Maria Magdalena CRISAN

Răsfoind Universul literar din perioada 1927-1929 cu scopul de a cerceta articolele publicate de Mihail Sebastian, atenţia mi-a fost atrasă de pagina de poezie a acestei publicaţii. Printre poeziile debutanţilor sau ale unor scriitori deja cunoscuţi şi printre traducerile de poezie apare, din cînd în cînd, şi numele lui Sebastian. Alături de Andrei Tudor şi de I. Alexis-Edgar, îl întîlnim în ipostaza de traducător …

În această toamnă, un eveniment expoziţional aşteptat de multă vreme este găzduit de Muzeul Naţional de Artă Contemporană: expoziţia cu lucrările lui Horia Damian, artistul român mult mai cunoscut în lume decît în propria ţară. Fără a fi o retrospectivă, pentru prima dată lucrările lui Horia Damian sînt expuse la Bucureşti, într-o selecţie începînd cu perioada anilor şaizeci, …

Expoziţia pe care o putem vedea în aceste zile de vacanţă la Sala Dalles este o surpriză pentru toţi cei care vor trece pragul acestui loc, a cărui intrare, exagerat de discret amplasată, a devenit un apendice al Librăriei Noi. Lucrările Emiliei Niculescu au rămas pînă acum, chiar şi pentru cei interesaţi, puţin ştiute. Deşi pictoriţa are o vîrstă venerabilă, prezenţa ei pe simezele …

La Centrul „Pompidou“ se mai poate vedea, pînă la începutul lunii august, o importantă expoziţie dedicată lui Vasili Kandinski (1866-1944), acest mare artist de numele căruia se leagă întreaga istorie a picturii secolului al XX-lea. Aici sînt reunite lucrări ce aparţin perioadei 1907-1942, aflate în cele mai importante colecţii publice – Centrul „Pompidou“, Städtische Galerie im Lenbachhaus, …

Expoziţia de broderie, tapiserie şi obiect textil pe care Zoe Vida Porumb a prezintă la Palatele Brâncoveneşti este una dintre cele mai ample pe care ea o deschide în Bucureşti. Este o expoziţie prin care artista şi-a aniversat experienţa bogată cîştigată de-a lungul anilor, o expoziţie pe care a deschis-o anterior la Baia Mare, oraşul natal, şi la …

O ştire citită pe Internet (pe ziare.ro, sîmbătă, 20 iunie) anunţa vînzarea, la casa de licitaţii Drouot din Paris, a unei lucrări de Rodin din seria „Gînditorul“ – un bronz de aproximativ 70 de centimetri –, pentru suma de 4,2 milioane de dolari. Acest lucru m-a făcut să scriu despre o expoziţie cu un titlu incitant, Oublier Rodin?, …

Proaspăt renovata Sală Dalles găzduieşte un eveniment pe măsură: expoziţia Trupul şi fiinţa (pictură, desen, colaj), semnată de Vladimir Zamfirescu. În urmă cu cîteva zile, cînd am pătruns din plină caniculă bucureşteană în spaţiul impunător şi răcoros al Sălii Dalles, am avut sentimentul întîlnirii cu acea pictură pe care o redescoperim la fiecare nouă vizită în marile instituţii …

Expoziţia Angelei Tomaselli (cu lucrări din ciclurile Arhitecturi şi Amintiri suprapuse), deschisă la Galeria Apollo, este surprinzătoare pentru cei care i-au urmărit creaţia. De această dată, ea se lasă atrasă de spectacolul direct al realităţii, de atmosfera oferită mai ales de peisajul arhitectural descoperit în locurile prin care a călătorit. Arhitecturile ei nu le-aş numi peisaje. Ele …

Un oraş sărac în muzee, aproape incapabil de a oferi turistului străin o imagine a istoriei sale – aceasta ar fi concluzia unui trecător prin capitala României. Doar Muzeul Naţional de Artă a rămas „pe baricade“ pentru a arăta ceva din tabloul devenirii noastre culturale, pentru a ne referi doar la domeniul artelor plastice. Într-un asemenea peisaj, soluţia …

Chiar dacă expoziţia pe care a deschis-o Costin Neamţu la Galeria Căminul Artei din Bucureşti este realizată cu prilejul celor 70 de ani de viaţă, trebuie să spunem, de la bun început, că nu este o retrospectivă. Sînt prezentate aici lucrări din ultimii ani, în care îl descoperim pe Costin Neamţu lucrînd, descoperind şi investigînd cu aceeaşi …

O incursiune în plastica românească a deceniului nouă oferă, aşa cum am văzut în prima parte a acestui articol, un tablou complex pentru o perioadă în care „interesul“ şi constrîngerile venite din partea autorităţilor s-au făcut tot mai mult simţite. Mai ales în a doua perioadă a anilor ’80, evenimentele sînt semnificative în contextul generaţiei de tineri artişti …

Expoziţia deschisă de Alma Ştefănescu Schneider la Sala Etaj 3/4 a Muzeului Naţional de Artă Contemporană marchează prima întîlnire a artistei cu publicul bucureştean după plecarea în Germania, la sfîrşitul anilor ’70. Ea aparţine generaţiei de graficieni care, în deceniul al optulea, a contribuit la afirmarea tehnicilor grafice, mai ales a gravurii, a impus grafica românească în contextul …

Zilele trecute s-a deschis la Biblioteca Academiei, în cadrul „Cabinetului de stampe“, expoziţia Călătorii în universul Danei Schobel-Roman. Aceasta este cea de-a şasea expoziţie postumă prin care cunoaştem opera unei graficiene ce s-a afirmat în multe direcţii. De la grafica de şevalet la gravură, de la ilustraţia de carte la generice de televiziune, Dana Schobel-Roman a fost un …

Aşa se numeşte expoziţia deschisă de familia Ilfoveanu la Galeria Artmark din Bucureşti. Este un titlu bine găsit de către organizatori pentru această „ieşire în public“ a celor patru plasticieni. În ambianţa elegantei galerii, povestea capătă farmec şi leagă patru destine aflate pe drumuri separate. În acest context, înţelegem mai bine ceea ce încercăm să definim uneori …

Zilele trecute mi-au căzut ochii pe articolul „Plăcerea privitorului“ scris de Adriana Oprea în Time Out, din 10 decembrie 2008, despre expoziţia Anii ’60-’70 în pictura românească, deschisă la sfîrşitul anului trecut la Galeria Veroniki Art, articol, de altfel, favorabil. Dar sentimentul pe care mi l-a lăsat lectura lui mă face să scriu acum aceste rînduri, mai ales …

Experienţa artistică a ultimilor ani este, de cele mai multe ori, bulversantă. De la începutul secolului al XX-lea, arta a provocat, a scos privitorul din exerciţiul obişnuit al atitudinii contemplative. Chiar dacă în spate se află peste o sută de ani de asemenea experienţe, ne-am obişnuit să considerăm opera de artă doar un stimulent emoţional, deconectant, în care …

M-am întrebat de multe ori care sînt sursele de documentare ale amatorului de artă de la noi, cum îşi formează cultura atît de necesară înţelegerii şi cunoaşterii artelor plastice din perioada postbelică. Răspunsul nu este uşor de dat, mai ales pentru perioada ultimilor 20 de ani. Pînă în 1989, exista o revistă de artă de foarte bună calitate, …

Cîteva zile petrecute, la sfîrşitul anului, la Innsbruck m-au făcut să mă gîndesc la valorile normalităţii, la o societate aşezată, pe care numeroşii străini – veniţi aici fie pentru vacanţe, fie, unii dintre ei, stabiliţi definitiv în această mică şi frumoasă ţară de 8 milioane de locuitori – ajung  repede să o preţuiască. Am stat la Innsbruck …

Zilele acestea, după o lungă şi grea suferinţă ne-am despărţit de sculptorul Vasile Gorduz. Prezenţa lui Vasile Gorduz în viaţa noastră artistică s-a făcut simţită încă de la începutul anilor ’60. El s-a impus prin opţiunea pentru factura clasică a figuraţiei, pentru portret ca reper major în definirea limbajului său plastic, pe de o parte, şi pentru …

Acum, cînd scriu aceste rînduri, numele lui Viorel Mărginean reprezintă, alături de alţi maeştri ai artei contemporane româneşti, reperul unei generaţii. Ei au creat imaginea artei româneşti contemporane, în perioada deceniilor şapte şi opt, şi au consolidat, în plan social, statutul unei obşti artistice. Mulţi ani, Viorel Mărginean s-a aflat acolo unde se luau deciziile, iar prin …

Pagina următoare »
object(WP_Term)#13215 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }