Exista totusi frontiere care fac problematica, daca nu imposibila delimitarea transanta intre zone identitare distincte. Aceste arii, de confluenta si de suprapunere mai curind decit de separare, sint in sensul etimologic al termenului niste confinii. in latina cuvintul confinis desemneaza nu numai o linie de demarcatie si un reper distinctiv, ci si spatiul proxim aflat de ambele parti ale acestei linii. Un confinium unde frontiera …
- Europa frontierelor in ultimele citeva decenii, interesul studiilor culturale pentru fenomenologia spatiala a reusit sa surclaseze preocuparea traditionala fata de timp, ca reper-cheie al discursului identitar. Cartografia simbolica a devenit treptat un veritabil cimp de bataie al identitatilor sociale, culturale, rasiale, nationale etc. Interesul pentru constructia de spatii purtatoare de semnificatii pentru om inlocuieste in prezent falsa incredere in existenta axiomatica …
Inainte de orice altceva, postmodernismul a fost un mod de a vedea aflat in dioptriile noastre, semnele sale de manifestare cele mai pregnante fiind de gasit cu precadere in studiile despre postmodernism. Dar nu s-a schimbat radical si modul nostru de a vedea in ultimul timp? Productia culturala a noilor medii – a-sa-numita realitate mediagenica, realitatea virtuala, hipertextul – a necesitat brevetarea unor noi categorii …
A fost odata o adevarata frenezie culturala numita Postmodernism sau, cu un cuvint putin diferit, Postmodernitate. Pe atunci, volumele academice, dar si cele mai putin savante, arta inalta ca si produsele culturale de consum se straduiau pe orice cai sa etaleze la vedere vocabula magica, pentru a se arata in pas cu vremea. Treptat, termenul a devenit profitabil si in alte domenii decit cel cultural. …
Daca ar trebui sa aleg rapid o formula succinta ca sa-l identific pe profesorul Solomon Marcus, as spune ca avem de-a face, inainte de orice, cu un „intelectual nedisciplinat“. Sintagma implica ghilimelele de rigoare si ma grabesc sa explic ce vreau sa spun cu asta. Stim cu totii ca, de-a lungul itinerariului sau modern, cunoasterea umana a fost in mod progresiv parcelata in discipline si …
Doar moartea izbuteste sa articuleze fragmentele disparate care alcatuiesc ceea ce numim nonsalant „o viata“ intr-un Destin, incremenind defintiv un portret intr-o efigie postuma. Privit de pe pragul dintre fiinta si neant, destinul lui Adrian Marino s-a intemeiat pe optiuni transante, in jurul carora opera s-a tesut, harnica, de-a lungul unei spirale (de tip hermeneutic, fireste), trecind, mereu pe alt plan, prin aceleasi …
O manusa aruncata teoriei literare postmoderne Unul dintre simptomele sindromului de satietate fata de supraabundenta discursurilor, frecvent tautologice, despre postmodernitate sint colocviile internationale de mare anvergura cu teme precum: Postmodernism. In memoriam, Beyond Postmodernism s.a., tot atitea epitafuri ale unei obsesii intelectuale care nu-si mai poate supravietui siesi dincolo de pragul mileniului. La noi, procesul este inca ocultat de inertia unei culturi unde toate …
Radu TUCULESCU Aventuri in anticamera Editura Paralela 45, Colectia „Odiseu“, Pitesti-Bucuresti-Brasov-Cluj-Napoca, 2001, 244 p., f.p. In perimetrul vietii noastre culturale, Radu Tuculescu este un personaj vivace, in permanenta miscare. Scriitorul este de formatie muzician (instrumentist absolvent de conservator), dar si-a petrecut o buna parte din viata cu condeiul in mina, a ocupat posturi diferite in mass-media, unde s-a deplasat intre microfoanele de la radio …
Oricit de discutabil (si de discutat) ar fi, ceea ce numim in mod curent, „arbitrarul semnului lingvistic“ explica in parte criza congenitala de legitimitate a literaturii. Daca il credem pe Genette, orice text literar afiseaza un Pentru ca... emfatic, ca sa preintimpine si sa dezamorseze De ce?-ul obstinat al cititorului sau virtual. In aparenta foarte diverse, argumentele inventate de autori de-a lungul timpului pentru a …
John R. SEARLE Rationality in Action A Bradford Book, The MIT Press Cambridge, Massachusetts, London, England, 2001, 304 p. Din Introducerea ultimei aparitii editoriale semnate de ilustrul filozof contemporan John R. Searle, Rationality in action, aflam ca avem in mina „o carte cu o istorie extensiva“. Punctul sau de plecare ar fi fost o invitatie, adresata autorului in urma cu cincisprezece ani de un …
Marcel CORNIS-POP Tentatia hermeneutica si rescrierea critica. Interpretarea narativa in zodia poststructuralismului Traducere de Corina Tiron, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2000, 416 p., f.p. Marcel Cornis-Pop este, in toate privintele, un roman din Vest. In primul rind din Vestul Romaniei, adica din Banat. Si-a inceput cariera universitara la o institutie care se numeste acum Universitatea de Vest din Timisoara. De altfel, intr-un studiu …
Virgil NEMOIANU Traditie si libertate Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2001, 536 p., f.p. Traditie si libertate este un volum de bilant, in care Virgil Nemoianu sistematizeaza o parte dintre optiunile si valorile sale definitorii. In ultimii ani, ele au fost facute publice mai ales prin massmedia (reviste si posturi de radio romanesti sau internationale), dar, reunite in volum, dobindesc reverberatii ample in productia sa …
Al treilea discurs. Cultura, ideologie si politica in Romania. Adrian Marino in dialog cu Sorin Antohi Editura Polirom, Colectia „Duplex“, 2001, 198 p., f.p. O supratema a insingurarii domina volumul de dialoguri dintre Adrian Marino si Sorin Antohi, Al treilea discurs. Cultura, ideologie si politica in Romania, aparut in preajma unui moment aniversar. (In curind, domnul Adrian Marino va implini neverosimila virsta de 80 …
Monica LOVINESCU La apa Vavilonului, 2, 1960-1980 Editura Humanitas, Colectia „Memorii/Jurnale/Convorbiri“, Bucuresti, 2001, 280 p., f.p. Dintr-un exil de citeva decenii, dintre care exact trei petrecute pe baricadele anticomuniste, cel de-al doilea volum de memorii al Monicai Lovinescu decupeaza un segment decisiv, dominat de doua evenimente majore. Intr-un timp al Istoriei, constructia odiosului Zid al Berlinului, menit sa transpuna in realitate o metafora: Cortina …
Departamentul de Comunicare si Relatii Publice al Facultatii de Litere din Universitatea Bucuresti a organizat in zilele de 20, 21 si 22 aprilie, la Sala Senatului Universitatii, o sesiune de comunicari cu tema Comunicare si schimbare culturala. Sesiunea s-a desfasurat pe trei sectiuni: Cultura si culturi in era mass-media, Timp si istorie in discursul identitar romanesc si Ziua Relatiilor Publice. Au participat, intre altii, Zoe …
Andra SERBANESCU Cum se scrie un text Editura Polirom, Colectia „Collegium. Practic“, Iasi, 2000, 262 p., f.p. A aparut la Editura Polirom o carte al carei titlu – Cum se scrie un text de Andra Serbanescu – nu cred sa fi lasat indiferent pe cineva. Mai mult, e de presupus ca ea a provocat reactii polare. De ce? Fiindca autoarea problematizeaza cu aplomb …
Intr-o parabola luminoasa a lui Ernst Jünger, un grup de eremiti se dedau cu tencitate, dar si cu delectare unor grave indeletniciri ale spiritului, intr-un spatiu insular si in proximitatea unor tenebre tentaculare. Cu citiva ani in urma, cind am pasit ca bursier pragul NEC, m-am simtit oarecum in pielea unui personaj al lui Jünger. Fiindca la zece ani dupa caderea comunismului, o institutie ca …
Adrian MARINO Biografia ideii de literatura vol. 6 (partea IV) Problema definitiei literaturii. Criza definitiei literaturii. Antiliteratura cu un Epilog Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, 288 p., f.p. Publicind cel de-al saselea volum din Biografia ideii de literatura, Adrian Marino pune punct unui proiect provocator si in mai multe sensuri liminal: el marcheaza un sfirsit de secol ca si de mileniu, incheierea unei …
Virgil NEMOIANU Romania si liberalismele ei. Atractii si impotriviri Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 2000, 240 p., f.p. Romania si liberalismele ei, volumul publicat recent de Virgil Nemoianu, are un titlu inselator. Reflexia asupra liberalismului, sau asupra doctrinelor politice in genere este numai unul dintre obiectele atentiei sale. Privita in ansamblu, cartea ilustreaza un proiect bine articulat si are un ductus demonstrativ evident. …
In conditiile in care Romania este un stat laic, scrisoarea Sinodului, ca si campania de presiune declansata de inalte instante bisericesti pe tema in cauza mi se pare o imixtiune absolut neavenita a Bisericii Ortodoxe in viata politica. Nu ezit sa cred ca ea tradeaza inertii si reflexe din perioada ceausista, in care capii Bisericii aplaudau public demolarea asezamintelor de cult si reprimarea „huliganilor“ de …
