În al patrulea volum al Anuarului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, editat sub genericul Intelectualii şi regimul comunist: istoriile unei relaţii ( Iaşi, Ed. Polirom, 2009, 312 p.), studiul inaugural, semnat de Gabriel Catalan – „Istoriografia română sub impactul modelului sovietic (1947-1955)“ – îmi oferă posibilitatea unei comparaţii incomode. Vorbind de …
Una dintre cărţile cel mai greu de găsit pe mapamond – apropo: n-o avem încă în traducere românească – este cea publicată în URSS, în 1922, de Pitirim Alexandrovici Sorokin, Foamea ca factor. Cum poate influenţa înfometarea comportamentul oamenilor, organizarea şi activitatea socială. Americanii au tradus-o sub titlul de Hunger as a Factor in Human Affairs (Florida, 1975), …
O definiţie posibilă a persoanei animate de „spirit public“ indică devotamentul respectivului faţă de sfera publică, interesul faţă de binele comunităţii. În cultura noastră, spiritul public a intrat în atenţie, ca subiect de cercetare expresă, odată cu Pompiliu Eliade (1869 - 1914) şi tentativa lui de a înţelege cum a influenţat cultura franceză spiritul critic românesc modern. În …
Nu sînt multe cărţi de istorie românească a căror lectură oripilează, zguduie, te întorc pe dos azvîrlindu-te în mizantropie. Din cele citite pînă astăzi mi se impun eseul lui Virgil Ierunca, Fenomenul Piteşti (1990, ed. a II-a: 2007), sinteza în 4 volume a lui Jean Ancel, Contribuţii la Istoria României. Problema evreiască 1933-1944 (vol. I-II: 2001; vol. III-IV: …
Încheierea unei competiţii electorale acerbe pentru funcţia supremă în stat poate prilejui o scurtă recapitulare evaluativă, cu privire la conformaţia politică actuală din ţara noastră. Cîteva dintre caracteristicile României actuale vizează frumoasa împletire între tradiţie şi inovaţie într-un aliaj specific, cu destule particularităţi care merită să fie privite împreună. Astfel, chiar şi în forma revizuită – actualmente …
Deşi odată cu Sabin Manuilă şi alţi experţi în statistica istorică abordarea cantitativă a trecutului s-a configurat şi la noi, mai ales de pe la sfîrşitul epocii interbelice încoace, ca un demers ştiinţific semnificativ, falsificările operate de sistemul raportărilor oficiale umflate, propagandistice ori, pur şi simplu, sub ameninţarea unor penalizări drastice, la nivelul întregului sistem (în acte, în …
Criza politică românească din ultima parte a acestui an şi soluţiile propuse de unii dintre actorii scenei publice au readus în actualitatea imediată discuţia despre rostul unui guvern de tehnocraţi în remedierea situaţiei. Ca de destule ori, şi de această dată, nivelul dezbaterii s-a redus la „datul cu părerea“, la enunţuri şi opinii individuale lipsite de argumentări …
Povestea a început, cu ceva timp în urmă, astfel: pe 10 mai 2008, Marco Travaglio – editorialist şi scriitor specializat în chestiuni juridice şi, după unii, paladin al justiţiarismului, foarte apreciat şi, din cînd în cînd, foarte criticat, care se socoteşte pe sine un liberal din stirpea lui Indro Montanelli – a fost invitat la Rai3, la emisiunea …
Cunoscut iniţial ca istoric şi critic de artă, protagonist al vernisajelor din perimetrul provinciei vestice româneşti, demnitar în Ministerul Culturii după 1990, Coriolan Babeţi a devenit ulterior diplomat de carieră. Din 2004 însă a divorţat şi de această opţiune, reîntorcîndu-se la pasiunea şi meseria pentru care îl pregătiseră studiile universitare: cea de istoric propriu-zis. Desigur, traseul oarecum picaresc …
În istoriile curente ale României – sau românilor –, vorbim în continuare, în virtutea inerţiei (a inepţiei?), doar despre cele trei mari provincii istorice care alcătuiesc ţara în care trăim. Ţara Românească, Moldova şi Transilvania ar fi, astfel, fostele entităţi, „corpuri“ ce structurează o ţară şi un etos, măcar că, scrutînd harta cu realism, acestora li se pot …
La 28 iulie 1988, la Institutul „Nicolae Iorga“ a fost programată Adunarea generală a oamenilor muncii. În loc de rutina unei desfăşurări obişnuite, însă, cinci dintre istoricii care au participat la întîlnire au avut curajul de a critica sistematizarea ceauşistă, dărîmarea bisericilor şi a monumentelor istorice. „«Nicolae Stoicescu, într-un acces de furie şi incitare, a denumit măsurile …
Încercarea de a înţelege anumite momente-cheie, de mare densitate faptică şi emoţională, care au antrenat consecinţe ample şi de durată în istoria unei societăţi, este, probabil, una dintre cele mai îndrăgite tentative ale profesioniştilor investigării trecutului de către publicul cititor. Prin acest tip de lectură se încearcă descifrarea cauzelor neevidente ale unui fenomen punctual, implicaţiile mai puţin înţelese şi evidenţiate ale acestuia, dar se speră …
Trecerea la editarea electronică a început la noi mai demult, deşi istoria acestui tip de efort de exploatare a depozitelor arhivistice în favoarea cercetării nu are încă, el însuşi, o istorie scrisă. Nu cunosc nici un coleg istoric român care să fi încercat pînă acum să inventarieze sau să discute critic alcătuirea ediţiilor de documente sau lucrări relevante …
Nu pentru că vorbeşte Despre biserica românilor din Transilvania aş semnala, întîi şi-ntîi, culegerea de documente externe ce acoperă perioada dintre 1744 şi 1754, publicată de Laura Stanciu, Keith Hitchins şi Daniel Dumitran (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2009, 492 p. + DVD). Problematica în sine, extrem de interesantă, în pofida titlului anodin şi generic al culegerii, trimite, de fapt, …
Datorită unui interes accentuat pe care l-a stîrnit opera lor culturală postbelică, în cîteva dintre cazuri, aceasta avînd un impact internaţional, membrii generaţiei ’27 se bucură de o bună receptare şi în sfera contribuţiilor lor de tinereţe, a aportului la cultura interbelică. Poate părea chiar ciudat că avem deja monografii Noica şi Vulcănescu, Steinhardt şi Sebastian, dar stăm …
François Guizot (1787-1874) era socotit mare istoric încă de pe vremea cînd bonjuriştii români frecventau universităţile occidentale. Cărţile lui erau lecturi „obligatorii“, la modă. Acest mare protagonist al istoriografiei romantice franceze a rămas, totuşi, de aproximativ un secol şi jumătate încoace, un model părăsit de istoriografia română, şi nici aporturile sale de gînditor politic nu au beneficiat de …
Răfuiala cu trecutul, închiderea cutiei Pandorei pe care prezentul o moşteneşte de la predecesorii săi – părinţi, bunici, străbunici şi strămoşi –, noile starturi istorice nu sînt doar nişte operaţiuni simbolice în viaţa comunităţilor umane. Dimpotrivă, experţii în mituri atrag atenţia asupra importanţei enorme pe care „reînnoirea“ o are în raport cu „învechirea“ şi erodarea timpului, dar şi …
Cunoaşterea gînditorului care a fost Raymond Aron părea să cunoască, în România, o carieră de succes. Cîteva dintre cărţile lui fundamentale s-au tradus încă din ultimul deceniu al secolului trecut, iar procesul de împămîntenire a contribuţiei lui nu a încetat nici după debutul noului veac. Cu toate acestea, comentarea lui – aşadar, receptarea propriu-zisă, dialogul cu ideile sale, …
Atunci cînd criticul şi italienistul Geo Vasile a propus cititorilor din România lectura unui raport secret, datorat unui abate italian care îşi povăţuia suveranul francez în legătură cu alegerile papale, lumea se va fi gîndit, ca şi editura care îl dădea publicităţii în limba română, la interesul acestui text de valoare istorică pentru cei care, pasionaţi de romanul …
Oricine poate fi martorul timpurilor sale. Dar pentru a dobîndi recunoaşterea acestei calităţi este nevoie, se pare, de o decizie personală, care, odată luată, implică anumite acţiuni convergente. Printr-una dintre ele, martorul se angajează într-o dinamică a distanţării de evenimentele şi împrejurările curente, cu scopul dobîndirii accesului la o privire mai largă şi mai profundă, al dobîndirii …
