priviri rătăcite, ce …

Citeşte articolul

Să nu ucizi

Pe vremea comunismului, un banc de la Radio Erevan, suprema instanţă a presei sovietice pentru tot lagărul comunist (Radio Erevan exista, dar bancurile nu, fiind atribuite subtilului umor georgian), spunea aşa (întrebare de la ascultător): „E mare diferenţa între socialism şi comunism?“. Răspunsul a venit prompt, ca şi replica: „Nu e mare, e doar un pas“. „Atunci, (întreabă ascultătorul), de ce ne ţineţi crăcănaţi de …

Citeşte articolul

Televiziunea Română, între concedieri şi debusolare

Un grupaj în noul număr al revistei „Observator cultural“

Găzduim, în acest număr, articole scrise de două realizatoare din TVR, Cristina Andrei şi Luiza Barcan, despre situaţia din Televiziunea Română, înaintea unui proces lung şi complicat de selecţie (ce va duce şi la concedieri masive). Se mai poate lucra în Televiziunea Română? De ce Televiziunea Română a ajuns în impas, de ce oamenii sînt debusolaţi şi derutaţi? De ce se vorbeşte, în interiorul …

Citeşte articolul

Înapoi, în viitor?

Boris BUDEN - Zonă de trecere. Despre sfîrșitul postcomunismului

Mi-ar fi plăcut să scriu, în zilele acestea de cod roșu ideologic, despre memoriile-eveniment ale lui Ion Ianoși (pe care le aștept de multă vreme) sau despre alte cărți proaspete de sezon (cum ar fi publicistica open minded a Alinei Mungiu-Pippidi). Condiția cronicarului aflat pentru cîteva luni departe de țară este, adeseori, ingrată, chiar dacă are drept compensație distanța necesară studiilor de specialitate cu care, …

Citeşte articolul

Spațiu public, imaginar social și mituri politice în România de azi

Plec de la următoarea conjectură: miturile politice poartă o marcă ideologică, una dintre atribuțiile lor fundamentale fiind aceea de a îndemna la acțiune. Avem de-a face cu o funcție care este pregnantă îndeosebi „în epocile de fractură istorică“ (Gabriela Adameșteanu). Dar, chiar și atunci cînd nu au o prezență manifestă, miturile politice nu lipsesc din nici o societate. Dacă ne referim la România contemporană, analizele …

Citeşte articolul

Film şi propagandă

Cristian Tudor Popescu - Filmul surd în România mută. Politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune

Imediat după perioada tulbure, sumbră şi extrem de agitată din pricina evenimentelor politice de la mijlocul anilor ’90, cîmpul cultural românesc a început să fie tot mai acaparat de discuţiile în jurul revizuirilor. Descinsă din teoriile lovinesciene ale revizuirii critice periodice a literaturii, ca un fel de inspecţie tehnică periodică a motorului unei maşini, metoda aceasta a ocupat multe luni la rînd, ani chiar, coloanele …

Citeşte articolul

Film şi propagandă

Cristian Tudor POPESCU – Filmul surd in România mută

Imediat după perioada tulbure, sumbră şi extrem de agitată de evenimentele politice de după mijlocul anilor ’90, cîmpul cultural românesc a început să fie tot mai acaparat de discuţiile în jurul revizuirilor. Descinsă din teoriile lovinesciene ale revizuirii critice periodice a literaturii, ca un fel de inspecţie tehnică periodică a motorului unei maşini, metoda aceasta a ocupat multe luni la rînd, ani chiar, coloanele …

Citeşte articolul