Literatură

„Fenomenul“ Ferrante (III)

Inventarea femeii. Body politic

Cei care pleacă și cei ce rămîn, cel de-al treilea volum al tetralogiei, este și cel mai politic dintre ele: Elena Greco își construiește, la fel de șovăitor cum procedase cu feminitatea, maturitatea de mamă, de ființă socială, într-un dialog agonic, de la distanță, cu vechea ei prietenă din copilărie. De data aceasta, fundalul pe care se construiește identitatea este unul extrem de convulsiv: romanul …

Citeşte articolul

Un roman istoric şi actualitatea lui „subterană“

Proza Simonei Antonescu – autoare, deja, a trei cărţi ale evaziunii în epoci mai vechi, dincolo de obsesiile prezentului sau ale trecutului recent (acestea din urmă oarecum supralicitate în ultimii 20 de ani...) – arată că ficţiunea cu subiect istoric poate fi oricînd nu numai atractivă, ci şi consistentă literar, în afara sau împotriva oricăror mode ori trenduri. Sigur că în alte literaturi o precizare …

Citeşte articolul

Revanșa romanului de epocă

Trecutul este teritoriul cel mai prielnic ficțiunilor pe care le clădește, cu migală și documentare de arhivar, prozatoarea Simona Antonescu, o scriitoare deosebit de prolifică, dacă ne gîndim că în doar doi ani de la debutul cu Fotograful curții regale, a mai dat două romane stufoase, Darul lui Serafim și, recent, Hanul lui Manuc, amîndouă recuperînd figuri și momente atestate istoric. Dacă în Darul lui …

Citeşte articolul

Fenomenul Ferrante (II)

Anularea trupului. Exerciţii de automutilare

Observă Hélène Cixous (în eseul despre Rembrandt care deschide emblematica Stigmata) că, portretizînd-o pe Batșeba, Rembrandt portretizează îngîndurarea: o absență în trup, sufletul care lasă nudul ca pe un mormînt devastat. Îngîndurarea aceasta născătoare de interpretări e starea pe care Lila Cerullo o îmbracă pentru a înfrunta lumea: posibilitățile pe care le naște sînt infinite, de unde și reacțiile ei imprevizibile, violența pe care o așază …

Citeşte articolul

In the forest of the night

Ad Reinhardt, un expresionist abstract american, are o serie de tablouri negre, care, privite de la o distanță oarecare, nu dezvăluie decît paralelipipede întunecate, repetitive, după o frecvență a obsesiei. Cînd privirea se apropie, însă, negrul dezvăluie o textură alambicată, realizată printr-o pensulație complexă și prin suprapuneri de nenumărate tonuri și nuanțe, un țesut întunecat, hipnotic, care șochează și transformă privirea. Negrul lui Reinhardt nu …

Citeşte articolul

Romanul ca jurnal de criză

După Matei Brunul (2011), unul dintre romanele de vîrf ale literaturii române din ultimul deceniu şi jumătate, următorul volum al lui Lucian Dan Teodorovici s-a lăsat aşteptat. Şi nu oricum! – dat fiind că excelenţa cărţii de acum şase ani impune, inevitabil, exigenţe sporite faţă de proza pe care autorul o va publica de aici înainte. Cel care cheamă cîinii (2017) este, (şi) din această …

Citeşte articolul

„Fenomenul“ Ferrante (I)

Misterele subiectivităţii

A trecut atîta timp de cînd scriitorul a primit cu umilință în mînă microfonul și s-a urcat supus pe scenă pentru că așa i-au spus editorul sau agentul, încît apariția abstrusă a cîte unuia care refuză cu demnitate rolul de saltimbanc, de „promotor“ al propriei opere ne bulversează. Dar nu-i nimic, pentru că vom transforma și acest refuz în spectacol ieftin. Îl vom urmări prin …

Citeşte articolul

Poezii de Menahem M. Falek

Oameni împăiaţi Oameni împăiaţi expuşi în vitrine Ei zîmbesc Cuvintele de pe buzele lor sînt pentru mine Şi eu le pricep. Limba mea e chiar limba lor. Deşi prin faţa mea se perindă oameni Ei nu văd decît o cămaşă frumoasă Încheiată corect la toţi nasturii Părul de pe piept e bine ascuns La fel şi preţul. O mînă de fasole şi mazăre Ţiganca ţine mîna întinsă Să primească cîteva boabe de fasole Şi dacă s-o putea Şi trei de …

Citeşte articolul

Gurdjieff Studies despre Henriette Lannes

Gurdjieff Studies (www.gurdjieff.ro) lansează joi, 27 aprilie, În interiorul unei întrebări, scrieri ale doamnei Henriette Lannes (1899-1980), elevă a lui G.I. Gurdjieff. Este prima traducere în limba română a acestui volum. Profesori de la Gurjieff Studies Londra, care din 2005 vizitează Bucureștiul de două ori pe an, pentru a aduce această învățătură în România, pe o linie directă de transmitere de la G.I. Gurdjieff, vor …

Citeşte articolul

Prăbuşirea avionului Constellation în ’49

Adrien Bosc (n. 1986, Avignon) este un tînăr scriitor francez, care a debutat în 2014 cu volumul Constellation (Stock, 2014/Humanitas Fiction, 2017, traducere de Mariana Piroteală) şi a obţinut, în acelaşi an, Marele Premiu al Academiei Franceze pentru roman de debut. La drept vorbind, Constellation este o carte‑hibrid, situată între roman şi reportaj jurnalistic (m-a dus cu gîndul, mutatis mutandis, la reportajele literare scrise pe …

Citeşte articolul

Jurnal de cenzor

Scriitoarea Liliana Corobca a publicat trei studii despre epurarea cărţilor în perioada postbelică, printre care, în 2014, Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, rezultat al cercetărilor ei în fondul recent desecretizat al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor – instituţia cenzurii –, cărţi în care a demonstrat complexitatea fenomenului şi efectele profunde şi durabile ale acestuia asupra culturii române. Noul ei roman …

Citeşte articolul

Principiul instalaţiei

Alături de Radu Niţescu, Alex Văsieş este, probabil, cel mai promiţător dintre poeţii lansaţi în ultimii ani. A debutat cu volumul Lovitura de cap (Casa de pariuri literare, 2012), nominalizat în 2013 la Premiul Naţional „Mihai Eminescu – Opera Prima“, prezentîndu-se în faţa cititorilor ca un autor cu personalitate, care încearcă şi adeseori reuşeşte, cu discreţie, fără patosul şi încrîncenările şcolii de la Fracturi (care, …

Citeşte articolul

Văzutul lucrurilor și împletirea destinelor

După Fotograful curții regale (premiat de USR și devenit repede roman de top) și Darul lui Serafim, ambele cărți bine primite de critică, Simona Antonescu dă un alt roman care aduce istorii și biografii, povești vechi, adăstate prin unghere, la vedere, de taină sau celebre, uneori cu o notă ușor sadoveniană, dar și cu una dumasiană și cu o știință de a povești captivantă, care …

Citeşte articolul

De la „realism“ la epifanie. „Revelaţiile“ unui debut

Tudor Ganea (n. 1983) este autorul unuia dintre cele mai convingătoare volume de debut din proza ultimilor ani. Despre Cazemata s-a scris deja destul de mult şi, pe bună dreptate, foarte favorabil, fără supralicitările care însoţesc uneori apariţia cărţii unui tînăr susţinut insistent – poate şi din raţiuni extraestetice (coterii sau alte apartenenţe...) – de congeneri. Nu e cazul, căci Cazemata s-a impus aproape de …

Citeşte articolul

Shakespeare & Shylock

Neguțătorul din Veneția este, probabil, piesa cea mai dificilă (din punctul de vedere al semnificațiilor) și cea mai problematică (în ceea ce privește mesajul general) dintre toate piesele lui William Shakespeare. În studiile critice publicate în ultimele decenii, majoritatea cercetătorilor au fost tentați să analizeze textul acesta drept o veritabilă oglindă, menită să ofere publicului imaginea (concentrată, dar extrem de grăitoare!) a antisemitismului epocii elisabetane. …

Citeşte articolul

Poemul maternităţii

În momentul debutului său editorial (Pagini, 2002), Elena Vlădăreanu era cu siguranţă unul dintre „vîrfurile de lance“ ale promoţiei fracturiste. Poemele sale transcriau tribulaţiile unei feminităţi ultragiate, marasmul unei visceralităţi anxioase, puseuri de mînie şi de revoltă, care o individualizau oarecum în raport cu colegii săi de generaţie, căci marea temă a autoarei, care a urmărit-o de-a lungul întregii sale activităţi poetice, a fost statutul …

Citeşte articolul

Shaman 2.0

Îmi pun de ceva vreme întrebări în legătură cu limitele și posibilitățile criticii de poezie aflate în fața unei schimbări majore de paradigmă, căreia îi sîntem contemporani. Cred, nu fără o anumită satisfacție, că ea își trăiește, în fine, ultimele zile și că singura formă în care poate supraviețui este, poate, cea din Sfîrșitul continuu, imersiunea totală a lui Caraion în lumea poeziei lui Bacovia. …

Citeşte articolul

Novalis înainte de Novalis

Prin romanul Floarea albastră de Penelope Fitzgerald, în limba română pătrunde prima carte a uneia dintre cele mai strălucite scriitoare de limbă engleză ale secolului trecut. Statutul ei în canonul britanic este unul care valorizează și recunoaște subtilitatea gîndirii și a construcției în proză, ca și profilul unei creatoare cu amprentă atipică, una care, în plus, a pătruns în literatură pe o traiectorie mai rar …

Citeşte articolul

Eu, dintre frivole cea mai tristă…

Că primele poetizări ale Norei Iuga se trăgeau din mantaua onirismului estetic o spunea destul de tranşant unul dintre primii comentatori ai autoarei, Miron Radu Paraschivescu, care, în prefaţa volumului Vina nu e a mea (1968), descoperea în versurile poetei „o rezonanţă din Rimbaud“ şi elementele unei lirici ce se defineşte ca „act de recreaţie a spiritului […] care nu e acela de odihnă, …

Citeşte articolul

Concert din muzică de Barnes

Zgomotul timpului (apărut de curînd în românește la Editura Nemira) ar putea fi o biografie ficțională. Totuși, se impun cîteva nuanțări. Deşi nu deviază de la destinul real al personajului său, compozitorul Dmitri Dmitrievici Șostakovici, autorul inventează întreaga structură interioară a protagonistului, punîndu-l în situația de a-și comenta propria viață. Ceea ce Barnes aduce în prim-plan este schelăria mentală a unui ins a cărui libertate …

Citeşte articolul