Demény Péter: Uite, sîntem în centrul Clujului, vorbim de parc-am fi prieteni, ceea ce şi sîntem. Pentru mine, ăsta e centrul oraşului şi mă deranjează Piaţa Unirii cu Avram Iancu. Pe tine nu? Doru Pop: Dragă Péter, Piaţa Unirii nu e aia cu Avram Iancu şi tulnicăresele, ci e asta cu Regele Mathias. Şi ştii ce mă enervează cel mai tare? Că numele locurilor …
„N-am avut un Havel şi fiindcă este cu neputinţă să îţi imaginezi că Adrian Năstase, Ion Iliescu, Emil Constantinescu sau Traian Băsescu pot coborî fără zgomot treptele istoriei, pentru a redeveni pietoni de rînd. În cultura noastră politică, legitimată de exemple ilustre, se urcă din istorie direct pe soclu, se ajunge în Empireu, şi numai într-un singur caz, izolat, la Cimitirul Ghencea: politica noastră …
Încerc, mai jos, o descriere montaigniană a simpatiei mele pentru Cercul Literar de la Sibiu. Va fi dezordonată, personală și subiectivă – așa îi stă bine unui eseu. N-am vrut să scriu note, pentru că nici măcar așa n-aș dori să creez iluzia că aș avea vreo ipoteză bine închegată. Am numai iubiri, nostalgii, dorinţe și dureri. Niciodată n-am înţeles preţuirea sau chiar admiraţia …
Plecat la Hong Kong pentru a-şi redresa portofelul, un prieten m-a rugat să-i ţin cursurile şi seminariile de filozofie. Nu sînt un mare filozof, m-a şi speriat titlul pretenţios („Teorii contemporane ale artei“), dar după aceea m-am gîndit că ştia că nu sînt filozof, nu mă ruga, deci, dacă nu se încredea în mine. Fireşte, curajul meu a fost nuanţat de faptul că avea nevoie …
„Poemele din Începe să doară puțin sînt simple și clare și au vibrația necontrafăcută a confesiunii autentice“, scrie Claudiu Komartin. În același timp, Ioan Es. Pop spune: „Și cu toate că referirile la un tată care mutilează și la o mamă neajutorată răsar de peste tot, autobiograficul lipsește. Poeta nu se confesează, nu aflăm de niciunde din ce întîmplări de viață vine marele ei …
În seara lui 23 sau 24 decembrie 1989, m-am entuziasmat privind la TVR1, care ne tot repeta să mergem în stradă să luptăm cu securiştii. Am ieşit din casă, am mers pînă la poartă şi m-am gîndit că ar trebui să nu ezit. Tata a venit lîngă mine şi mi-a spus că ar merge şi el dacă n-ar avea familie, dacă nu ne-ar avea …
În fiecare an, cînd mă pregătesc să mă duc la Festivalul Internaţional de Carte de la Budapesta (între 22 şi 25 aprilie s-a organizat pentru a şaptesprezecea oară), mă simt de parcă m-aş duce la o execuţie fericită. Ştiu prea bine că n-o să am bani pentru tot ce m-ar interesa, aşa că arunc o privire fugară asupra cărţilor, …
Mă adresez vouă, celor care apăreţi pe diferite canale şi publicaţi în diverse locuri, lăudîndu-l pe conducătorul iubit sau lătrînd împotriva conducătorului urît. Nu apăreţi o vreme! Nu scrieţi editoriale! Lăsaţi linguşirea celor care nu pot face nimic altceva! Lăsaţi lătratul cîinilor! Lăsaţi poza de intelectual fin, strănepot al lui Cioran, cînd nu sînteţi, de fapt, altceva decît …
Romanul lui Bogdan Suceavă are un succes surprinzător în Ungaria. Să fiu bine înţeles: nu mă mir, Doamne păzeşte, pentru că aş vrea să sugerez că e o carte mediocră. Cred însă că succesul unui volum nu depinde numai, şi poate nici în primul rînd, de valoarea ei intrinsecă literară. Dar atunci de ce depinde? Nu ştiu …
În interviul luat lui Cioran de Gabriel Liiceanu, filozoful mansardien strigă cu entuziasm: Uite, ăştia au înţeles! Vorbeşte despre alcoolici. Acum, (îl) înţeleg perfect. Alcoolicii sînt la fel de radicali ca Cioran. Ei nu fac compromisuri: poate să fie iarnă sau vară, comunism sau capitalism, încălzire globală sau război rece, un alcoolic rămîne identic cu el însuşi, consecvent cu sine. Eu, ce păcat, nu sînt …
În urmă cu cîţiva ani, am avut şansa să traduc două piese contemporane româneşti într-o antologie care a apărut anul trecut la Editura Koinonia din Cluj. Au fost două texte de Gianina Cărbunariu şi Petre Barbu, Stop the Tempo şi Tatăl nostru care eşti în supermarket… Într-o emisiune televizată, i-am spus lui Ovidiu Pecican, referindu-mă la diferenţa dintre …
Cobor la Otopeni, îmi iau bagajul, ies din aeroport. Trebuie să ajung la Băneasa. Un taximetrist mă întreabă dacă doresc un taxi. Răspund că nu, dar mă uit în jur teribil de neajutorat. Îmi spune că e de la compania cutare şi că mă duce oriunde. Naivitatea nu mă lasă, mă calmez auzind că e de la o …
1. Aş vrea să pot să răspund că nu mi-a stîrnit interesul nimic şi nu mi s-a părut nimic dezagreabil – ar fi o dovadă de normalitate şi în ce priveşte societatea românească, şi în ceea ce mă priveşte pe mine. M-am bucurat totuşi că nu mi-a fost frică de victoria lui Funar în oraşul în care trăiesc, Cluj, …
Stiu ca problema Statuii Libertatii din Arad si-a pierdut actualitatea, a disparut din pagina de titlu a cotidianelor, dar sint convins ca problema principala este mult mai larga si mai insemnata – conflictele iscate in jurul statuii (si chiar si cele legate de relatia romano-maghiara) reprezinta doar un simptom. De aceea, m-am gindit ca cele de mai jos nu sint cu totul inutile. …
