Bianca BURŢA-CERNAT

O nouă ediţie critică Hortensia Papadat-Bengescu (III)

Străina. Avatarurile unui roman (2)

Romanul-șantier al Hortensiei Papadat-Bengescu este, între altele, o mărturie despre maniera de a lucra a scriitoarei: fragmentar, dar și cu, de la bun început, o idee suficient de clară despre cum ar trebui să arate structura de ansamblu. În cadrele (destul de mobile) configurate de ideea generală, sprijinindu-se în același timp pe ample fișe de lucru, cu personaje, însemnări lapidare etc., romanciera …

Citeşte articolul

O nouă ediţie critică Hortensia Papadat-Bengescu (II)

Străina. Avatarurile unui roman (1)

Elementul surpriză al noii ediţii de Opere Hortensia Papadat-Bengescu este editarea în premieră a romanului Străina, cea din urmă carte a autoarei, pierdută în împrejurări tulburi, într-un deceniu el însuşi „pierdut“, cerînd a fi recuperat dintr-un interregn – întrucît e un deceniu de graniţă, punte fragilă între interbelic şi epoca de după instaurarea comunismului. Cîntec de lebădă, roman-sinteză ce adună obsesiile existenţiale şi scripturale ale …

Citeşte articolul

O nouă ediţie critică Hortensia Papadat-Bengescu (I)

Hortensia PAPADAT-BENGESCU – Opere

Munca istoricului literar şi, mai cu seamă, a realizatorului de ediţii critice se bucură în cultura română actuală de prea puţină consideraţie. Editarea publicisticii călinesciene – în zece tomuri (vor urma încă două, ultimele...) – datorată lui Nicolae Mecu, ediţia critică Rebreanu, avîndu-l ca autor pe Nicolae Gheran, ediţiile Ion Heliade Rădulescu şi Nicolae Filimon, alcătuite de Mircea Anghelescu, ediţia Cioran – realizată de Marin …

Citeşte articolul

Literatura, chiar ea

Corina SABĂU - Dragostea, chiar ea

Cartea de debut atipic-minimalistă a Corinei Sabău, Blocul 29, apartamentul 1 (Polirom, 2009), nu indică – aşa cum li s-a părut unora, induşi în eroare de abila punere în pagină a unor trucuri narative prin care se simulează foarte convingător „ingenuitatea“ – un talent natural, încă insuficient exersat. Candoarea este, în acest caz, a lecturii (a unei lecturi condescendente), nicidecum a scriiturii! Pentru cine avea …

Citeşte articolul

Romanul unei lovituri de stat eşuate

Ioana PÂRVULESCU - Viitorul începe luni

Viața începe vineri a fost una dintre revelațiile prozastice ale anului 2009. O carte de atmosferă, subtil-estetizantă, cu o scriitură supravegheată la modul exemplar și, în egală măsură, o ficțiune care fascinează atît grație unui scenariu epic construit impecabil, la intersecția dintre „realismul“ pregnant și fantasticul înaripat, cît și prin tridimensionalitatea personajelor aduse în scenă. Convingător sub aspectul restituirii imaginii unei epoci – …

Citeşte articolul

Cîteva impresii disparate

Aproape de sfîrşitul unui an editorial care se arăta sărac, dîndu-ne încredinţarea că, într-adevăr, „atunci cînd armele vorbesc muzele tac“, o toamnă oarecum întîrziată aduce cu sine o recoltă literară (însă nu doar literară) neaşteptată. An al reaprinderii unor războaie culturale cu origini în dezbaterile şi polemicile primului deceniu postdecembrist, an al petiţiilor pentru cauze precum democraţia ori atît de des invocatul „stat de …

Citeşte articolul

Comedia umană a României profunde

Radu ALDULESCU - Cronicile genocidului

Cronicile genocidului continuă, prin două-trei personaje, îndeosebi prin pateticul Robert Stan zis Diavolul, un roman mai vechi al autorului, Îngerul încălecat, apărut prima dată în 1997 şi reeditat, într-o variantă substanţial revizuită, în 2011. Cele două cărţi nu sînt însă legate între ele într-o mai mare măsură decît oricare alte două romane ale lui Radu Aldulescu. Iar legătura este aceea care se stabileşte de obicei …

Citeşte articolul

Despre vechiul şi noul ICR, fără ură, părtinire şi vehemenţă

La (deja!) aproape o jumătate de an de la mult discutata ordonanță de urgență care scotea Institutul Cultural Român de sub patronajul Președinției, trecîndu-l sub tutela Parlamentului, spiritele nu par să se fi calmat, protestele continuă, sub diferite forme și cu diferite argumente, în presa culturală: articole de opinie, scrisori deschise, texte de susținere, interviuri cu membri ai fostei echipe ICR etc. umplu și azi …

Citeşte articolul

Sfetnici la curtea Regelui Soare

Răspuns domnului Andrei Cornea

Domnule profesor Andrei Cornea, La doar cîteva ore după ce trimisesem redacției revistei Observator cultural articolul pentru numărul 642, am citit – şi nu fără interes – scrisoarea deschisă pe care îmi faceți onoarea de a mi-o adresa în revista 22. Întîmplător, deci, în vreme ce dumneavoastră scriați articolul Intelectualii lui Ponta & Antonescu. Întrebări pentru doamna Bianca Burța-Cernat, din 18 septembrie 2012, …

Citeşte articolul

Întrebări pentru neliniştea intelectualilor publici

S-au formulat frecvent întrebări legate de ceea ce are de oferit – şi e dispusă a oferi – societatea românească elitelor ei intelectuale, acest termen de maximă generalitate, „societate“, înglobînd voci cît se poate de diferite (ca portanţă, ca pertinenţă, ca relevanţă, ca putere de rezonanţă etc.), de la marea masă a cetăţenilor contributori la buget şi/sau a „asistaţilor social“ pînă la decidenţii din politică …

Citeşte articolul

Întrebări pentru neliniştea intelectualilor publici

S-au formulat frecvent întrebări legate de ceea ce are de oferit – şi e dispusă a oferi – societatea românească elitelor ei intelectuale, acest termen de maximă generalitate, „societate“, înglobînd voci cît se poate de diferite (ca portanţă, ca pertinenţă, ca relevanţă, ca putere de rezonanţă etc.), de la marea masă a cetăţenilor contributori la buget şi/sau a „asistaţilor social“ pînă la decidenţii din …

Citeşte articolul

Votul meu contează?!

Pe 29 iulie am votat la referendum. Cetăţenii responsabili au stat acasă; au decis – îmi imaginez că abia la capătul unor serioase dezbateri lăuntrice – să nu cauţioneze subminarea „statului de drept“. Mă număr printre cei peste şapte milioane de cetăţeni pe care mai zilele trecute, într-o publicaţie fanion a elitei intelectuale postdecembriste, un cărturar îi numea „idioţi“ (există şi varianta, via …

Citeşte articolul

Întîlnire cu Gheorghe Crăciun

Pe 12 iulie 2012 a avut loc la Universitatea Transilvania din Brașov a doua ediție a Conferinței Naționale ,,Gheorghe Crăciun. Viața și opera“, cu participarea unor critici, cercetători și universitari din diferite generații și din mai multe colțuri ale țării – aduși laolaltă de prețuirea pentru scriitorul (și omul, în același timp) Gheorghe Crăciun, de la dispariția căruia s-au împlinit în ianuarie cinci ani. O …

Citeşte articolul

Mistica literaturii

O primă versiune a convorbirilor lui Eugen Simion cu discipolul său optzecist Andrei Grigor a apărut în 2004, într-un climat literar încă dominat de logica de front pe care o adoptase după 1990, în virtutea unui radicalism (etic și abia în al doilea rînd estetic) indomptabil, cea mai mare parte a intelectualității noastre umaniste. Înregistrat, într-un interval de aproape doi ani, la capătul unui deceniu …

Citeşte articolul

Cînd reacţionează societatea civilă

În principiu, această schimbare de tutelă ar putea fi benefică, întrucît Parlamentul garantează într-o mai mare măsură decît instituţia prezidenţială (oricine ar îndeplini – azi sau din 2014 – funcţia de preşedinte al României) diversitatea punctelor de vedere. Cine pune semnul egalităţii între patronajul asigurat de instituţia prezidenţială şi cel asigurat de instituţia monarhică, între, să zicem, un ICR tutelat de un preşedinte şi instituţiile …

Citeşte articolul

Un Eminescu diferit

Gisèle VANHESE - Luceafărul de Mihai Eminescu. Portrait d’un dieu obscur

În critica românească recentă, nota caracteristică a celor mai semnificative studii consacrate lui Eminescu (dacă facem abstracţie de volumul profesorului George Gană, Melancolia lui Eminescu, 2002, de acela al Marianei Neţ, Eminescu, altfel: limbajul poetic eminescian, o perspectivă semiotică, 2000, sau de microlecturile Ioanei Bot, dinEminescu explicat fratelui meu, 2012) este dată de preferinţa pentru interogarea contextelor – literare şi extraliterare –, privilegiate fiind abordările …

Citeşte articolul

Morala unui sceptic „sub acoperire“

Măştile lui M.I. – Gabriel Liiceanu în dialog cu Mircea Ivănescu

Nu știu ce îl va fi convins pe Gabriel Liiceanu să includă în traseul său de intervievator al unor oameni cu biografie exemplară o oprire la casa din Sibiu a poetului Mircea Ivănescu (puțin înainte de dispariția acestuia, în 2011). Însuși autorul acestei cărți de convorbiri enumeră, într-un preambul, motivele de inaderență, punctele în care cei doi colocutori nu s-au/nu s-ar fi putut întîlni, mai …

Citeşte articolul

Proza inocenței ultragiate

Tatiana NICULESCU BRAN - În Ţara lui Dumnezeu

Nu există, aparent, multe puncte de convergenţă între Nopţile Patriarhului şi În Ţara lui Dumnezeu, iar cei care s-ar fi aşteptat ca recentul roman al Tatianei Niculescu Bran să adauge noi tuşe controversatului tablou al vieţii clericale autohtone, pe aceeaşi linie detabuizantă – pe cît de fermă pe atît de ferită de excese –, au de ce să se simtă, într-o primă instanţă, puţin …

Citeşte articolul

Daniel Vighi mai-mult-ca-textualistul

Am scris, pînă azi, despre trei dintre cărţile lui Daniel Vighi. De fiecare dată, nu am ezitat să-mi formulez rezervele. Ceea ce însă nu am reuşit să exprim suficient de clar era „amănuntul“ că rezervele cu pricina vizau, de fapt, scrisul unui autor pentru care aveam/am o mare preţuire – pentru prozator ca şi pentru eseist ori pentru intelectualul cu atitudine civică articulată, credibilă. Căci …

Citeşte articolul

Înapoi la argumente (II)

Într-un binecunoscut eseu despre „moartea cuvintelor“, C.S. Lewis observă cvasi-ironic cît de mare e pericolul ca, folosind în exces o vocabulă, cramponîndu-se de ea ca de o formulă cu virtuţi magice, o comunitate să izbutească exact contrariul a ceea ce avusese în vedere: în loc să pună în valoare realitatea/situaţia la care vocabula respectivă trimite, invocarea continuă a acesteia – uneori în contextele cele mai …

Citeşte articolul