Cuvant cheie: mihail-sebastian

Aflu, „răsfoind“ ultima versiune electronică a revistei Observator cultural, că la Brăila a avut loc un festival – devenit recent internaţional – dedicat lui Sebastian şi deci, implicit, problemei/problematicii identitare. Aşa-numitele probleme identitare nu sînt specifice doar autorilor evrei, în ciuda faptului că, foarte adesea, ele au fost discutate cu predilecţie în legătură cu aceştia. Într-un fragment dintr-o conferinţă despre „specificul naţional“, prezentată în 1935 …

Cine ar fi bănuit că, mai presus chiar decît interesul prioritar arătat poeziei, Mihail Sebastian putea fi intens conectat la formele de răsfrîngere ale muzicii în sensibilitatea publică şi, în consecinţă, accepta să devină, între 1935 şi 1939, un fervent cronicar al vieţii concertistice bucureştene? Astfel, devenea oarecum obligatorie – după mănunchiul de comentarii asupra mersului şi diversificării poeziei sub privirile lui Sebastian (Periplu printre …

Parisul personal al lui George Banu este un proiect în trei părţi, imaginat în 2013 împreună cu prietenul Valentin Nicolau şi încheiat de curînd, odată cu apariția ultimului volum/eseu/panou decorativ al tripticului, sub genericul Parisul personal. Familia din Rivoli 18 (Editura Nemira, 2016, cu splendide fotografii de Mihaela Marin, ce însoţesc toate cele trei episoade ale Parisului personal marca George Banu). Despre un Paris subiectiv …

În ierarhia valorilor literare, Mihail Sebastian rezerva poeziei un loc preferenţial. Lecturi fecunde i-au întreţinut pasiunea şi l‑au pus în situaţia de a dobîndi o perspectivă sigură, încă din anii liceului, asupra poeţilor exponenţiali în evoluţia lirismului modern. La bacalaureat, cînd a avut de ales, pentru proba scrisă la limba şi literatura română, să dezvolte un subiect privitor tocmai la cristalizarea primelor noastre structuri poetice, …

Revista Lettre Internationale publică, în nr. 98 (vara 2016), traducerea în limba română a recenziei Jurnalului și romanului De două mii de ani ale lui Mihail Sebastian, apărută în New York Review of Books sub semnătura cunoscutului scriitor irlandez John Banville. Desigur că recenzia, de altfel excelentă, conține și unele inadvertențe inevitabile, întrucît scriitorul irlandez nu cunoaș­te toate amănuntele legate de evenimentele descrise în Jurnalul …

Un portret din regrete Mihail Sebastian. Remember 1945 Volum coordonat de Liliana Burlacu şi Doru George Burlacu, Editura Grinta, Cluj Napoca, 2015, 213 p. Volumul, o propunere editorială pe cît de discretă, pe atît de necesară, reuneşte în integralitate texte scrise de personalităţi din prim-planul lumii culturale şi artistice după moartea lui Mihail Sebastian. Coordonatorii  menţionează contribuţiile altor filologi care au recuperat, înaintea lor, texte dedicate lui Mihail Sebastian după teribilul …

Recentul volum Mirajul francez, publicat de Geo Şerban la Editura Hasefer, cuprinde o culegere de articole ale lui Mihail Sebastian, apărute în presa românească în perioada 1927-1940, legate de subiecte franceze. De la început trebuie să spunem că lectura acestor articole, scrise în urmă cu mai bine de 80 de ani, este agreabilă, datorită stilului inegalabil al autorului, şi extrem de interesantă, datorită subiectelor abordate. …

Timp de exact un an de zile – între 1 martie 1944, cînd Steaua fără nume se juca în premieră absolută pe scena Teatrului Alhambra, şi 2 martie 1945, cînd gazeta Cortina făcea lumină în privinţa adevăratului autor al piesei, printr-o mărturie semnată chiar de Mihail Sebastian –, o mare parte a publicului s-a prefăcut a da crezare menţiunii de pe afişul spectacolului, care preciza …

De ce să scrii o poveste de dragoste în mijlocul unui război? O poveste în care nu apare nici măcar un cuvînt ce-ar putea aminti de acel război. Şi de cîtă forţă ai nevoie pentru a o scrie, atunci cînd existenţa ta ca fiinţă socială (şi umană chiar) e pusă la îndoială? În ianuarie 1943, lui Mihail Sebastian – un autor dramatic deja cunoscut – …

„Este în teatrul meu o înclinare spre «delicat» care îmi va interzice, în mod absolut, un mare succes. Cîtă vreme voi juca pe clapa «subtilului», nu voi ajunge să cîştig publicul mare“, spunea Mihail Sebastian în jurnalul său. Apoi adăuga: „Aş vrea să pot lua teatrul ca pe o industrie şi să pot realiza o piesă cu mecanism perfect“. Steaua fără nume, poate …

De ce posteritatea actuală a lui Mihail Sebastian, alias Iosif Hechter, este mai vizibilă în raport cu alţi literaţi brăileni cu merite indiscutabile, amintiţi, numai, la abia încheiatul Festival al „Zilelor Se bas tian“, ediţia a II-a, de la Brăila? Sebastian n-a fost singurul intelectual care s-a simţit demobilizat, unii – mai mult de-atît, în faţa prefacerilor sociale de după 1944, faptul avînd consecinţe întristătoare …

Cine parcurge Rampa anului 1935 obţine numeroase probe menite să confirme revenirea lui Sebastian la ritmul publicistic alert prin care se consacrase în ochii opiniei publice. Scriitorul îşi regăsea treptat potenţialul de reacţie, hotărît a nu se lăsa copleşit de valul controverselor declanşate în jurul romanului De două mii de ani, îndată după lansarea lui pe piaţă, în vara lui 1934. O vară cu deosebire …

Doar cu opera sa de prozator şi de dramaturg, Mihail Sebastian ar fi devenit, după schimbarea de paradigmă instituită de cele două-trei generaţii de scriitori şi de critici postmoderni, un autor căzut în de­suetudine. Pe drept sau pe nedrept – asta este o altă discuţie, şi ea ar merita purtată cît de curînd. În orice caz, marea lui şansă s-a dovedit a fi fost publicarea, …

Ce-i un huligan? Un dezrădăcinat, nealiniat, nedefinit? Un exilat? Sau ceea ce scrie în Dicţio­narul Oxford al limbii engleze: „The name of an Irish family in South East London conspicuous for ruffianism“? Norman Manea, Întoarcerea huliganului  I. Anul trecut, s-au împlinit zece ani de la publicarea cărţii lui Norman Manea, Întoarcerea huliganului, în limba engleză, aceasta avînd subtitul A Memoir; o aniversare importantă, …