Istorie literară

Critica de vîrf (II)

Afirmaţi în epoci diferite, situaţi la anumite paliere generaţioniste, în bogata posteritate maioresciană, E. Lovinescu şi G. Călinescu, Eugen Simion şi Nicolae Manolescu intră (în numeroasele analize care le-au fost consacrate) într-un joc al corespondenţelor, al afinităţilor elective. Cine nu ştie că Eugen Simion este lovinescian? Cine nu a aflat că Nicolae Manolescu e călinescian? Ne-au spus-o ei …

Citeşte articolul

Critica de vîrf (I)

Tema proiectului de cercetare, Generaţia ’60: discursul artistic şi discursul critic. Neomodernismul, este uşor de formulat, dar dificil de epuizat. Ea a presupus o analiză de cîmp cultural, în perspectivă istorică; şi totodată, o relectură critică a celor mai semnificative opere (meta)literare configurînd remodernizarea autohtonă din anii ’60. Acest moment de impact, care a fisurat blocul monocolor al realismului socialist şi apoi l-a substituit, …

Citeşte articolul

Resursele istoriei literare. Proiectele lui Ion Simuţ

Ion Simuţ - Vămile posterităţii. Secvenţe de istorie literară

Dintre criticii optzecişti, Ion Simuţ este cel mai atras de istoria literară şi scrie avînd în vedere un program coerent, curajos şi, să sperăm, realizabil: acela de a da, într-un final fericit, o istorie a literaturii române din secolul al XX-lea. Interesat în egală măsură de clasici, dar şi de scriitorii prezentului, criticul scrie aplicat despre primii din perspectiva actualităţii, verificînd permanent vitalitatea estetică a …

Citeşte articolul

PORTRET. Cornel Regman

Schiță de portret din evocări inedite

Opera critică a lui Cornel Regman s-a născut dintr-o mare pasiune – pentru lectură, pentru interpretare, pentru valoare şi, mai ales, pentru literatură. La acestea se adaugă competențele istoricului literar, insuficient puse în valoare încă, anticipate chiar de primele sale volume (publicate pe la mijlocul anilor ’60), evidente în antologii de referință – Nuvela românească contemporană (1944-1974), Nuvela şi povestirea românească în deceniul opt – …

Citeşte articolul

Vieţi paralele: fraţii Cioran

Anca Sârghie, Marin Diaconu (editori) – Aurel Cioran. Fratele fiului risipitor

După monografia lui Ionel Necula, Aurel Cioran. Fratele din leprozerie (Criterion Publishing, 2009), Editura Eikon a publicat anul trecut un alt volum avînd în centru personalitatea lui Aurel Cioran (1914-1997): Fratele fiului risipitor. Autorii săi sînt Anca Sârghie – bibliolog din Sibiu, o apropiată, de cîteva decenii, a familiei Aurel şi Eleonora Cioran – şi Marin Diaconu, unul dintre cei mai avizaţi cunoscători şi editori …

Citeşte articolul

MEANDRELE ISTORIEI. Ţara fetelor – 75

Debut singular cu peripeţii nebănuite

Puţin înaintea Crăciunului 1937 şi în lunile imediat următoare, paginile culturale ale gazetelor şi rubricile specializate din revistele preponderent literare acordau prioritate semnalării şi comentării unei plachete de versuri cu un enunţ deloc ostentativ pe frontispiciu: Ţara fetelor. Era debutul editorial al poetei Maria Banuş. S-au împlinit, de atunci, exact 75 de ani. Retrospectiv, imaginea momentului capătă rezonanţe de eveniment. Avalanşa consemnărilor, participarea condeielor critice …

Citeşte articolul

Mihail Sebastian între oglinzi ideologice

Mihai IOVĂNEL – Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică

În momentul de față, la capătul a aproape 70 de ani de la moarte, Mihail Sebastian e de departe cel mai editat (respectiv, jucat), monografiat (Cornelia Ștefănescu, Mihail Sebastian, 1968, Dorina Grăsoiu, Mihail Sebastian sau ironia unui destin, 1986), „psihanalizat“ (Marta Petreu, Diavolul și ucenicul său. Nae Ionescu – Mihail Sebastian, 2009) etc. autor minor al interbelicului românesc. Exemplele pe care le-am dat sînt exclusiv …

Citeşte articolul

MEANDRELE MEMORIEI. Bădia Eusebiu

Cei din generaţia sa, iviţi pe lume în preajma Primului Război Mondial, îi spuneau bădia Eusebiu. Foloseau acest apelativ cu precădere moldovenii, nativi din ţinuturile nordice, de prin preajma Sucevei, de unde provenea şi Eusebiu Camilar. Dar puteau fi auziţi tot atît de bine şi ieşenii cei tineri, în frunte cu Ion Istrati, cum nu-l scoteau din „bădia“. Devenise un mod de a-i recunoaşte public …

Citeşte articolul

Intrigă şi iubire în jurul „Stelei fără nume“ (II)

Pînă să se termine anul 1943, iminenta premieră cu Steaua fără nume pe scena „Alhambrei“ provoca valuri de curiozitate. Gazetarii se aferau să-l cunoască pe autor şi, cum acesta întîrzia să se arate în public, cîrcotaşii răspîndeau zvonuri pe la colţuri. Unii pretindeau că Mincu ar fi un paravan folosit din motive obscure de însuşi regizorul angajat: Soare Z. Soare. Săptămînalul de …

Citeşte articolul

Intrigă şi iubire în jurul „Stelei fără nume“ (I)

Puţin a lipsit ca Steaua fără nume să nu-şi piardă urma de la prima sa reprezentare pe scenă, în primăvara lui 1944, eclipsată de ceaţa suspiciunilor, insinuărilor şi animozităţilor agresive tipic antisemite, într-o vreme cînd cenzura punea stavilă părerilor contrarii. Dispăruseră condiţiile permeabile, precum în cazul polemicilor iscate la apariţia, exact cu zece ani în urmă, a romanului De două mii de ani. Acum, rumoarea …

Citeşte articolul

Hechterii, poză de familie

„Aş vrea să mai fim odată, toţi cinci împreună...“ (Mihail Sebastian către Pierre Hechter, la 11 noiembrie 1943). La ora cînd era formulată dorinţa de mai sus, războiul încă nu se terminase, dar deznodămîntul părea iminent într-un sens încurajator pentru mult încercaţii membri ai familiei Hechter, supuşi drastic discriminărilor rasiale instaurate la Bucureşti. În plus, situaţia lor devenise dramatic-acută prin prelungirea precarităţilor de comunicare cu …

Citeşte articolul

„În serviciul nostru“ (II)

Clara MAREŞ - Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

Efortul Clarei Mareş de a fi urmărit, în arhivele Securităţii, arborescenţa cazului Ion D. Sîrbu este întru totul admirabil. Rezultatul e un volum blindat documentar, cu exact acea dimensiune ce lipsea din abordările anterioare ale subiectului: notele informative, rapoartele şi adresele clasificate „strict secret“, înregistrările telefonice şi interceptările numeroaselor scrisori trimise ori primite de Sîrbu. Uneori, stilul cercetătoarei devine prea participativ, ca în acest …

Citeşte articolul

A fost Negoiţescu „veşnic tînăr şi ferice“?

În numărul 32 al României literare, domnul Nicolae Manolescu, în editorialul său intitulat „Veşnic tînăr şi ferice“, comemorează 90 de ani de la naşterea lui Ion Negoiţescu. M-a nedumerit titlul, căci aceia care îl cunoscuseră mai bine pe Negoiţescu, contemporanii lui, puteau să ştie că a avut un destin tragic, că nu l-au ocolit cele mai insuportabile privaţiuni în comunism. Cum să fie asemănări între …

Citeşte articolul

Mic istoric al Cercului Literar de la Sibiu

Revista Manuscriptum, revistă trimestrială editată de Muzeul Literaturii Române, dedică numărul 1-4 2012 (163-166), anul XLII, Cercului Literar de la Sibiu (şi Cluj), în dorinţa de a readuce în atenţia cititorilor „o grupare literară angajată în apărarea unor valori culturale europene care, în alte condiţii istorice şi politice, ar fi ajuns ea însăşi la o dimensiune europeană“. În editorialul semnat de Ion Vartic, …

Citeşte articolul

Scotocind în arhive şi în colecţiile revistelor literare

Delia UNGUREANU - Poetica Apocalipsei: războiul cultural în revistele culturale româneşti (1944-1947)

Nu sînt mulţi cercetătorii tineri dispuşi să-şi investească timpul şi inteligenţa în incursiuni prelungite în arhive, preocupaţi să investigheze o perioadă de tranziţie precum cea cuprinsă între 23 august 1944 şi 30 decembrie 1947, complicată din punct de vedere politic şi literar, tulbure şi incertă, paradoxală prin contradicţii şi dezamăgitoare prin spectacolul rapidelor convertiri, lepădări şi abdicări morale şi estetice pe care îl oferă. Delia …

Citeşte articolul

„În serviciul nostru“ (I)

Clara MAREŞ - Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securităţii

„Posteritatea lui Sîrbu este o sferă ce creşte necontenit, prin pulsaţia neîntreruptă a centrului ei vital“, scriam la finalul unui studiu monografic dedicat celui mai atipic component al Cercului Literar de la Sibiu. Nu era o extraordinară intuiţie critică. Era ceva uşor de observat şi de explicat, în condiţiile în care opera lui Ion D. Sîrbu, pe cele mai semnificative segmente ale ei (jurnalul şi …

Citeşte articolul

„Apocalypse Now“

Radu VANCU – Eminescu. Trei eseuri

A fost destul de puţin comentată întreprinderea lui Radu Vancu din Eminescu. Trei eseuri, carte apărută, e drept, nu la o editură cu difuzare şi vizibilitate, ci prin coeditare... la două mai mici. Despre Eminescu se vorbeşte la noi foarte mult şi apăsat, de două ori pe an (în ianuarie şi în iunie). Dincolo însă de această meteorologie omagială, în interval, interesul pentru poetul naţional …

Citeşte articolul

În epura secolului al XIX-lea (II)

Mihai ZAMFIR - Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române

Scurta istorie… a lui Mihai Zamfir poate fi privită ca un best off stilistico-estetic al literaturii/scriitorilor români din secolul al XIX-lea, dar şi ca un manual de lux, în care fiecare capitol „monografic“ vădeşte plăcerea de a sintetiza personalitatea scriitorului „monografiat“ prin titluri sentenţioase, expresive. Costache Conachi, care deschide seria, devine (nu fără sugestii psihanalitice…) Părintele găsit al poezie româneşti, Cârlova – Primul erou romantic, …

Citeşte articolul

În epura secolului al XIX-lea (I)

Mihai ZAMFIR - Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române. Volumul I

O nouă istorie a literaturii române, şi încă una purtînd semnătura prestigioasă a profesorului Mihai Zamfir, nu avea cum să treacă neobservată. E drept, ecourile primei părţi deja publicate au fost sensibil (şi previzibil) mai puţine, ca şi controversele, decît cele pe marginea Istoriei critice… a lui Nicolae Manolescu, al căror număr l-a depăşit cu mult inclusiv pe al celor prilejuite, în 1941, de marea …

Citeşte articolul

Fără epic (II)

Claudiu TURCUŞ - Estetica lui Norman Manea

Dacă proza lui Norman Manea renunţă voit la cursorul şi la vectorul epic, codificînd disfuncţia socială şi patologiile totalitare inclusiv prin pulverizarea secvenţelor a căror unitate se „înmoaie“ ori dispare, biografia scriitorului este cu adevărat epică. În sensul pe care îl dau adolescenţii de azi, îndatoraţi influenţei americane, unui film de acţiune trepidantă, cu o montare impresionantă şi un buget pe măsură. Ceea ce …

Citeşte articolul