Literatură

Îngerii papirosferei

Una din prezenţele poetice cele mai semnificative era, la începutul anilor ’90, Judith Mészáros. Născută la Salonta, în 1961 şi licenţiată în matematică, autoarea s-a afirmat cu două volume de versuri: Îngeriada (Editura Eminescu, 1993) şi We all live in a yellow submarine (Editura Euphorion, 1994). După apariţia acestor cărţi, care impuneau o voce poetică de o rară forţă şi autenticitate, Judith Meszaros, fiinţă misterioasă, …

Citeşte articolul

Liste Goncourt-Le Choix roumain, la ediţia a IV-a

Sîmbătă, 29 octombrie 2016, se va desfăşura la Bucureşti cea de-a IV-a ediţie Liste Goncourt-Le Choix roumain, la care participă reprezentanţii a şapte universităţi din ţară: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Craiova, Sibiu. Deliberările – în cadrul cărora fiecare student/studentă va prezenta primele opţiuni ale juriului din cadrul universităţii sale – vor fi coordonate de Adina Diniţoiu, în calitate de „marraine“ a acestei ediţii, alături …

Citeşte articolul

Canibalism amoros

Născut în 1955 la Marsilia, Régis Jauffret este un scriitor care a început tîrziu, după o serie considerabilă de romane, să aibă priză la public: în 2007, sosit la Bucureşti, spunea – într-un interviu pe care mi l-a acordat pentru Observator cultural – că a trebuit să aştepte ca o nouă generaţie de cititori să apară, să formeze acest public. Scriitor de extremă actualitate, mereu …

Citeşte articolul

Ţărmul naufragiilor

„Pălării vechi de paie, ţuguiate se mişcau din loc în loc pe linia ţărmului. Stropi fini de apă, de la valurile ce se spărgeau de stîncile din depărtare, se ridicau şi se apropiau din ce în ce mai mult de malul pe care stătea Isaku, pînă ce apa mării se umfla din nou. Ploua, iar deasupra mării plutea o ceaţă deasă.“ Astfel începe romanul Naufragii, …

Citeşte articolul

Un roman din clișee

Blestemul tîlharului mustăcios este primul roman şi cea de a doua carte publicată şi scrisă în limba franceză de Irina Teodorescu, prozatoare de origine română, stabilită în Franţa din 1998 şi apreciată deja de critica şi de presa țării de adopție. Apărut acum doi ani, după volumul de proză Treize, romanul de debut al Irinei Teodorescu, La malédiction du bandit moustachu (Gaïa Éditions), a reuşit …

Citeşte articolul

Poetul şi peretele alb

Poezia lui Vasile Petre Fati nu s-a bucurat pînă în prezent de receptarea pe care ar fi meritat-o. Poemele sale, ca şi ale multora dintre colegii săi de promoţie, de la George Almosnino, la Virgil Mazilescu sau Daniel Turcea, au surprins oarecum nepregătită critica de la sfîrşitul anilor ’60, mai receptivă la lirica ,,metafizică“ a lui Nichita Stănescu, Cezar Baltag ori Grigore Hagiu, care venea …

Citeşte articolul

Arheologia imaginaţiei şi conspiraţia ficţiunii

Între cărţile de proză apărute în 2016, Trecerea lui Cătălin Pavel se distinge – alături de alte cîteva (relativ puţine) – prin ingeniozitatea unei construcţii (cît se poate de personale) ce sfidează, într-un mod abil, lipsit de ostentaţie, anumite limite ale imaginaţiei narative, ocolind tipare tematice ori scripturale mult prea uzitate în proza românească a ultimei decade – indiferent dacă e vorba de proza realităţilor …

Citeşte articolul

Un Larousse apocrif

Puţini autori s-au dovedit, de-a lungul anilor, atît de prolifici şi atît de laborioşi precum Constantin Abăluţă. Scriitorul a publicat un număr impresionant de volume (a căror socoteală exactă presupun că n-o mai cunoaşte cu exactitate nimeni, poate nici chiar autorul), a abordat toate genurile (poezie, proză, teatru, eseu) şi a trecut cu dezinvoltură, pe parcursul cîtorva decenii, de la o formula poetică la alta, …

Citeşte articolul

Ace poetice în pielea prozei

După cîteva luni bune de pauză de la cronica de actualitate, în stînga patului s-a ridicat un turn destul de instabil pentru a deveni ameninţător, aşa că mă văd nevoit să mai iau la citit din el, ca să n-o păţesc. Îmi dau însă seama că am noroc, pentru că primele două cărţi, un roman şi un volum de proză scurtă, o să se mute …

Citeşte articolul

Un manifest generaţionist

Unul dintre volumele de debut remarcabile din ultima vreme este cartea de versuri a Anei Donţu Cadrul 25 (Casa de Editură „Max Blecher“, 2015). Originară din Moldova de peste Prut, autoarea a absolvit Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii ,,Lucian Blaga“ din Sibiu, s-a numărat printre membrii fondatori ai grupării Zona nouă, iar în 2015 a fost printre cei şase tineri scriitori selectaţi pe …

Citeşte articolul

Literatura revoluționară în al treilea mileniu (și ultimul) (III)

Are Roberto Bolaño un fragment foarte interesant în 2666, esențial pentru decriptarea schimbării sale de paradigmă, dinspre sfîrșitul vieții, pusă de exegeți, prieteni et alii pe seama dorinței de a asigura un viitor moștenitorilor. Desigur, sună spicy, mai ales cînd știm că i-a și reușit, dar în același timp nu putem să nu căutăm și etiologia literară a maladiei. Strecurat în corpul monstruos al …

Citeşte articolul

În căutarea firescului

Cu ani în urmă, scriind despre primele două volume de versuri ale lui Ştefan Manasia (Amazon şi alte poeme – 2003 şi Cartea micilor întîmplări -2005), aveam revelaţia unui spirit fantast, cîteodată barochizant, care încerca să transpună reportajul mizerabilist în registrul (superior?) al unei lirici „de viziune“, ce miza pe insolitarea perspectivelor şi a unghiurilor de percepţie. Fascinat de poezia „obiectelor mici“, Manasia se dovedea …

Citeşte articolul

„Eu, căpitanul Quimerei“

Scenarist şi regizor de filme de ficţiune şi documentare, iniţiator al proiectelor muzicale Shukar şi Shukar Collective, autor al cărţii Trăind pe credit (Editura Brumar, 2012 – „reality book“, scrie pe coperta ei), Paul Ţanicui debutează, practic, în literatură cu romanul Quimera, apărut în 2015 la Editura Humanitas. Venind dinspre zona cinematografiei şi a scenariului de film, Paul Ţanicui ignoră cu dezinvoltură tendinţele prozei româneşti …

Citeşte articolul

Himera cărţii perfecte

Quimera, a doua carte a lui Paul Ţanicui – după romanul Trăind pe credit (Editura Brumar, 2012) –, a apărut deja de un an, dar în ciuda unei promovări/„marketizări“ inteligente, menite să pună în relief, pe drept cuvînt, potenţialul de atractivitate al unei proze rafinate, calofile, volumul a rămas, în peisajul editorial recent, o prezenţă foarte discretă. Comentatorii literari nu s-au grăbit să scrie (nici …

Citeşte articolul

„Întoarcerea“ la literatură

Puţini vor fi bănuit că, la „frontiera anilor romantici“, cum zice însăşi autoarea (adică după seismul decembrist), Gabriela Adameşteanu va trece printr-o incredibilă metamorfoză; prozatoarea, negreşit, din prima linie valorică, fără ambiţii sociale sau zel ideologic, fără aderenţă, aşadar, răzbătînd cu o încăpăţînare timidă, estompîndu-şi – resemnată – prezenţa, se va arunca, peste noapte, în înverşunarea centrifugă a anilor ’90, uitîndu-şi, în turbionul acelor „ani …

Citeşte articolul

Legile gravitaţiei

Svetlana Cârstean (semn, fără doar şi poate, al unei autoexigenţe superlative) şi-a amînat debutul editorial mai mult decît oricare dintre colegii săi de promoţie. Volumul Floarea de menghină, publicat în 2008, excelent primit de critica de întîmpinare şi distins cu laurii unor premii literare prestigioase, o impunea pe autoare ca pe una dintre reprezentantele de marcă ale grupului 2000. Au trebuit să treacă şapte ani …

Citeşte articolul

Literatura revoluționară în al treilea mileniu (și ultimul) (II)

Literatura pe care o scrie Bolaño în 2666 este una înmuiată în obsesia literaturii ca produs consubstanțial violenței. Literatura lui își ia ca obiect excesul, iraționalul, trece dincolo de Bine și de Rău și simulează o simplă consemnare a manifestărilor acestui exces în fragilele automatisme sociale. Pentru a înțelege reperele acestei literaturi, trebuie să accedem la supramorala la care făcea referire Georges Bataille în deschiderea …

Citeşte articolul

Tratat despre oboseală

Editura Cartier din Chişinău a publicat recent o excelentă selecţie din poemele lui Andrei Bodiu (Oameni obosiţi, 2016), realizată de Claudiu Komartin, oferind astfel, la doi ani de la dispariţia prematură a poetului, imaginea de ansamblu a unei creaţii de o remarcabilă originalitate. Reprezentant de notorietate al Şcolii de la Braşov, cristalizate în jurul lui Alexandru Muşina, Bodiu a debutat (alături de Simona Popescu, Caius …

Citeşte articolul

„Inima întunericului“

Calea către literatură a lui Ricardo Piglia

„Dacă tot nu putem schimba subiectul discuției, hai să schimbăm realitatea.“ Ricardo Piglia „Întotdeauna trebuie să pornești de la o întrebare, pentru ca textul pe care-l scrii să devină imediat acel univers de sub a cărui fascinație cititorul să nu se poată smulge ușor“, spunea scriitorul spaniol Javier Cercas. Pasionat de marile întrebări ale existenței și de adevărurile care, în anumite condiții, pot fi greu de rostit, Ricardo Piglia …

Citeşte articolul

Calendar cu eroi culturali

În 1913. Vara secolului, romanul greu clasabil al scriitorului german Florian Illies, ni se oferă o secţiune în timp, foarte ingenios operată, una care surprinde turbionul modernismului, cu tot ceea ce i-a conferit specificul, dar şi alura tensionată, marcată de contradicţii, incongruenţe şi foarte adesea de umor. Este vorba despre un timp privilegiat, chiar dacă atins deja de simptomele crizei: ultimul an de pace de …

Citeşte articolul