Rubrici

Avalon. Regatele dispărute

Istoria nu se ocupă doar de continuităţi, ci şi de rupturi. Acest lucru îl demonstrează şi cartea istoricului britanic Norman Davies Vanished Kingdomn. The History of Half-Forgotten Europe (Penguin Books, 2011, 830 p.), pe care am primit-o în dar de la un strălucit politolog al Universităţii din Münster, profesorul doctor Reinhard Meyers. Făcînd parte de peste două decenii din consorţiul de academici europeni care au …

Citeşte articolul

de-click. Filozofia traducerii, filozofia-traducere (o ipoteză pentru lucru)

Am devenit noi oare pe deplin conștienți, ştim noi oare bine despre ce este vorba în multipla istorie istorisită de François Cusset (French Theory. Foucault, Derrida, Deleuze&Co. și transformările vieții intelectuale din Statele Unite, cu o postfață inedită a autorului, traducere de Andreea Rațiu, cuvînt-înainte de Bogdan Ghiu, Tact, 2016)? Nu se dovedește oare, altfel spus, dorința de a traduce principalul „instinct“ sau „reflex“ cultural …

Citeşte articolul

I Love Traian Băsescu

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (V)

Cred că fantastica românească și-a atins în 2014-2015 maximul numeric, în cel puțin trei direcții: titluri de autori români publicate anual, debuturi și mijloace de informare în masă. Un titlu de autor român de fantastică pe săptămînă, la 2016, echivalează cu un sfert din întreaga producție de carte originală a literaturii române, în ansamblul ei, la 1980. Da, fantastica noastră crește odată cu țara! Dintre …

Citeşte articolul

T-shirt. Fără împămîntare

Tehnici ale spiritualului în secolul 21

Primul contact cu opera lui Liviu Stoicoviciu l-am avut în anul 1980, cu ocazia unei cronici de serviciu scrisă, dacă nu mă înşel, pentru revista Arta. Regretatul Mihai Drişcu, sub a cărui îndrumare amuzat-ironică încercam să intru în liga matură a criticii de artă după un stagiu în presa studenţească a vremii, m-a trimis să văd o expoziţie la Galeria Căminul Artei (etaj), insinuînd că …

Citeşte articolul

Autori mai puţin frecventaţi

Dario Fo primeşte Premiul Nobel pentru literatură în 1997. Nu era un nume mare şi prea des vehiculat pe listele de aşteptare ale prestigiosului/capriciosului premiu suedez. Şi totuşi, cum-necum, i s-a oferit marea distincţie. Multă tevatură că e om de stînga, că e militant şi activ pe plan social-politic, că e mai mult om de teatru şi nu scriitor pur sînge, şi tot aşa. S‑au …

Citeşte articolul

Avalon. Cluj, o cetate ideală

Retipărirea, în postumitatea imediată, a volumelor dedicate de Petru Poantă oraşului său de adopţie, apărute sub titlul Clujul meu (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016, 440 p.), aduce în prim-plan – spre deosebire de prima lor apariţie – o anumită monumentalitate a eseului. Chiar mai semnificativă, însă, se dovedeşte restituirea unităţii de ansamblu a unui proiect apărut iniţial la intervaluri de timp diferite şi, poate, gîndit …

Citeşte articolul

Urbanioare. Ca-n viaţă

Miercurea aceasta s-a terminat, la Iaşi, Festivalul Internaţional de Teatru pentru Publicul Tînăr. Dacă aţi citit despre el în ziarele mari sau dacă v-a picat sub ochi vreo ştire la televizor – program, participanţi, spectacole, poate chiar un clip-două mai interesante – înseamnă că sînteţi cu mult mai ageri decît mine: eu n-am avut şansa asta, iar departamentele de cultură de odinioară (oho, redacţii cu …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. O vedere asupra fantasticii românești la 2016 (IV)

Legătura între cercetare și popularizare, între scriitori și cititori, între profesioniștii cu experiență și amatorii cu pasiune într-ale fantasticii se poate decela – cu bune și rele – urmărind activitatea clubului timișorean HELION și a revistei omonime. Bune: simultaneitatea unei conferințe internaționale (în 2016: Morus and His Legacy. Humanism, Utopia, Modernity; în 2015: Utopia, Science Fiction, and Their Significant Others in the 21st Century, cu …

Citeşte articolul

T-shirt. Vară şi fum

Kurtoskolacs Károly Cartofi la sombrero Ojă la litru Pantofi recomandaţi de Naşu’ Fotografii cu magnet Vată de zahăr Vată uriaşă Icoane sfinţite Icoane cu magnet Clătite Trăiască berea! Tablouri de 8 lei Terasa Cristal La Şerban Cercei 1 leu bucata Rochii 10 lei Alifie puterea calului (vindecă orice) Sarailie Salam de biscuiţi Icoane lucrate manual Toate obiectele sînt sfinţite Doctor Fish spa Vrei clătite Lasere 30 lei Gabrielle colection Cinema 7 D Pizza sensation Expoziţie blănuri naturale Plăcintărie ardelenească Esenţe auto Porumb fiert Porumb copt Izvorul minunilor Imperial autoservire Imperial pizzerie Imperial restaurant Imperial gelaterie Cadouri pentru toţi Cofetăria San Angelo Gogoaşa înfuriată Diamond ballroom Petreceri …

Citeşte articolul

De-click. Göteborg, oraș despre oraș

Göteborg este un oraș întins și verde; foarte întins și foarte verde. Prezintă, poate, un raport populație-teritoriu optim pentru o ecologie, ca să spun așa, naturală, pe care pare, însă, a și-o și cultiva (sau păzi) politic, dar foarte, foarte discret. Practic, poți străbate orașul din limbă de parc în limbă de parc, care nu sînt, propriu-zis, niște parcuri, ci intervin regulat, constant, ca „treceri“ …

Citeşte articolul

Arhipelag

Lecturi în vremuri de austeritate

Nu ştim dacă România este un continent – poate fi, de ce nu, nu ştim –, dacă istoria românilor este un arhipelag de evenimente – ar putea fi, de ce nu? O carte cu un titlu care ne-a adus la aceste aproximaţii este semnată de o distinsă şi tenace profesoară de la Brown University, Providence. Lingvistă, semioticiană şi eseistă, antropoloagă şi enoloagă, neobosită cercetătoare în …

Citeşte articolul

I Love Brâncuși

Citeşte articolul

Intersecţii. Note de lectură

Citesc alternativ, la acest sfîrşit de săptămînă, ultima ediţie din The New York Review of Books şi cîteva numere recente ale Observatorului cultural, găsite în căsuţa mea poştală, la reîntoarcerea din vacanţă. Poate că asta a făcut ca atenţia mea să se îndrepte mai degrabă asupra articolelor de critică literară. Poate şi fiindcă citisem de curînd cîteva lucruri de şi despre pleiada de critici literari …

Citeşte articolul

SFada cu literatura. Prezentul istoric al Ioanei Vișan

Ioana Vișan se naște în 1 iulie 1978, la Iași, devine informatician, web-designer, freelancer, debutează cu proză scurtă, scrie și publică trei volume de autor în românește, cinci serii și trei volume de autor în engleză, moare la Milano, în 21 septembrie 2016. Textul cu care debutează chiar de ziua ei de naștere din 2008, Înghețul, apărut în revista „Nautilus“, primește premiul Cititor SF pentru …

Citeşte articolul

Tandem. Pe fond celest: albastru holorim

„Ca şi mai vechiul Pe fond roşu, acest desen, intitulat Pe fond celest, gravitează în jurul aceleiaşi teme a unei armonii muzicale, bineînţeles, dar şi teatrale – cu cele două măşti de-a dreapta şi de-a stânga «blazonului» suprapus. Cu alte cuvinte, se referă la capacitatea de maximă creaţie a unor artişti ce au primit harul acesta, nu se ştie de ce şi de unde, dar …

Citeşte articolul

T-shirt. Dubla răsucire

Tehnici ale spiritualului în sec. 21

L-am cunoscut pe Ulay în timpul vernisajului la Manifesta 1, Rotterdam. Întîmplător, am luat micul dejun împreună, ceea ce a dus la o lungă conversație despre relația lui cu Marina Abramovic. Ulay era o persoană dincolo de autoritate, sever, calm, extrem de atent în jur. Atitudinea lui, fizică în primul rînd, exprima autocontrol, dar era invitantă, provoca în mod ascuns dialogul. Discuția despre Ulay-Abramovic a …

Citeşte articolul

Atlas

Lecturi în vremuri de austeritate

Vremea cînd toată omenimea – o sintagmă frumoasă, folosită de autorul Ogarului cenuşiu, Romulus Rusan – citea cărţi franţuzeşti şi utiliza enciclopedii germane sau englezeşti a trecut. Vremea cînd franceza era lingua franca în spaţiul mediteranean s-a ascuns în faldurile timpului trecut. Vremea cînd germana se voia limba universală a tehnicii a devenit o poveste. Chiar dacă „holzşurub“ sau „cheie franceză“ se mai utilizează şi …

Citeşte articolul

I Love Brâncuși

Citeşte articolul

Urbanioare. Patriotismul și duba

Protestele civice din istoria recentă a României păreau expulzate în manuale, în puținele pagini care încearcă să explice noua democrație instaurată la începutul anilor ’90. Creditele, deadline-urile și emigrația au hrănit o apatie cvasigeneralizată: manifestații de stradă și greve s-au tot organizat, dar puține au adus laolaltă grupuri sociale diferite, puține reuşind încă să influențeze decisiv activitatea unor instituții fundamentale. Buba s-a spart, brusc, în iarna …

Citeşte articolul