ESEU

Recitind „Capitalul“ sau de ce comunismul a murit, în timp ce Marx e mai viu ca niciodată

Una dintre lucrările fundamentale nu numai pentru secolul al XIX-lea, ci şi pentru cultura europeană în general,Capitalul împărtăşeşte soarta ingrată a cărţilor mari, care sînt în primul rînd citate şi de abia după aceea citite. În România, situaţia este însă şi mai tristă: intelectualii noştri publici nu trec de nivelul Manifestului Partidului Comunist, o simplă broşură de popularizare care nu are cum să surprindă subtilităţile …

Citeşte articolul

Reciclarea şi confruntarea Ostalgiei

Sînt o babă comunistă – o adaptare infidelă

Schiţînd o posibilă tipologie bazată pe principiul reprezentării comunismului prin ocheanul tranziţiei postcomuniste, o primă categorie s-ar putea numi „cartea neagră a comunismului“. Al doilea film al lui Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile (2007), precum şi cel mai recent roman al lui Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul (2011), se încadrează aici. Ambele construiesc două poveşti exemplare despre nişte personaje cărora comunismul …

Citeşte articolul

Cazul Heidegger – o retrospectivă

Se ştie demult cît de implicat a fost Martin Heidegger (1889-1976), unul dintre cei mai importanţi filozofi ai ultimului secol, în mişcarea naţional-socialistă. În 1932 el vota deja pentru NSDAP şi, foarte repede după venirea la putere a lui Hitler, autorul lui Sein und Zeit (Fiinţă şi timp, 1927) adera la partidul nazist, în aprilie 1933, al cărui membru a rămas pînă în 1945. Tot …

Citeşte articolul

Despre relaţia de putere în cuplu

Zoe, Efimiţa, Ela, Ana, Madam Guvidi, Simina, Coca-Aimée etc.

Zoe, care e stăpîna judeţului, fiind domina şefului de partid la putere şi a prefectului, manipulînd adică şi puterea politică, şi pe cea executivă, căci una fără cealaltă ar fi ineficientă, în momentul de cumpănă al vieţii sale, cînd e ameninţată să piardă tot, apelează instinctiv la soluţia: „Fănică, dacă mă iubeşti [...] scapă-mă!“, cu varianta.: „Te iubesc, dar scapă-mă!“. Precum toţi bărbaţii caragialieni ameninţaţi …

Citeşte articolul

N. Steinhardt sau curajul de a fi creştin

La un sfert de secol de la trecerea sa la cele veşnice (30 martie1989), N. Steinhardt, monahul- eseist, continuă să fie o prezenţă discretă, dar constantă în conştiinţa culturală românească, atît prin cărţile sale, cît şi prin destinul său, paradoxal şi tulburător în acelaşi timp. Cărţile apărute postum, unele intens mediatizate şi mereu reeditate – mai ales Jurnalul fericirii şi Dăruind vei dobîndi –, ni-l …

Citeşte articolul

Tovarăşa Ana (II)

Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism

Mult aşteptata şi puţin sperata eliberare de „socialismul real“ (definit, în România naţional-comunistă a lui Ceauşescu, drept socialism „multilateral dezvoltat“) a provocat o euforie iniţială şi o treptată dezamăgire. Prezenţa în umbră a vechii Securităţi şi rapida îmbogăţire a generaţiei secunde de nomenclaturişti par punctele centrale ale insatisfacţiei populare. Parte din presa liberă devine curînd vulgară şi mercantilă, liderii politici se dovedesc corupţi, orientaţi spre …

Citeşte articolul

Tovarăşa Ana (I)

Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism

Dacă Istoria se repetă ca farsă, cum ni se spune, atunci o farsă repetată, cu deosebire o farsă neagră, contrariază orice umor, negru sau altfel, rămînînd o plicticoasă şi greu suportabilă povară. Acestea fiind spuse, pare imposibil să nu fim alertaţi că, cel puţin în ultimul deceniu, antisemitismul a redevenit realitate în multe locuri şi o temă ardentă în unele dezbateri publice, nu doar în …

Citeşte articolul

Zevedei Barbu: ieşirea din labirint

E greu să nu te întrebi ce s-ar fi întîmplat dacă un număr de tineri gînditori produşi de universităţile României interbelice nu şi-ar fi încheiat carierele în spatele Cortinei de Fier instaurate la sfîrşitul anului 1947. Sînt mulţi cei care au dispărut de pe scena culturală românească şi chiar dacă unii au reapărut în anii de după 1989, sporadic sau în versiuni cu mult diminuate, …

Citeşte articolul

„Timp vîndut“ şi „timp salvat“ la Czesław Miłosz

Născut într-o Polonie sufocată de comunism şi rîvnită cînd de ruşi, cînd de nemţi, într-un ţinut care din polonez devine peste noapte lituanian, studiind într-un oraş ocupat rînd pe rînd de ruşi, germani, lituanieni, polonezi, lituanieni, germani şi ruşi, autoexilat pentru treizeci de ani la Paris şi de aici într-o Americă în care află o ţară a exilului per se, Czesław Miłosz a devenit o …

Citeşte articolul

Despre erotismul socialist. Cinema, propagandă, subversiune

Nimic nu e privat în comunism“, spunea Lenin. Acest principiu economic, care se dorea implementat în comunism la toate nivelurile vieţii sociale, implică, însă, o flagrantă aporie dialectică. Căci dacă nimic nu poate fi privat în comunism, asta nu înseamnă că orice poate fi public. În România socialistă cinema-ul era considerat, e-adevărat, o artă populară, adecvată în special pentru a educa masele. Funcţia lui comunitară …

Citeşte articolul

„Întoarcerea huliganului“, 10 ani de la apariţia în Statele Unite şi în România

Ce-i un huligan? Un dezrădăcinat, nealiniat, nedefinit? Un exilat? Sau ceea ce scrie în Dicţionarul Oxford al limbii engleze: „The name of an Irish family in South East London conspicuous for ruffianism“? Norman Manea, Întoarcerea huliganului I. Anul trecut, s-au împlinit zece ani de la publicarea cărţii lui Norman Manea, Întoarcerea huliganului, în limba engleză, aceasta avînd subtitul A Memoir; o aniversare importantă, …

Citeşte articolul

„Corpul meu gîndeşte altfel decît mine“

Gheorghe Crăciun: pre-text pentru o ontologie

Pe data de 30 ianuarie s-au împlinit şapte ani de la moartea scriitorului Gheorghe Crăciun. În toţi aceşti ani, cărţile sale şi atitudinea acestuia faţă de literatură au continuat să rămînă un reper pentru mine. Dedic acest articol autorului romanului Pupa russa, sperînd că editorii români vor face în curînd gestul firesc de a iniţia o serie„Gheorghe Crăciun – Opere complete“. …

Citeşte articolul

De ce are Cenuşăreasa pantofiori de sticlă?

Toată lumea ştie, încă din copilărie, povestea clasică a Cenuşăresei: persecutată de o mamă vitregă haină, protagonista ajunge la muncile de jos, în bucătărie, e împiedicată să ia parte la balul prinţului şi e salvată de către o zînă, care o metamorfozează într-o fiinţă luminoasă, condiţionînd participarea ei la bal de părăsirea palatului regal înainte de miezul nopţii; fugind din braţele prinţului pentru a respecta …

Citeşte articolul

Filmele revoluţiei şi regizorii lor

Cinematografic, 22 decembrie 1989 a fost cel mai intens şi mai inteligent reflectat în 2006. Atunci au ieşit A fost sau n-a fost? (regia: Corneliu Porumboiu), Cum mi-am petrecut sfîrşitul lumii (regia: Cătălin Mitulescu) şi Hîrtia va fi albastră (regia: Radu Muntean). Dacă, în contextele comemorative ale acestei luni, canalele TV vor redifuza aceste filme, vă recomand să aruncaţi o privire (1.) Veţi observa că, …

Citeşte articolul

Poate Banatul să renască?

Banatul este regiunea în care au interferat în mod fecund tradiţiile româneşti şi cele europene, limbile culturilor locale şi cele ale culturilor învecinate, religia ortodoxă şi religia romano-catolică. Este regiunea care a acceptat şi, uneori, s-a mîndrit cu relaţiile creştino-iudaice şi creştino-musulmane. Aici se întîlnesc Balcanii şi Europa Centrală. Personal, am descifrat semnificaţiile unei geografii inimitabile, diverse, deschise spre lume, uneori capabile să devină infrastructura …

Citeşte articolul

Imagini menite să zguduie lumea

Retrospectiv, pe urmele lui Koudelka

Avea dreptate Mihai Plămădeală, în cronica sa recentă, să adreseze cititorilor un apel însufleţit de a vizita neapărat expoziţia de fotografii realizate de cehul Josef Koudelka pe parcursul zilelor dramatice din august 1968, cînd Praga s-a trezit în zori de zi cu tancurile sovietice la uşă. Şirul zecilor de instantanee surprinse la faţa locului posedă o încărcătură magnetică, fantastică. Unele panouri au aproape mărimea scării …

Citeşte articolul

De ce nu se prea mai fac filme istorice în România?

În primăvară am prezentat un festival de film polonez. Aproape toate titlurile înscrise în program, majoritatea produse în ultimii ani, erau istorice. Şi tot majoritatea erau de calitate, narate convingător, cu personaje nuanţate şi filmate la standarde internaţionale. Abordau diverse perioade ale istoriei Poloniei secolului al XX-lea, de la Holocaust şi instalarea comunismului de tip sovietic, pînă la consecinţele colaborării cu Securitatea în epoca post-1989. …

Citeşte articolul

Identitate fracturată, exil şi anamnesis. Norman Manea, scriitor al memoriei

Exilul a fost o variantă extremă la lipsa de libertate a regimurilor comuniste. Exilul este un refugiu traumatic, dar şi o soluţie-limită, prin care persoane din sistemul comunist îşi conservă şi îşi apără libertatea şi viaţa părăsind ţara de origine. Exilul nu este o opţiune binară (rămîi sau pleci), ci este un rezultat asumat; ieşirea din sistem înseamnă evitarea diferitelor forme de dictatură. Exilul este …

Citeşte articolul

Naţionalism versus etnicism

În anii ’80 şi ’90 din secolul trecut, m-am ocupat teoretic de problematica naţiunii, studiile pe această temă fiind adunate în cele două volume intitulate Törzsi fogalmak (Concepte tribale, I-II, Atlantisz, Budapesta, 1999 -(1)). Pe parcursul anilor, opiniile mele politice, filozofice şi cele de teorie socială s-au schimbat în mod fundamental. Studiile pe care le scrisesem cu decenii în urmă nu le-am recitit. În …

Citeşte articolul

Controverse privind conceptul de Iluminism. Ipoteze postkoselleckiene (II)

În amintirea lui Reinhart KOSELLECK

În cartea Kritik und Krise, Reinhart Koselleck a acordat un spaţiu extins genezei francmasoneriei moderne, precum şi secretului din lojile acesteia. În accepţiunea istoricului, Iluminismul de pe întreg continentul a avut o nemijlocită legătură cu şi a fost marcat deRepublica Literelor și lojile masonice. Ceea ce, din punctul lui de vedere, vrea să însemne că elitele intelectuale au fost responsabile atît pentru creaţia iluministă, cît …

Citeşte articolul