Paul CERNAT

Dacă precedentele volume edite ale Jurnalului cărtărescian au fost ridicate pe aripile cărților crescute din trunchiul său, cu al treilea volum, situația se schimbă, deși calitatea însemnărilor rămîne cel puțin aceeași. Perioada 2004-2010 este una în care creșterea exponențială a notorietății interne, a succesului de piață, a traducerilor, a burselor, a recunoașterii internaționale ș.cl. a fost invers proporțională cu valoarea titlurilor publicate. Pentru destui …

Prozator realist evoluînd parcă în afara timpului şi modelor (istoriile literare îl consemnează rareori, de regulă între şaptezecişti), Radu Mareş – bucovinean de obîrşie, dar adoptat de Ardealul literar – a fost perceput de regulă ca un marginal recunoscut doar de comentatori şi scriitori ex-centrici. Nu distincţiile i-au lipsit fostului redactor al revistei Tribuna, devenit, pentru o vreme, director al Editurii Dacia (romanele Anna sau …

Ţinînd cont de restricţiile pe care le-a instituit „filtrul“ primului juriu (şi despre care am scris deja într-o delimitare din România literară), opţiunile finale de la premiile Uniunii Scriitorilor din România, pe anul editorial 2010, au fost, cred, printre cele mai rezonabile cu putinţă. Alegerile ar fi fost, probabil, şi mai fericite dacă de pe lista finală a nominalizaţilor n-ar fi lipsit cîteva titluri …

S-a stins din viaţă, la fel de discret cum a trăit, un scriitor uriaş. Ultimul dintre autorii pe care istoria literaturii române i-a reţinut ca făcînd parte din Şcoala de la Tîrgovişte, Mircea Horia Simionescu li s-a alăturat, din 18 mai a.c., lui Radu Petrescu şi lui Costache Olăreanu, lui Petru Creţia şi lui Tudor Ţopa, dincolo de vămile acestei lumi. Acum, cînd scriu, înconjurată …

Mi-e greu să cred că Mircea Horia Simionescu ne-a părăsit, deşi ştiam cît e de bolnav, deşi în ianuarie împlinise 83 de ani. Mi-e greu să cred că nu-l vom mai întîlni la marile tîrguri bucureştene de carte, alături de doamna sa, Dorina, reţinîndu-ne din mulţime la o tacla amuzată, cu pipa în colţul gurii şi surîsul bonom prin care se ridica deasupra infirmităţilor bolii …

Aparitia volumului Virstele, lansat la sfirsitul anului 2007, a trecut aproape neobservata in bibliografia generala a proaspatului octogenar Mircea Horia Simionescu. O carticica fara pretentii (avind pe coperta un autoportret din 1945 al scriitorului, realizat in argila cenusie...), garnisita cu desene in carbune si tus, tiparita pe o hirtie deloc grozava si aparuta la mica, dar inimoasa Editura Bibliotheca din Tirgovistea natala. Un exercitiu …

Aparitia volumului Virstele, lansat la sfirsitul anului 2007, a trecut aproape neobservata in bibliografia generala a proaspatului octogenar Mircea Horia Simionescu. O carticica fara pretentii (avind pe coperta un autoportret din 1945 al scriitorului, realizat in argila cenusie...), garnisita cu desene in carbune si tus, tiparita pe o hirtie deloc grozava si aparuta la mica, dar inimoasa Editura Bibliotheca din Tirgovistea natala. Un exercitiu …

Ne putem întreba de ce tocmai scriitorii au ajuns să deţină capul de afiş al discuţiilor (recente sau mai vechi) din presă despre deconspirarea colaboratorilor Securităţii? La o astfel de întrebare legitimă, un răspuns plauzibil ar fi: pentru că au avut, în istoria modernă a României, un prestigiu social aparte, inclusiv sub dictatură, fiind, în plus, personalităţi de la care s-a aşteptat foarte mult în …

Controversele din ultimele luni privind deconspirarea unor scriitori care au colaborat cu Securitatea (asupra lor s-a aplecat deja, în Observator cultural şi Ziarul de Iaşi, Bogdan Creţu) îmi dau ocazia să revin asupra unor chestiuni atinse din alt unghi în articolul Iluziile revizionismului est-etic (publicat în trei părţi, în Observator cultural, în numerele 539, 540 şi 541, din 2010). Ele nu mai privesc de data …

Pe Diana Adamek o cunoşteam pînă acum exclusiv în ipostaza de comparatist, eseist şi critic literar, deşi publicase în urmă cu vreo doi ani un roman (Pădurea mătuşii Clematis), la o editură clujeană fără vizibilitate. Recidiva epică de anul acesta a fost, de aceea, mai mult decît o surpriză pentru mine. Sigur, competenţa universitarei clujene în materie de manierism şi baroc european sau de istorie …

Maria-Magdalena Dinu este studentă în anul al II-lea al Şcolii Doctorale din cadrul Literelor bucureştene şi pregăteşte o lucrare despre publicistica lui Mihail Sebastian. Dată fiind dificultatea întreprinderii, coordonatorul lucrării, profesorul Paul Cornea, a orientat-o spre o activitate de bibliotecă vizînd listarea integrală a articolelor lui Sebastian din presa interbelică. Iniţiativă oportună, întrucît respectivul segment – cuprinzînd mii de titluri – a rămas, pînă în …

După întunecatul, apocalipticul volum Urcarea muntelui (1985), în care, înfruntînd cenzura ceaușistă, își asuma dramatic implicarea în datele realului și ale istoriei (deopotrivă sacre și contemporane), Ileana Mălăncioiu nu a mai publicat nici o nouă carte de versuri, deși a continuat să tipărească poeme inedite în antologii și în deceniile postdecembriste. Deloc favorabile poeziei înalte, vremurile au făcut-o să coboare în agora și să …

Anul trecut, cel puţin două debuturi editoriale în critică au reţinut atenţia comentatorilor. Ambele au apărut la Limes, ambele sînt „la bază“ teze de doctorat şi ambele aparţin unor autoare clujene. Din păcate, în Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Ligia Tudurachi nu a reuşit, cu tot instrumentarul hermeneutic sofisticat, decît un prezumţios şi pretenţio smisreading, în care poetica istorică …

Fost-a Nae Ionescu un plagiator, adică un „escroc şi un farseur“, un manipulator mefistofelic şi un mit calp, cum a încercat să acrediteze multă lume în ultimul secol şi cum l-a demascat, cu înverşunare acribioasă, Marta Petreu, după 1990? O încercare de a contracara acest stigmat oferă orientalistul Liviu Bordaş, într-un volumaş polemic ce a generat deja controverse. Încă tînărul, dar înzestratul filozof şi …

Carte-cult a României ultimului secol, Craii de Curtea-Veche este microromanul enigmatic al unui scriitor extravagant de la periferia Europei, marcat de complexe identitare şi de fantasme aristocratice compensatorii. Imagine decadentă, rafinată şi somptuoasă a Bucureştiului de la 1910, galerie a perversiunilor şi a viciilor „balcanice“ de la frontiera dintre Orient şi Occident, acest volum apărut pentru prima dată în 1929 a fost comparat de comentatorii …

Deşi criza economică a lovit dur planurile editoriale, 2010 a fost, pe ansamblu, un an literar onorabil şi, mai ales, foarte viu. Oarecum surprinzător a fost faptul că unele genuri considerate, îndeobşte, mai vulnerabile, cum ar fi poezia, s-au descurcat neaşteptat de bine.   Am scris cu destule rezerve despre cartea Alcool, aşteptatul come back al puţin prolificului Ion Mureşan, dar, cu toate acestea, …

Într-un comentariu pătrunzător, Florin Poenaru a lansat pe criticatac.ro o paralelă între tipul de naţionalism al lui Adrian Păunescu şi cel al lui Constantin Noica din anii ’70-’80. Într-adevăr, dincolo de abisurile care-i despart, naţionalismul tiermondist al lui Păunescu şi cel al adversarului „Europei untului“ nu sînt incompatibile, ca şi entuziasmul lor asimetric pentru cultura „de performanţă“, iar „logica lui Hermes“ nu intră în contradicţie …

Maniheismul nevrotic al reacţiilor care au însoţit dispariţia fizică a lui Adrian Păunescu arată că o discuţie lucidă despre „locul şi rolul“ său e, deocamdată, foarte dificilă. Cu unele excepţii notabile, de la cîteva excelente intervenţii on-line ale unor scriitori care l-au cunoscut (Dorin Tudoran, Nora Iuga) pînă la textele lui Cornel Ungureanu, Claude Karnoouh, Adrian Cioroianu, Octavian Soviany sau Bedros Horasangian, între alţii. În …

Curierul de Est, recent apăruta carte de dialoguri a lui Norman Manea cu Edward Kanterian, este, probabil, cea mai solidă carte de convorbiri a celui mai tradus și mai premiat, pe plan internațional, dintre scriitorii români în viață (din motive asupra cărora am mai zăbovit, nu iau în discuție cazul Hertei Müller). Pentru cei care au citit proza, eseurile și interviurile de pînă acum …

Dacă unii comentatori ai Enciclopediei exilului literar românesc i-au imputat primei ediţii mai ales absenţa unor nume sau extinderea mult prea mare a conceptului de „literatură“, ceva semne de întrebare ar putea ridica şi includerile peste rînd ale unor expatriaţi din perioada precomunistă. Spre exemplu, includerea unor Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Tristan Tzara ş.a.   Florin MANOLESCU, Enciclopedia exilului literar românesc. 1945-1989. Scriitori, …